Lista acronimelor şi abrevierilor

Dezvoltarea antreprenorială

Similar cu alte state UE, IMM-urile din economia românească sunt predominante, reprezentând 99,5% din totalul întreprinderilor şi au o contribuţie substanţială la formarea PIB-ului şi la gradul de ocupare a forţei de muncă. Luând în considerare densitatea IMM-urilor, România, cu 20,38 IMM/1000 locuitori³, se situează mult în urma Bulgariei (27,6 IMM/ 1000 locuitori) sau a Cehiei, Slovaciei, Ungariei şi Poloniei (cu o medie de 42,3 IMM/1000 locuitori)⁴.

Grafic 2

Bucureşti-Ilfov cu 46,51 IMM/1000 locuitori, are de peste 3 ori mai multe IMM-uri, comparativ cu Regiunea Nord-Est, cea mai slab dezvoltată regiune a ţării. Cele mai spectaculoase evoluţii pozitive, din punct de vedere al dezvoltării antreprenoriale, au caracterizat în ultimii ani Regiunile Vest, Nord-Vest şi Centru, în timp ce situaţia celorlalte Regiuni (Sud-Vest, Sud şi Sud-Est) prezintă o uşoară revenire în perioada analizată (2003-2005). Dezvoltarea antreprenorială este, în general, negativ corelată cu zonele rurale predominante cu un grad scăzut de pregătire a populaţiei ocupate, un nivel redus de urbanizare şi grad masiv de migrare în străinătate.

Structura IMM-lor din România este comparabilă cu cele din Statele Membre, care au aderat la UE în 2004. Analizele relevă, că în România, contribuţia IMM-urilor la formarea cifrei de afaceri este peste 50%, în comparaţie cu unele State Membre.

Tabel 4

Numărul întreprinderilor şi a cifrei de afacere, 2003 (pondere din total)

Indicatori	UE-25	LV	CZ	PL	HU	SK	BG	RO
Numărul de întreprinderi
- micro	91,5	82,5	95,2	96,3	94,7	73,3	90,8	87,1
- mici	7,3	14,5	3,9	2,6	4,4	20,0	7,4	9,8
- medii	1,1	2,7	0,7	0,9	0,7	5,2	1,5	2,5
- mari	0,2	0,5	0,2	0,2	0,2	1,4	0,3	0,6
Cifra de afaceri
- micro	19,4	17,6	19,4	25,3	21,1	12,7	25,2	15,0
- mici	19,3	30,5	19,9	14,5	19,0	15,9	21,9	22,1
- medii	19,2	29,6	21,6	22,1	18,6	19,8	19,9	20,2
- mari	41,9	22,4	39,1	38,1	41,2	51,5	32,9	42,7

Sursa: Eurostat – Statistics in focus, Nr.24/2006
Grafic 3

Microîntreprinderile sunt incluse în IMM-uri, întreprinderi cu un număr de salariaţi de până la 9 angajaţi şi o cifră de afaceri anuală netă sau o valoare a activelor totale de până la 2 milioane euro. În 2005, microîntreprinderile din România reprezintă 87,9% din numărul total de întreprinderi (în timp ce în Uniunea Europeană, ele au depăşit 90%). Din punct de vedere al densităţii microîntreprinderilor (microîntreprinderi la 1000 locuitori) există o mare discrepanţă între regiunile ţării, în special între Regiunea Bucureşti-Ilfov – 41,6 microîntreprinderi/1000 locuitori (net superioară mediei naţionale de 18,01 microîntreprinderi /1000 locuitori) şi Regiunea Nord-Est – 11,52 microîntreprinderi/1000 locuitori.

Numărului mediu de salariaţi / microîntreprinderi este în jur 2 angajaţi; acest indicator creşte în perioada 2003-2004 şi, ulterior, descreşte în perioada 2004-2005 în toate regiunile. Cel mai mic număr de salariaţi, sub 2, se regăseşte în regiunea Sud-Est, Regiunea Sud-Vest şi Bucureşti-Ilfov.
În 2004, au fost create 143.411 de IMM, ceea ce reprezintă 35% din total IMM existente; dintre acestea, numai 60% rămân active după primul an de funcţionare. Atractivitatea capitalei din punct de vedere al dezvoltării mediului de afaceri, situează Regiunea Bucureşti-Ilfov pe primul loc în crearea de noi IMM ( 19,5% din total IMM nou create). La polul opus se situează Regiunea Sud-Vest ( 7,9% din IMM nou create). În 2004, au fost create 6,6 micro-întreprinderi şi întreprinderi mici la 1000 locuitori, reprezentând 32,4% din numărul total de IMM/1000 locuitori.
Grafic 4

Majoritatea IMM-urilor nou create din România au sediul social în locuinţa proprietarului şi au un singur domeniu de activitate. Numărul mediu de angajaţi variază între 2,5 pentru Regiunile Nord–Est, Sud-Est, Nord-Vest şi 4,7 pentru Bucureşti-Ilfov. IMM-urile fără nici un salariat sunt predominante. Aceste IMM-uri sunt foarte sensibile la şocurile pieţei, mai ales după 2007, când trebuie să facă faţă noilor standarde europene. După integrarea în Uniunea Europeană a noilor state membre, între 20 şi 45% din IMM-uri au falimentat (INS).

Grafic 5

Strategia Lisabona pune accent şi pe sprijinirea întreprinderilor inovative care pot contribui la creştere economică şi la crearea de noi locuri de muncă. Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, în 2004, au fost create în România 5.171 de întreprinderi inovative. La nivel regional, structura acestora este diferenţiată de la o regiune la alta, mai ales datorită costurilor şi riscurilor existente. Astfel, în Regiunea Sud-Vest doar 4,17% din întreprinderi sunt inovative, în timp ce în Regiunea Bucureşti-Ilfov sunt doar 22,16%. Costurile medii de inovare a unei întreprinderi variază între 85.900 euro în Regiunea Nord-Vest (reprezentând 39,23% din media naţională) şi 443.182 euro în Regiunea Sud (reprezentând 202,41% din media naţională), ca o consecinţă a nivelului diferit la care se situează Cercetarea-Dezvoltarea în cadrul Regiunilor.

Structurile de sprijinire a afacerilor
La nivel regional, structurile de sprijinire a afacerilor (parcuri industriale, parcuri logistice, parcuri de afaceri) sunt încă slab dezvoltate şi insuficient funcţionale şi un număr limitat de IMM fiind localizate în cadrul acestor structuri.
În 2005, existau 36 de parcuri industriale autorizate⁵ (care sunt în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Guvern 65/2001, cu modificările şi completările ulteriore privind crearea şi funcţionarea parcurilor industriale), sprijinite de Guvern şi care beneficiau de anumite scutiri fiscale potrivit reglementărilor emise de Ministerul Internelor şi Reformei Administrative (MIRA)şi anume: 9 parcuri private, 21 parcuri publice şi 6 parcuri publice-private. Repartizarea parcurilor industriale pe regiuni este disproporţionată, de la 1 parc pentru regiunea Vest, la 12 parcuri industriale în Regiunea Centru.

Tabel 5

Parcuri Industriale

Regiuni	Nr.	Firme atrase	salariaţi	Suprafeţe- ha
				Total	reabilitate
Nord-Est	2	7	809	23.3	12
Sud-Est	3	12	176	84.9	7.5
Sud	9	129	7510	493.3	140.5
Sud-Vest	3	23	540	34.4	8
Vest	1	3	23	19.3	19.3
Nord-Vest	3	5	154	100.2	73.9
Centru	12	121	1377	487.1	117.2
Bucureşti-Ilfov	3	126	25760	491	18.9
România	36	426	13312	1,733	397.6

Sursa: Calcule bazate pe date preluate de la MIRA
Aceste parcuri au atras 426 de firme care au închiriat spaţii (conform MIRA). Cele mai multe dintre aceste firme se găsesc în Regiunea Sud (129), reprezentând 30% din numărul total al de firmelor aflate în aceste structuri de afaceri, urmată de Regiunea Bucureşti-Ilfov (cu 126 firme).
În afară de parcurile menţionate mai sus, există din 2004, în jur de 45 structuri de afaceri care nu sunt înregistrate la MIRA (conform anumitor surse private), jumătate dintre acestea fiind localizate între zona Bucureştiului şi regiunea Sud, demonstrând o tendinţă de atragere a ISD. În această privinţă, zona de vest a ţării este reprezentată modest. În unele cazuri, aceste structuri sunt de fapt depozite, fiind neadecvate pentru desfăşurarea unor activităţi de producţie, din cauza unor deficienţe, precum: neracordarea la sistemul de canalizare şi la reţeaua de gaze. Într-un număr destul de limitat de cazuri, accesul la reţeaua de cale ferată este realizat.
Incubatoarele de afaceri, componentă importantă a infrastructurii de afaceri, cu rol major în impulsionarea micilor întreprinzători, sunt de asemenea slab reprezentate, îndesebi în anumite Regiuni.
Există 21 de incubatoare de afaceri, cele mai multe fiind localizate în Regiunile Sud-Vest (24%) şi Centru (19%). Aceste incubatoare găzduiesc aproximativ 11 IMM-uri, mult sub media UE de 34 de incubatoare. Multe dintre aceste incubatoare se confruntă cu lipsa resurselor şi a experienţei în dezvoltarea afacerilor. Totuşi, câteva incubatoare au reuşit să devină prospere şi să ofere performanţă.
Suprafaţa medie ocupata de un incubator de afaceri este de 1.630 mp, fiind utilizată în principal doar pentru producţie şi pentru activităţi de birou, faţă de 3.000 mp cât reprezintă media UE-15. Majoritatea IMM-rilor din incubatoare aparţin sectorului de servicii şi celui industrial, neexistand o specializare distinctă pentru posibilele IMM-uri asistate. Incubatoarele existente oferă servicii de consultanţă generală cum ar fi înfiinţarea unei companii sau conceperea unui plan de afaceri. Doar 10 dintre incubatoare oferă şi servicii de TIC.
În general, parcurile industriale de tip „brownfield” (ce însumează o suprafaţă de 439,86 ha), au preluat părţi din vechile platforme industriale. Vechile platforme industriale sunt tot mai mult căutate de firme pentru a-şi relocaliza activitatea din zonele centrale ale oraşelor. Parcurile de tip „greenfield” nu au căpătat o mare amploare, cele mai multe dintre ele aflându-se în construcţie.
Celelalte structuri de sprijinire a afacerilor (parcuri ştiinţifice şi tehnologice, parcuri logistice, parcuri de afaceri, etc), sunt slab dezvoltate. În concordanţă cu Legea 50/2003 privind crearea şi funcţionarea parcurilor ştiinţifice şi tehnologice, unde au fost create 7 parcuri ştiinţifice şi tehnologice (cu autorizaţie provizorie/ temporară) în: Galaţi, Brăila, Slobozia, Braşov, Bucureşti, Timişoara şi Iaşi, din care funcţionale: Galaţi, Iaşi şi Braşov.
Slaba dotare cu infrastructuri, inclusiv utilităţile, lipsa spaţiilor şi a tehnologiilor de informare şi comunicare, sunt probleme majore cu care se confruntă majoritatea structurilor de sprijinire a afacerilor. În foarte puţine cazuri, parcurile industriale oferă şi asistenţă pentru accesarea fondurilor de la instituţiile bancare.
În urma analizării surselor de finanţare s-a demonstrat că ponderea împrumuturilor (de la instituţiile bancare şi financiare), leasingului şi factoringul a crescut direct proporţional cu IMM-urile. Micro-întreprinderile folosesc resurse proprii de finanţare şi din acest motiv se dezvoltă foarte greu sau intră în faliment. Această situaţie este, în principal cauzată de condiţiile restrictive de finanţare (rate ale dobânzilor mari, garanţii mari, birocraţie, etc).

Tabel 6
Finanţarea IMM pe clase de mărime

Surse de finanţare	Procente în total IMM-uri
	Micro	Mici	Medii
Resurse proprii	79,53	74,30	77,95
Împrumuturi bancare	37,84	59,78	72,44
Leasing	20,10	41,62	58,27
Împrumuturi de la instituţiile financiare	1,74	3,35	7,87
Factoring	1,12	5,59	11,02
Garanţii de la Fondul Naţional de Garantare din România pentru IMM	0,12	0,00	0,00
Alte surse de finanţare	0,37	0,56	0,79

Surse: Cartea albă a IMM-urilor din România, 2006