Longin popescu, ion

Ion Longin Popescu

O Insulă a Şerpilor în inima României

-despre soarta românilor din Harghita şi Covasna-

Culegeri de interviuri şi reportaje publicate în revista Formula AS

Editura ROMÂNIA PUR ŞI SIMPLU

Bucureşti

2006

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României LONGIN POPESCU, ION O Insulă a Şerpilor în inima României -despre soarta românilor din Harghita şi Covasna/ Ion Longin Popescu.- Bucureşti: România Pur şi Simplu, 2006-03-14 ISBN (10) 973-87007-6-0; ISBN (13) 978-973-87007-6-5 94(498-35 Harghita) 94(498-35 Covasna) 821.135.1-92

© Ion Longin Popescu. Toate drepturile rezervate

„… statul român nu are nicio strategie pentru acest spaţiu şi pentru românii din Harghita şi Covasna. Nu am văzut o strategie de integrare totală a acestor judeţe în România. Parcă n-am fi integraţi încă în România! Mai bine zis, statul are o strategie zero în acest sens. Judeţele Harghita şi Covasna sunt o Insulă a Şerpilor în centrul României, care nu prezintă niciun interes pentru Bucureşti. Nu, pentru că suntem numai 100.000 de români în cele două judeţe şi oferim voturi cam puţine. Când am pierdut adevărata Insulă a Şerpilor, în jurul căreia musteşte petrolul, statul român n-a făcut nimic, că n-a putut. Nimic nu face nici acum, deşi poate. (…) De aceea, mă întreb: oare politicienii români nu au învăţat nimic din pierderea Insulei Şerpilor? N-au învăţat din pierderea altor teritorii care nu mai sunt la ora actuală în România? Oare nu ştiu că orice palmă de pământ al ţării are, la un moment dat, o valoare inestimabilă? Uitaţi-vă în Orient şi în partea de nord a Africii. Se duc acolo lupte pentru pustiu. Un european nu înţelege cum se bat acolo pentru o imensitate de pustiu. Ei, iată, au simţit că acela este pământul lor şi trebuie apărat. Abia mai târziu au aflat că stau pe o imensă mare de petrol”.

P.S. Ioan Selejan

Episcopul Covasnei şi Harghitei
CUPRINS

PREFAŢĂ 11

Opinii privind 13

Proiectul legii statutului minorităţilor 13

„Judeţele Harghita şi Covasna au ajuns o Insulă a Şerpilor în centrul României” 15

„Proiectul Legii Statutului Minorităţilor propus de UDMR este în esenţă un atentat la Constituţia statului român” 23

„Proiectul legii statutului minorităţilor aminteşte de legile naziste şi nu face decât să legalizeze discriminarea şi epurarea etnică în România” 31

Situaţia românilor 41

din Covasna şi Harghita 41

„Viaţa românilor din eparhia noastră se desfăşoară între două lacrimi: Biserica şi Crucea” 43

„Trăim într-o zonă în care <> sunt singurul criteriu de apreciere a activităţilor ştiinţifice şi culturale” 49

„Cea mai mare parte a legislaţiei care-i vizează pe românii din Harghita şi Covasna pare a fi fost elaborată la Budapesta în 1940, nu la Bucureşti în anii 2000” 57

„Românii din Harghita şi din Covasna nu mai doresc o Regiune Autonomă Maghiară şi niciun <> impus de forţe străine” 65

„Dacă Statul român îşi continuă nepăsarea de azi, în următorii 20-25 ani nu va mai fi urmă de român în Miercurea-Ciuc” 73

„Românii din Covasna au votat DA şi a ieşit IGEN” 81

Accente transilvane 89

„Prin retrocedările unor clădiri publice din Transilvania, românii sunt scoşi din centrele oraşelor, întocmai ca pe vremea iobăgiei” 91

Un român american cheamă Ungaria în judecată la Strasbourg 99

„Prin retrocedarea centrelor istorice ale oraşelor din Transilvania, guvernul Tăriceanu neagă actul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918” 107

Interzis la Budapesta, permis la Odorhei 111

„Orice ar proclama maghiarii în 15 martie, la Odorhei, nu va avea nicio valoare juridică” 115

„Sprijinind pretenţiile UDMR şi refuzând fuziunea cu PD, Partidul Naţional Liberal riscă pierderea bazinului electoral din Ardeal, dar şi a electoratului liberal din toată ţara” 123

Semne de normalitate 131

„La noi, când vorbesc cu un român, eu vorbesc româneşte, el îmi răspunde ungureşte...” 133

Traseele vacanţei 139

„Pensiunea cu cai mulţi!” 139

Traseele vacanţei 145

„Izvorul Mureşului, dragoste pe viaţă” 145

PREFAŢĂ

Pe parcursul ultimilor ani, românii din Arcul Intracarpatic au avut o mare şansă de a beneficia de spaţiul generos al unei publicaţii de ţinuta şi prestigiul Formulei AS. De fapt, această revistă reprezintă, cu puţine excepţii, aproape singura oportunitate de a asigura cunoaşterea obiectivă, de către un public ţintă atât de numeros şi avizat, a realităţilor dramatice din ţinutul fostelor scaune secuieşti - singura zonă din ţară unde românii sunt numeric inferiori, suportând toate consecinţele perverse, în răspăr cu democraţia de tip european, ale descentralizării şi autonomiei locale.

Continuând tradiţia publicisticii militante româneşti din Ardeal, strălucit reprezentată de tatăl său, jurnalistul Gavril Pop, scriitoarea Sânziana Pop a înscris, printre priorităţile politicii editoriale a săptămânalului pe care l-a creat în urmă cu 14 ani, şi soarta românilor din judeţele Covasna şi Harghita. În stilul său caracteristic, revista s-a apropiat de locurile şi oamenii noştri cu o rară generozitate şi cu înţelegerea necesităţii de a le fi alături. Discursul jurnalistic promovat de redacţie nu a căutat senzaţionalul cu orice preţ, ci, dimpotrivă, a preferat o abordare curajoasă, echilibrată şi, prin aceasta, cu atât mai credibilă. Sânziana Pop a venit în zonă de mai multe ori, împreună cu întreaga echipă de profesionişti ai redacţiei, care au scris despre mânăstiri, muzee şi unităţi turistice, dar mai ales despre oameni, cu problemele lor reale, cu puţinele lor bucurii şi numeroasele necazuri şi spaime. De-a lungul anilor, prin vocea celor mai cunoscuţi lideri de opinie, începând cu P.S. Ioan Selejan, Episcopul Ortodox al Covasnei şi Harghitei, şi continuând cu fruntaşii vieţii politice, culturale şi comunitare, Formula AS a transmis clasei politice semnale de alarmă repetate privind pericolele reale care ameninţă nu doar existenţa comunităţilor româneşti din arcul intracarpatic, ci şi integritatea teritoriului naţional, prin crearea unei enclave etnice în mijlocul României.

Din iniţiativa şi cu binecuvântarea Vlădicăi Ioan, am propus conducerii revistei ca, din multitudinea articolelor care abordează temele specifice zonei, să selectăm interviurile şi reportajele semnate de Ion Longin Popescu, un jurnalist curajos, care a înţeles, înaintea celorlalţi confraţi de breaslă, cum funcţionează ruleta rusească a politicii partidelor româneşti faţă de UDMR. El pune în acest fel la dispoziţia celor interesaţi un material cuprinzător şi relevant despre problemele cronice care necesită o intervenţie urgentă, atât a politicienilor, cât şi a societăţii civile româneşti. Doar înţelegând lucrurile direct de la sursă, prin intermediul celor mai sonore glasuri ale românilor din această parte de ţară, se pot stabilii măsuri de salvgardare a identităţii lor naţionale. Nu împotriva celor cu care Dumnezeu ne-a hărăzit să convieţuim, adică marea masă a maghiarilor de rând, ci pentru stoparea proiectelor separatiste ale celor pentru care ceasul istoriei s-a oprit la începutul secolului XX.

Mulţumim distinsei Doamne a publicisticii româneşti, Sânziana Pop, întregii sale echipe redacţionale, Editurii „România pur şi simplu” precum şi tuturor celor care au contribuit la apariţia acestui volum, pentru posibilitatea oferită nouă, românilor din Covasna şi Harghita, de a ne adresa şi în acest mod Ţării şi lumii întregi, convinşi fiind că acest nou strigăt de alarmă nu va fi în zadar.

Centrul European de Studii Covasna - Harghita

I