Lumea L laa. Localitate în ne austriei, la graniţa cu Cehia, la n de oraşul Viena. Laaer Berg



Yüklə 0.83 Mb.
səhifə1/19
tarix31.10.2017
ölçüsü0.83 Mb.
  1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   19




LUMEA
L
Laa. Localitate în NE Austriei, la graniţa cu Cehia, la N de oraşul Viena.

Laaer Berg. Vârf (256 m) lângă capitala Austriei, Viena.

Laage. (laaghe). Localitate în N Germaniei, la SE de oraşul Rostock.

Laagen. v. Lagen.

Laajalahti. (laaialahtii). 1. Golf al golfului Finic situat la S de oraşul Helsinki. 2. Insulă situată în golful cu acelaşi nume. Aparţine de Finlanda.

Laajasalo. (laaiasalo). Cartier al oraşului Helsinki (Finlanda).

Laaland. v. Lolland.

La Albufera. Lac în E Spaniei, pe ţărmul Mării Mediterane, la S de oraşul Sevilla.

La Alcarria. Regiune în centrul Spaniei, la E de capitala Madrid.

Laaldînsk. Centru de exploatare a diamantelor situat în Siberia (Rusia), la V de fluviul Lena, la SE de Igarka.

Laanila. Localitate în NE Finlandei, la SV de lacul Inari.

Laar. Localitate în NV Germaniei, la graniţa cu Olanda, pe râul Vechte, la NV de oraşul Nordhorn.

Laasphe. (laasfe). Localitate în V Germaniei, la NV de oraşul Marburg.

La Asunción. (la asunsion). Oraş situat în Venezuela, în insula Margarita (Antilele Mici), centrul administrativ al statului Nueva Esparta. Are circa 17 000 loc. Constituie piaţă agricolă.

Laau. Cap în V insulei Molokai (Hawaii-S.U.A.).

La Aurora. Aeroportul capitalei Guatemala (Guatemala).

Lab. Râu în Serbia, afluent al Sitnica.

Laba. Râu (320 km lungime şi 12 360 kmp suprafaţa bazinală) în SV Rusiei europene, afluent al râului Kuban.

La Banda. Localitate în N Argentinei, pe râul Dulce, la NE de oraşul Santiago del Estero.

La Bañeza. (la banieza). Localitate în NV Spaniei, pe râul Órbigo, la SV de oraşul León.

La Bassée. (la basee). Localitate în NNE Franţei, la SV de oraşul Lille.

La Bastide. (la bastid). Localitate în Franţa, la E de oraşul Bordeaux, pe Garonne.

La Bathie. (la batii). Hidrocentrală în SE Franţei, pe râul Isére, în regiunea industrială Lyon-Grenoble.

Lábatlan. Localitate în NNV Ungariei (Komárom-Esztergom), pe Dunăre, la SV de Esztergom. Are o industrie de celuloză şi hârtie.

La Baule (La Baule-Escoublac). (la bol escubla). Localitate în NV Franţei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la V de oraşul Nantes şi de St. Nazaire.

Labbézenga. Localitate în NV Nigerului, pe fluviul Niger, la graniţa cu Mali.

Labe. Denumirea cehă a fluviului Elba.

Labé. Localitate în partea central-vestică a Guineeii, la NE de capitala Conakry.

Labędy. (labiedii). Localitate în Silezia Superioară (Polonia), la NV de oraşul Zabrze, centru metalurgic al feroaselor.

Labelle. (lăbel). Localitate în SE Canadei (Québec), la NV de oraşul Montreal.

Labergement-Sainte-Marie. (laberjemen sent merii). Localitate în E Franţei, pe râul Doubs, la graniţa cu Elveţia, la SE de oraşul Besançon.

Labin. Oraş în SE peninsulei Istria (Croaţia), pe ţărmul strâmtorii Kvarner.

Labinoti Mal. Localitate în centrul Albaniei, la SE de Tirana şi la NE de oraşul Elbasani.

Labinsk. Localitate în SV Rusiei, la NE de Maikop şi la SV de Stavropol.

Łabiszyn. (fabisin). Localitate în Polonia, pe râul Noteć, la S de oraşul Bydgoszcz.

Labitnangi. Localitate în NV Siberiei (Rusia), pe fluviul Obi, aproape de începutul estuarului, la NV de oraşul Szalehad.

La Blanquilla. (la blanchilia). Insulă venezualenă situată în Marea Caraibilor.

La Bocaine. (la bochen). Strâmtoare situată între insulele Lanzarote (la N) şi Fuerteventura (la SE) din Canare, Oceanul Atlantic.

Lábod. (labod). Localitate în SSV Ungariei (Somogy), la SE de oraşul Nagyatád.

Laboe. Localitate în N Germaniei, la NE de oraşul Kiel, la gura NE a canalului Kiel şi la golful Kiel.

Laborc (Laborec). (laborţ, laboreţ). Râu în E Slovaciei, afluent al râului Bodrog, respectiv subafluent al Tisei. Îşi are izvorul din Munţii Beschizii Răsăriteni. Are 130 km lungime.

Labouheyre. (labueir). Localitate în SV Franţei, la SV de oraşul Bordeaux.

Laboulaye. Localitate în Argentina, la SE de oraşul Mercedes.

Labrador. 1. Peninsulă în NE Americii de Nord, în Canada, între Golful Hudson (V), strâmtoarea Hudson (NV), Marea Labrador (N şi NE) şi Golful Sf. Laurenţiu (E). Suprafaţa este de 1,6 milioane kmp. Are ţărmuri dantelate, cu mai multe golfuri (James, Ungava, Groswater ş.a.) şi numeroase insule mici. Relieful este predominant deluros, cu altitudini de 200-800 m. Altitudinea maximă este de 1 676 m (vf. Caubvik din Munţii Torngat, în N. Deţine numeroase lacuri (Melville, Smallwood, Réservoir, La Grande Deux, Réservoir La Grande Quatre, Réservoir Pimpuacan, Réservoir Gouin, Albanel etc.) şi râuri scurte (ca Churchill, Koksaok, George, Kanairiktok, St.-Augustin, Auguanus etc.). Clima este subpolară în N, cu vegetaţie de tundră, şi temperată în S, cu păduri de conifere. Resurse: fier, nichel, cupru şi lemn. În peninsula Labrador se află provincia Québec şi cea mai mare parte a provinciei Newfoundland. Oraşele principale sunt Québec, Battle Harbour, Hopedale, Gagnon, Salluit, Chicoutimi, Nain, Cartwright, Inukjuak, Chisasibi. A fost atins prima dată de navigatorul normand (viking) Leif Eriksson (anul 1000) şi descoperit în 1497 de John Cabot. 2. Curentul Labradorului. Curent rece în NV Oceanului Atlantic, care se formează în Marea Baffin, traversează strâmtoarea Davis, se îndreaptă spre SE, pe lângă ţărmul de N şi NE al peninsulei Labrador, depăşeşte insula Newfoundland şi ajunge până la aproximativ 42o lat. N, unde se întâlneşte cu Golfstromul. Are viteza de 1-2 km/h iar temperatura apei între -1 şi +5o iarna şi între 2 şi 10oC vara. Salinitatea este de 31-34‰. Transportă aisberguri. 3. Marea Labrador. Mare în NV Oceanului Atlantic, între peninsula Labrador, insula Ţara lui Baffin şi insula Groenlanda. Are suprafaţa de 1,07 milioane kmp, adâncimea maximă 4 316 m, temperatura apei între 2-3,5oC şi salinitatea de 35‰. 4. Bazinul Labrador. Depresiune suboceanică în Oceanul Atlantic, la E de peninsula Labrador şi la SV de Groenlanda. 5. Labrador City. Oraş în peninsula Labrador (Canada), în partea sa central-estică, la SV de lacul Smallwoou.

Lábrea. Localitate în Brazilia, pe râul Purús (afluent al Amazonului), la NV de oraşul Porto Velho.

La Brea. 1. Centru minier (petrol) în NV statului Peru, pe ţărmul Oceanului Pacific, la SE de oraşul Zorritos. 2. Localitate în SV insulei Trinidad, pe ţărmul golfului Paria, la SV de oraşul San Fernando.

La Brévine. (la brevin). Localitate în V Elveţiei, în apropierea oraşului Lausanne.

Labuan. 1. Insulă aparţinând Malaysiei (din anul 1963), situată în partea de S a Mării Chinei de Sud, în Golful Brunei, în aproapierea ţărmului de N al insulei Borneo. Are suprafaţa de 92 kmp. Oraşul principal este Victoria (porto franco). Clima este caldă şi umedă, aici existând păduri ecuatoriale. A fost cedată în 1846 de sultanatul de Brunei Marii Britanii iar în 1946 a fost inclusă în colonia britanică Borneo de Nord (astăzi statul federal Sabah). Din 1984 a devenit unitate administrativă cu numele de Labuan Federal Territory. 2. (Labuhan). Localitate în V insulei Java (Indonezia), pe ţărmul strâmtorii Sunda.

Labuan Federal Territory. (labuan fedărl teritri). Unitate administrativă cu rang de stat federal în Malaysia, înfiinţată în 1984, cuprinzând insula Labuan, cu suprafaţa de 92 kmp şi circa 55 000 loc. Centrul administrativ este Victoria. Deţine zăcăminte de huilă. Se practică culturi tropicale (arbori de cauciuc, de cacao, de mango).

Labuha. Localitate aflată în insula Batjan (grupul Maluku-Indonezia).

Labuhanbadjo. (labuhanbadgio). Localitate în E insulei Sumbawa (Indonezia).

Labuhanbaju. (labuhanbagiu). Vârf (2 382 m) în V insulei Flores (Indonezia).

Labuhanbilik. Localitate în E insulei Sumatra (Indonezia), la strâmtoarea Malaka.

La Cabrière. (la cabrier). Munte (1 175 m) în SE Franţei, între râurile Artuby (la N) şi Nartuby (la S).

Lácacséke. (laţocieche). Localitate în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén)l graniţa cu Slovacia, la NV de oraşul Kisvárda.

La Calade. (la calad). Localitate în SE Franţei, la N de oraşul Marseille.

La Calera. Localitate în Chile, în V ţării, la N de oraşul Valparaiso, pe ţărmul Oceanului Pacific.

La Calle. (la caie). Localitate situată în NE Algeriei, pe ţărmul Mării Mediterane, la E de oraşul Annaba.

Lacanaui. Lagună în VSV Franţei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la NV de oraşul Bordeaux.

Lacanau-Médoc. (lacano medoc). Localitate în VSV Franţei, la VNV de oraşul Bordeaux.

La Canoa. Localitate în ENE Venezuelei, la NV de oraşul Ciudad Bolivar.

La Carlota. Localitate în centrul Argentinei, pe Rio Cuarto, la SE de oraşul Rio Cuarto.

La Carolina. Localitate situată în Spania, în partea de SE, la N de oraşul Linares, în Munţii Sierra Morena.

La Cava. Localitate în localitate în NE Spaniei, în delta fluviului Ebro.

Lac Bouchette. (lac buşet). Localitate în SE Canadei (Québec), la SV de lacul St. John şi la NV de oraşul Québec.

Laccadive, Minicoy şi Amindivi. v. Lakshadweep.

La Cebollera. (la seboliera). Vârf (2 127 m) în NE Spaniei, la S de oraşul Logroña.

Lacedemonia. v. Laconia.

Lacedonia. Localitate în SE Italiei peninsulare, la ESE de oraşul Benevento.

La Ceiba. (la seiba). 1. Cartier al oraşului Havana (Cuba). 2. Oraş în partea de N a Republicii Honduras, port la Marea Caraibilor (Goful Honduras), la 193 km NU de Tegucigalpa. Are peste 90 000 loc. Este centru agricol (banane şi nuci de cocos) şi industrial (săpun, încălţăminte). 3. Localitate în NV Venezuelei, pe malul SE al lagunei Maracaibo.

Lac Etchemin. (lac eşemin). Localitate în SE Canadei (Québec), la SE de oraşul Québec.

Lac Frontière. (lac frontier). Localitate în SE Canadei (Québec), la graniţa cu S.U.A., la E de oraşul Québec.

La Chambre. (la şambrî). Localitate în ESE Franţei, la SE de oraşul Chambéry.

La Chappelle-Glain. (la şapel glen). Localitate în NV Franţei, la NV de oraşul Angers.

La Charité. (la şaritee). Localitate situată aproximativ în partea centrală a Franţei, pe fluviul Loire, la ENE de oraşul Bourges.

La Châtelet-en-Brie. (la şatele en bri). Localitate la SE de Paris (Franţa).

La Châtre. (la şatr). Localitate în centrul Franţei, la SE de oraşul Châteauroux.

Lachaux. (la şo). Centru minier (aur) în centrul Franţei, în apropierea oraşului Clermont-Ferrand.

La Chaux-de-Fonds. (la şo de fond). Localitate în NV Elveţiei, aproape de graniţa cu Franţa, la NV de Berna şi de oraşul Neuchâtel.

Lachen. (lachen). Localitate aflată în NE Elveţiei, pe malul SE al lacului Zürich.

Lachi. (laci). Localitate în N Pakistanului, la SE de oraşul Bannu.

Lachine. (laşen). Localitate în SE Canadei (Québec), în apropierea capitalei Ottawa.

Lachlan. (laklăn). Râu în SE Australiei, afluent drept al lui Murrumbidgee în aval de Oxley. Are lungimea de 1 484 km. Izvorăşte din cadrul Munţilor Marii Cumpene de Ape (Great Dividing Range) şi străbate Câmpia Murray. Seacă parţial vara. Pe cursul său superior s-a construit barajul Wyangala (58 m înălţime şi 305 m lungime), datorită căruia s-a format lacul cu acelaşi nume. Denumirea şi-a primit-o de la guvernatorul statului New South Wales, Macquarie Lachlan. A fost descoperit şi explorat între 1815 şi 1817 de George William Evans.

La Chorrera. (la corera). Localitate în Panama, la S de zona canalului Panama.

Laçi. (laci). 1. Localitate în VNV Albaniei, la NV de Tirana, centru al industriei chimice. 2. Localitate în NE Albaniei, la NE de Tirana.

Lacići. (laţici). Localitate în NE Croaţiei, la V de oraşul Valpovo.

La Ciénega. (la sienega). Localitate în NV Mexicului, la NV de oraşul Hermosillo.

La Ciotat. (la siotat). 1. Golf în SE Franţei, la SE de oraşul Marseille. Aici se găseşte şi localitatea cu acelaşi nume. 2. Localitate în SE Franţei, pe ţărmul NV al golfului omonim (Marea Mediterană), la SE de oraşul Marseille.

La Cisa. Pas (1 041 m) în NV Italiei, în Munţii Appenini, cu face legătura între văile Parma (spre N) şi Magra (la S).

Lackawanna. (lecheauană). Oraş în NE S.U.A. (New York), pe malul E al lacului Erie, lângă oraşul Buffalo.

Lackenbach. (lachenbac). v. Lakompak.

Lackendorf. Localitate în E Austriei, aproape de hotarul cu Ungaria, la SV de oraşul unguresc Sopron.

Lackhausen. (lac hauzăn). Localitate în V Germaniei, pe râul Issel, la NE de oraşul Wesel.

La Clayette. (la claiet). Localitate în E Franţei, la NV de oraşul Lyon.

La Cluse-et-Mijoux. (la cluz e mijuu). Localitate în E Franţei, la frontiera cu Elveţia, la SE de oraşul Besançon.

La Coca. Localitate în NE Ecuadorului, pe râul Napo (afluent al Amazonului), la ESE de oraşul Quito.

La Cocha. (la cocia). Localitate în NV Argentinei, la S de oraşul San Miguel de Tucuman.

La Colle. (la col). Localitate în SE Franţei, la NV de oraşul Nice.

Lacombe. (lacomb). Localitate în SV Canadei (Alberta), la SSE de oraşul Edmonton.

Lacona. Localitate în Panama, în zona canalului, la S de acesta, la V de oraşul Panama.

La Concepción. (la consepsion). Localitate în NV Venezuelei, pe malul NV al lagunei Maracaibo, la SSV de oraşul Maracaibo.

La Concordia. Localitate în SE Mexicului, pe râul Grijalva, la SE de oraşul Tuxtla Gutiérez.

Laconia. 1. (Lakonike Hora, Lakedaimon, Lacedemonia). Regiune istorică în S Greciei, în SE peninsulei Pelopones, unde dorienii au întemeiat oraşul-stat Sparta (sec. XI-X î.e.n.). 2. Golf în SE Greciei, respectiv a Peninsulei Peloponez. 3. Localitate în NE S.U.A. (New Hampshire), la NE de oraşul Concord, pe malul SV al lacului Winnipesasaukee.

La Copelina. Localitate în partea central-nordică a Argentinei, la NV de oraşul Bahia Blanca.

La Cordobesa. (la cordovesa). Localitate în centrul statului Uruguay, pe Rio Yi, la V de oraşul Durazno.

La Coronela. Cartier al oraşului Havana (Cuba).

La Coruña. v. Coruña, La.

La Côte-Saint-André. (la cot sent andree). Localitate în SE Franţei, între oraşele Lyon (la NV) şi Grenoble (la SE).

La Courneuve. (la curneov). Cartier al Parisului (Franţa).

Lac-ou-Villers. (lac u viers). Localitate în E Franţei, la graniţa cu Elveţia, pe râul Doubs, la SE de oraşul Besançon.

La Cova. Localitate în NV Portugaliei, pe râul Tâmega, la NE de oraşul Porto.

Lacq. (lac). Localitate în SV Franţei, în regiunea Béarn, la NV de oraşul Pau. Este centru minier (gaze naturale).

La Crau. (la cro). Localitate în SE Franţei, la E de oraşul Toulon.

La Creu. (la creu). Vârf (435 m) lângă oraşul Barcelona (Spania).

La Crosse. (la cros). Oraş în S.U.A. (Wisconsin), pe fluviul Mississippi, la SE de oraşul St. Paul.

La Crouzille. (la cruzil). Localitate în partea central-sudică a Franţei, la NE de oraşul Limoges. Este centru minier (antimoniu, plumb).

La Cruz. 1. Localitate în N Mexicului, pe râul Conchos, la SE de oraşul Chihuahua. 2. Localitate în V Mexicului, pe ţărmul golfului California (Oceanul Pacific), la N de oraşul Mazatlán. 3. Localitate în Uruguay, la N de oraşul Florida.

Lacsa. (lacia). Lac (356 kmp) în N Rusiei europene, la E de lacul Onega.

Lac Saint Pierre. (lec sent pier). Lac (337 kmp) în SE Canadei, aproape de fluviul St. Lawrence (Sf. Laurenţiu), la N de oraşul Montreal.

Lacsin. (lacin). Localitate în SE Azerbaidjanului, la SV de oraşul Susa.

Lacul Celor Patru Cantoane (Vierwaldstätter See). (firvaltştetr zee). (în germ. Luzern, fr. Lucerne). Lac în partea central-nordică a Elveţiei, situat între cantoanele Lucerna, Schwyz, Uri, Nidwalden, la poalele Alpilor, la altitudinea de 434 m. Suprafaţa este de 114 kmp, lungimea 38 km, lăţimea maximă 4 km, adâncimea maximă 214 m. Este traversat de râul Reuss (afluent de dreapta al râului Aare). Zonă turistică importantă, pe malurile sale găsindu-se numeroase staţiuni climaterice (Luzern, Cham, Zug, Brunnen, Sisikon, Buochs, Stansstad).

Lacul cu Muşchi. v. Mohoş.

Lacul Fără Fund. Lac antroposalin, heliotermic, situat în perimetrul oraşului Ocna Sibiului, format în cadrul unei saline (ocne) părăsite în anul 1775. Suprafaţa este de 1 665 mp, adâncimea maximă de 32 m. Salinitatea apei este de 96 ‰ iar la adâncimea de 6 m este de 318 ‰. Vara temperatura apei este de 24,5oC, la adâncimea de 2,5 m de 31,4oC, iar la adâncimea de sub 3 m temperatura scade la 14-12oC, fiind constantă până la fundul lacului. Este declarat rezervaţie naturală hidrogeologică.

Lacul lui Baban. v. Gura Caliţei.

Lacul Renului (Reindeer Lake). (reindiă leik). Lac glaciar în centrul Canadei, la graniţa provinciilor Saskatchewan şi Manitoba, la altitudinea de 350 m, cu suprafaţa de 6 390 kmp, lungimea de 230 km, lăţimea de 60 km. Comunică prin râul omonim cu râul Churchill.

Lacul Sclavului (Great Slave Lake greit sleiv leik). v. Marele Lac al Sclavului.

Lacul Superior (Superior Lake săpiăriă leik). Cel mai întins lac cu apă dulce din lume, situat în America de Nord, la graniţa Canadei (provincia Ontario) cu S.U.A. (statele Minnesota şi Wisconsin), din sistemul Marilor Lacuri, la altitudinea de 183 m. Suprafaţa este de 82 400 kmp, lungimea maximă de 563 km, lăţimea maximă de 257 km, adâncimea maximă de 406 m. Comunică cu Lacul Huron prin râul St. Marys. Porturile sale principale sunt: Duluth (S.U.A.) şi Thunder Bay (Canada). Insulele sale sunt: Royale, Michipicoten, Saint Ignace, Simpson, Madeline etc., iar peninsule: Keweenaw, Black Bay etc. Golfurile principale sunt: Whitefish, Agawa, apoi Michipicoten, Thunder etc.

Lacul Ursului (Great Bear Lake greit beăr leik). v. Marele Lac al Ursului.

Lacul Roşu. 1. Lac de baraj natural situat pe cursul superior al râului Bicaz, la altitudinea de 980 m, format în 1837, prin surparea unei porţiuni din muntele Piatra Ghilcoşului spre baza masivului Suhard, obturând valea râului Bicaz. Suprafaţa este de 12,6 ha, lungimea de 2,5 km, lăţimea de 100-200 m, adâncimea maximă de 10,5 m. Denumirea sa vine de la argilele roşietice (cu oxizi de fier) aflate în suspensie în apă, transportate şi depuse în lac de Pârâul Roşu. Acest lac mai este cunoscut şi sub denumirile de Ghilcoş sau Ucigaşul. Constituie un important obiectiv turistic, împreună cu Cheile Bicazului şi Ceahlăul. 2. v. Roşu. 3. Localitate componentă a oraşului Gheorgheni, staţiune climaterică şi de odihnă cu funcţionare permanentă (jud. Harghita), într-o mică depresiune străjuită de munţii Tarcău, Hăşmaş, Giurgeu şi masivul Suhard, pe malul lacului cu acelaşi nume. Climatul este montan, tonic, cu veri răcoroase (în iulie temperaturile medii multianuale de 15oC) şi ierni friguroase (în ianuarie medii termice de -7oC). Precipitaţiile ajung la 1 000 mm/an. Staţiune este indicată atât pentru odihnă, cât şi pentru tratarea nevrozelor, surmenajului etc. Turism dezvoltat (schi, alpinism în Cheile Bicazului, drumeţii montane).

Lacu Sărat. 1. Lac clastocarstic (de crov) cu apă sulfatată şi nămol terapeutic, situat în NE Câmpiei Brăilei, la altitudinea de 25 m, la 5 km SV de Brăila. Suprafaţa este de 39 ha (la niveluri medii ale apei, pe când în perioadele de secetă suprafaţa se reduce foarte mult), lungimea de 2 km iar lăţimea 200-300 m, pe când adâncimea maximă fiind de doar 1 m. Apa lacului conţine clorură de sodiu, de sulfat de sodiu şi de magneziu (84‰). 2. Staţiune balneoclimaterică de interes general, cu funcţionare permanentă, situată în jud. Brăila, pe malul lacului omonim. Climatul este continental de stepă, cu amplitudini termice anuale mari (25,4oC). Temperatura medie anuală este de 11oC, în iulie 23oC iar în ianuarie -2,3oC. Precipitaţiile ajung la doar circa 400 mm/an. Staţiunea este indicată în tratarea diferitelor boli: reumatism, neurologice etc.

Lacu Tăbăcăriei. Lagună marină situată la N de Constanţa, fiind alimentată cu apă dulce din Lacul Siutghiol. Are suprafaţa de 95 ha, adâncimea maximă de 6,4 m. Are scurgere spre Marea Neagră. A fost amenajat pentru agrement.

Lad. (lod). Localitate în SSV Ungariei (Somogy), la NV de oraşul Szigetvár şi la SE de localitatea Nagyatád.

Ladánybene. (lodanibene). Localitate în Ungaria (Bács-Kiskun), la SE de oraşul Budapesta.

Ladárió. Localitate în V Braziliei, la graniţa cu Bolivia, pe râul Paraguai, la NV de oraşul Pôrto Esperança.

Ládbecsenyő. (ladbecieneo). Localitate în NNE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la N de oraşul Miskolc.

Ladce. (ladţe). Hidrocentrală în Slovacia, pe râul Vah, la NE de Bratislava.

Lądek Zdrój. (ladec zdroi). Localitate în SV Poloniei, la graniţa cu Cehia, la SE de oraşul Wałbrzych.

Ladendorf. Localitate în NE Austriei, în apropierea capitalei Viena.

Ládi-erdő. (ladii erdeo). Pădure lângă oraşul Miskolc (Ungaria).

Ladimirevci. (ladimirevţ). Localitate în NE Coraţiei, pe râul Vučica (afluent al Dravei), la SE de oraşul Valpovo.

Ladis. 1. Localitate în V Austriei, pe râul Inn, la SV de oraşul Innsbruck. 2. Localitate în SE Iranului, la frontiera cu Afganistan, la SE de oraşul Kahurak.

Ladislav. Localitate în Croaţia, la SE de oraşul Bjelovar.

Ladismith. (ledismis). Localitate în Republica Africa de Sud, în SSV ţării, la ENE de oraşul Cape Town.


Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   19


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə