Liturghia crestina in biserica veche (pana la formarea Liturghiilor ortodoxe)

a) Lecturile din epistolele Sf. Apostoli, alaturi de cele din cartile sfinte ale VT, care faceau parte din ritualul sinagogii;

b) Predica, sub forma ei cea mai simpla, de omilie, adica explicatii asupra textelor citite;

c) Cantarile religioase (psalmi, imne si cantari duhovnicesti);

d) Rugaciunea, care era preocuparea de capetenie a primilor crestini, cu invocarea frecventa a numelui lui Iisus sau cu refrenul: “Prin Domnul nostru Iisus Hristos”;

e) Colectele pentru saraci, care erau obisnuite si la sinagoga.
2. Liturghie si agapa

In veacul apostolic, cu Euharistia erau conexe si mesele fratesti (de dragoste) sau agapele, pe care unii le considera o prelungire a meselor rituale iudaice de sambata, pastrate in obisnuinta primilor crestini recrutati dintre evrei.

Nu este clar daca agapa preceda sau urma cina euharistica. Cei mai multi istorici si liturghisti cred ca agapa preceda Euharistia, deoarece primii crestini cautau sa-L imite intru totul pe Mantuitorul, Care a infiintat Euharistia la sfarsitul unei mese rituale iudaice. Astfel, agapa reprezenta Cina cea de Taina si, de aceea, ceremonialul ei imita indeaproape randuiala meselor rituale iudaice. In unele scrieri vechi (Didahia celor 12 Apostoli) ni s-au pastrat chiar formule rituale de binecuvantare a painii si a vinului, intrebuintate la agape.

Indiferent de ordinea dintre ele, Euharistia si agapa au fiintat, de la inceput, ca 2 lucruri distincte, care au coexistat pana la inceputul sec. II. Intre ele nu exista un raport genetic, asa cum pretend unii teologi protestanti. Dupa ei, agapa ar fi servit ca punte de trecere de la ritualul iudaic la cel euharistic crestin.

Ca si harismele, agapele se pretau foarte usor la abuzuri si excese (dezordine). Chiar in veacul apostolic, Sf. Ap. Pavel mustra abuzurile care se faceau la aceste mese. Cel putin la Corint si porunceste sa nu mai aiba loc in adunarile de cult, ci doar in familii. Aceasta dovedeste ca agapa nu a fost niciodata parte esentiala in ritualul euharistic crestin si ca ea s-a despartit de timpuriu de Euharistie.

Acolo unde agapa s-a mentinut mai mult timp, ea s-a despartit de Euharistie si a evoluat, luand aspectul unui ospat pentru saraci.

In cele din urma, agapa se confunda cu pomenile sau ospetele funerare, care inca au loc, in Ortodoxie, la inmormantari si la parastasele pentru morti, sau cu mesele comune care au loc la noi, in jurul bisericilor, la unele din marile praznice, precum hramurile de biserici si la Pasti.