| 6. Partea ultimă a Lit. catehumenilor
a) Rugăciunile de după Evanghelie au origine veche. În vechea Lit. creștină (descrisă în Const. apostolice), după predică urma o serie de ectenii și rugăciuni sociale pentru fiecare din cele patru categorii care urmau să fie concediați din biserică: catehumenii, energumenii, candidații la botez și penitenții.
Din aceste 4 ectenii și rugăciuni, cele pentru energumeni și penitenți au ieșit din uz devreme (sec. 7). Ectenia și rugăciunea pentru candidații la botez au dispărut din Lit. normală, dar s-au păstrat în Lit. celor mai înainte... (Rugăciunea pentru cei ce se gătesc spre sfânta iluminare), rostindu-se în a 2a jumătate a Postului Mare (perioada în care candidații la botez se pregăteau pentru intrarea în creștinism).
Ectenia și rugăciunea corespunzătoare pentru catehumeni, zisă azi în taină de preot, sunt singurele care se păstrează. Deși instituția cat. a încetat, ectenia și rugăciunea continuă a fi înscrise în Liturghier. În toate celelalte Lit. răsăritene ectenia și rugăciunea pentru catehumeni a dispărut, păstrându-se doar formula de concediere a catehumenilor.
b) De origine mai nouă e ectenia întreită / ectenia cererii stăruitoare, care urmează azi îndată după citirea Evangheliei, precum și rugăciunea cererii stăruitoare, pe care preotul o zice în taină. Textul acesteia îl găsim în Condicele Barberini.
Dostları ilə paylaş: |
