| 1.Protia în sobor.
Când slujește arhiereul (ca la catedralele episcopale), el este de drept primul dintre slujitori, adică protosul/prezidentul soborului de liturghisitori. El va dispune atât asupra ordinei preoților coliturghisitori cât și asupra acelor amănunte ale slujbei asupra cărora Tradiția lasă voia celui mai mare.
Când slujesc doar preoți (cu sau fără diaconi), ceea ce trebuie stabilit este protia sau întâietatea în slujbă, adică, cel care va fi primul dintre preoți/conducătorul soborului și în ce ordine se vor așeza ceilalți. Primul criteriu de stabilire a protosului este vechimea în hirotonia de preot, iar ceilalți preoți se vor așeza și ei pe lângă protos tot după vechime.
În cazuri speciale se ține seama de funcțiunile administrative sau distincțiile onorifice ce le dețin clericii. Exemplu: între doi preoți cu vechime egală, protia o va avea cel ce are ori o funcție administrativă (protoiereu, inspector, consilier, etc.) ori e distins cu un rang onorific (sachelar, iconom, stavrofor). Între mai mulți preoți cu ranguri onorifice, se alege acela cu cel mai înalt rang/funcție.
În clerul monahal se va ține seama doar de rangurile onorifice: primii sunt astfel arhimandriții, apoi protosincelii, sincelii și apoi simplii ieromonahi. Între clerici, monahi și mireni de trepte sau ranguri egale, întâietatea o au monahii.
Protosul are mare răspundere pentru buna reușită, corectitudinea, frumusețea și succesul slujbei, de aceea la alegerea lui se va avea în vedere și alte criterii pe lângă cele anunțate, spre exemplu, voce/talent muzical, prestanță fizică, respectarea Tipicului, etc. Ceilalți preoți trebuie să asculte pe protos și să păstreze armonia, fiind continuu cu ochii pe acesta.
Dostları ilə paylaş: |
