Ludwig van Beethoven (1770-1827)

Momente muzicale, op.16 este un set de șase piese pentru pian compuse între octombrie și decembrie 1896. Fiecare moment musical reproduce o formă muzicală caracteristică unei epoci muzicale anterioare, respective nocturne, cântece fără cuvinte, barcarolle, studio de virtuozitate, temă cu variațiuni. Piesele individuale au fost descrise ca fiind "adevărate lucrări de concert", interpretate pe scenă. Deși compuse ca parte a unui întreg, fiecare piesă are o temă individuală și denotă o anumită stare. Astfel, piesele variază între tristețe și seninătate, între jovialitate și maiestuozitate. Moments musicaux sunt atât revenirea lui Rachmaninov la succes, cât și revoluția compoziției solo a pianului. Chiar dacă lucrarea a fost scrisă pentru bani, în perioada când Rachmaninov avea probleme financiare, piesele rezumă cunoștințele sale despre compoziția pentru pian. Dacă prima parte- Andantino deschide ciclul de piese cu o melodie lungă, reflectivă, cea de-a doua piesă, Allegretto scoate în evidență tehnica pianistică. Andante cantabile este un contrast cu cele două parți alăturate, denumite explicit "marșul funerar" și "lamentarea", iar Presto este o inspirație cu precădere din preludiile lui Chopin ce sintetizează o explozie de intensitate melodică. Adagio sostenuto se prezintă ca o bacarolă, înainte de finalul Maestoso, care închide ciclul printr-o lucrare adâncă, profundă în trei părți.

Într-un interviu din 1941, Rachmaninov a spus: "Ceea ce încerc să fac, atunci când scriu muzică, este să spun direct și simplu ceea ce este în inima mea când compun". Momentele muzicale sunt ilustrarea completă a ceea ce este în inima lui Rachmaninov.