Lumea L laa. Localitate în ne austriei, la graniţa cu Cehia, la n de oraşul Viena. Laaer Berg

Luarca. Orăşel în NV Spaniei, pe ţărmul Oceanului Atlantic (Costa Verde), la V de oraşul Gijón.

L'uba. Localitate în SSV Slovaciei, în apropierea oraşului Levice.

Lubaantum. Oraş în ruine situat în SV statului Belize, la SV de Belmopan.

Lubaczów. (lubaţof). Localitate în SE Poloniei, la SE de Lublin, pe râul centru de extracţie a gazelor naturale Lubaczówka.

Lubaczówka. (lubaţovca). Râu (84 km) în SE Poloniei, afluent al râului San.

Lubalo. Localitate în NE Angolei, la ENE de oraşul Cuango.

Lubań. (lubani). Localitate în SV Poloniei, la graniţa cu Cehia, centru textil.

Lubana. Localitate în E Letoniei, pe râul Daugava, la E de capitala Riga.

Lubanda. Localitate în R.D. Congo, în E statului, pe Lualaba, la SE de oraşul Kibombo.

Lubang. Insule filipineze situate la VSV de insula Luzon.

Lubango. Localitate în SV Angolei, la baza NE a Munţilor Chela, la SE de oraşul Benguela.

Lübars. (liubars). Localitate aflată în ENE Germaniei, la NE de oraşul Magdeburg.

Lubartów. (lubartof). Localitate în E Poloniei, pe râul Wieprz, la NNE de oraşul Lublin.

Lubawa. (lubava). Localitate în N Poloniei, la SV de oraşul Olsztyn.

Lubawka. (lubavca). Localitate în SV Poloniei, la SE de oraşul Jelenia Góra.

Lübben. (liuben). Localitate în ENE Germaniei, la SE de Berlin şi la NV de oraşul Cottbus, pe râul Spree.

Lübbenau. Localitate în ENE Germaniei, pe râul Spree, la NV de oraşul Cottbus.

Lubbock. (labăk). Oraş în S S.U.A. (Texas), la NV de oraşul Abilene, cu aproape 200 000 loc. A apărut în 1891 fiind nod feroviar şi centru al industriei alimentare.

Lübbow. (liubov). Localitate în N Germaniei, la SE de oraşul Lüneburg.

Lübeck. (liubec). 1. Golf în SV Mării Baltice, în N Germaniei, în dreptul oraşului cu acelaşi nume. 2. Oraş în partea de N a Germaniei (Schleswig-Holstein), port la estuarul fluviului Trave, în aval de confluenţa canalului Elba-Lübeck, la 56 km NE de Hamburg. Are circa 220 000 loc. Oraşul a fost întemeiat în anul 1143, devenind oraş liber în 1226. Mare centru industrial, având inclusiv şantiere navale.

Lübeck-Travemunde. (liubec travemunde). Localitate în N Germaniei, la NE de oraşul Lübeck, pe ţărmul Mării Baltice.

Lubenec. (lubeneţ). Localitate în V Cehiei, la SE de oraşul Karlovy Vary.

Lubenik. Localitate în S Slovaciei, la V de oraşul Rožnava.

Lubenka. Localitate în Kazahstan, la SE de oraşul Uralsk.

Lubero. Localitate în NE R.D. Congo, pe malul V al lacului Edward.

Lubéron. (luberon). Munte (1 125 m) în SSE Franţei, la N de râul Durance, la SE de oraşul Avignon.

Lubhaidh. v. Louth.

Łubie. (vubii). 1. Lac în NV Poloniei, pe râul Drawa, în Pomerania. 2. Localitate în Polonia, în Silezia Superioară, la NV de oraşul Zabrze.

Lubień Kujawski. (lubien cuiavschii). Localitate în centrul Poloniei, la SE de oraşul Włocławec.

Lubilash. (lubilaş). Râu în S R.D. Congo, subafluent al râului Kasai prin intermediul râului Sankuru.

Lubin. Oraş în SV Poloniei, la NV de oraşul Wrocław şi la N de oraşul Legnica.

Lubiszewo. (lubisevo). Localitate în N Poloniei, la S de oraşul Gdansk.

Lublin. 1. Oraş în E Poloniei, la 153 km SE de Varşovia. Are peste 350 000 loc. Mare centru industrial complex, a fost întemeiat în secolul al IX-lea iar oraş a devenit în anul 1317. 2. Podiş în ESE Poloniei, la SE şi SE de oraşul cu acelaşi nume.

Lubliniec. (lublinieţ). Localitate în S Poloniei, la NU de oraşul Zabrze, în V Podişului Poloniei Mici.

Lubni. (lubnii). Oraş în centrul Ucrainei, pe râul Szula, la NV de oraşul Poltava.

Lubnica. (lubniţa). Centru minier (cărbune) în E Serbiei, la graniţa cu Bulgaria, la SE de oraşul Bor.

Lubniewice. (lubnieviţe). Localitate în V Poloniei, la S de oraşul Gorzów.

Lubomierz. (lubomierţ). Localitate în SV Poloniei, la NV de oraşul Jelenia Góra.

Luboń. (luboni). Localitate în V Poloniei, pe râul Warta, lângă oraşul Poznan, la S de acest mare oraş.

L'uboriečka. (luborieci ca). Localitate în S Slovaciei, la SV de oraşul Lučenec.

L'ubotin. Localitate în SSE Poloniei, la SE de oraşul Cracovia.

Lubraniec. (lubranieţ). Localitate în centrul Poloniei, la SV de oraşul Włocławek.

L'uboreč. (luboreci). Localitate în S Slovaciei, la V de oraşul Lučenec.

Lubsko. Localitate în VSV Poloniei, la SV de oraşul Zletona Góra.

Lübtheen. (liubten). Localitate în N Germaniei, pe râul Sude, afluent al Elbei, la E de oraşul Lüneburg.

Lubudi. (lubudii). Localitate în SE R.D. Congo, la NV de oraşul Lubumbashi.

Lubuklinggau. Localitate în SE insulei Sumatra (Indonezia), la SV de oraşul Palembang.

Lubumbashi. (lubumbaşii). Oraş în SE R.D. Congo, situat în Podişul Shaba, la altitudinea de 1 230 m, aproape de graniţa cu Zambia. Are aproape 900 000 loc. A apărut în 1910 fiind înfiinţată de belgieni ca centru de exploatare a cuprului. Până în 1966 s-a numit Elisabethville.

Lubuska, Câmpia. Câmpie în V Poloniei, la E de fluviul Oder şi între râurile Warta (la N) şi Barycz (la S).

Lubutu. Localitate în NE R.D. Congo, la SE de oraşul Kisangani.

Luby. (lubii). Localitate în V Cehiei, la graniţa cu Germania, la V de oraşul Karlovy Vary.

Lübz. (liubţ). Localitate în NNE Germaniei, la V de lacul Plau, la SE de oraşul Schwerin.

Lucania. 1. Vârf în Munţii Saint Elias, în NV Canadei, în apropierea graniţei cu S.U.A. (Alaska). Are înălţimea de 5 226 m (al doilea din Canada, după vârful Logan). 2. v. Basilicata. 3. Regiune natulară în SV Italiei peninsulare, la V de regiunea Basilicata.

Lucas. Canal maritim natural ce face legătura dintre lacul Huron şi golful Georgian.

Lucca. Oraş în partea de VNV a Italiei (Toscana), pe râul Serchio, la 20 km de ţărmul Mării Ligurice, având circa 90 000 loc. Centru industrial, a fost întemeiat în secolul VI î.e.n. de către liguri. A fost capitală a Toscanei în secolele IX-X. Din 1860 face parte din Italia.

Luce. (lus). Golf al Mării Irlandei, în SV Scoţiei (Marea Britanie), la NV de insula Man.

Luče. (luce). Localitate în N Sloveniei, la NE de oraşul Kokra.

Lucélia. (luselia). Localitate în S Braziliei, la E de fluviul Paraná, la SV de oraşul Araçatuba.

Lucena. (lusena). 1. Oraş situat în insula Luzon (Filipine), la SE de oraşul Manila. 2. Oraş în S Spaniei, la SE de oraşul Córdoba.

Lucena di Castellón. (lusena dii Castelion). Oraş în E Spaniei, la NV de oraşul Castellón.

Lučenec. (luceneţ). Oraş în SE Slovaciei, pe râul Ipoly, în apropierea frontierei cu Ungaria, la SE de oraşul Zvolen.

Lucens. (lusen). Localitate în SV Elveţiei, la SV de oraşul Fribourg şi la SE de lacul Neuchâtel.

Lucera. (lusera). Localitate în S Italiei, la SE de oraşul Benevento.

Lucerna (Lucerne, Luzern liusern, luţărn). 1. Oraş în partea central-nordică a Elveţiei, pe ţărmul de NV al Lacului celor Patru Cantoane, la gura de vărsare a râului Reuss, centru administrativ al cantonului cu acelaşi nume. Are peste 60 000 loc. Este staţiune turistică dar şi centru industrial. A apărut secolul al VIII-lea şi a devenit oraş în 1178. 2. Canton în partea central-nordică a Elveţiei, cu suprafaţa de 1 500 kmp şi cu circa 350 000 loc. Centrul administrativ este Lucerna.

Lucerne. (lusern). 1. v. Lacul celor Patru Cantoane. 2. v. Lucerna.

Lucero. (lusero). Cartier al capitalei Cubei, La Habana.

Lucfalva. (luţfolvo). Localitate în N Ungariei (Nógrád), la SV de oraşul Salgótarján.

Lüchow. (liucov). Localitate în Germania, la SE de oraşul Lüneburg.

Lučica. (luciţa). Localitate în Serbia, pe râul Velka Morava (afluent al Dunării), la SE de oraşul Smederevo.

Lucieni. Comună în jud. Dâmboviţa, pe râul Dâmboviţa, cu circa 6 300 loc. La Şuţa Seacă se exploatează ţiţei. Satele Lucieni (1870) şi Şuţa Seacă (1877) se află biserici vechi. Satele componente: Lucieni, Olteni, Raciu, Siliştea, Şuţa Seacă.

Lucifer. (lusifer). Centru minier (sare) în Mexic, în peninsula California.

Lucina. Vârf (1 588 m) în NNE Obcinei Mestecăniş, constituind altitudinea maximă a acesteia. La poale se află turbăria (tinovul) Găina.

Lucin. (lusin). Localitate în S.U.A. (Utah), la V de Marele Lac Sărat.

Lucinico. (lusinico). Localitate în NE Italiei, la SV de oraşul Gorizia şi la NV de oraşul Trieste.

Lucira. (lusira). Localitate în VSV Angolei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la SV de oraşul Benguela.

Luciu. Comună în jud. Buzău, în Câmpia Buzău-Călmăţui, pe râul Călmăţui, cu circa 3 000 loc. Satele componente sunt: Luciu, Caragele.

Lucka. (luca). Localitate în Germania, la NV de oraşul Altenburg.

Luckau. (lucau). Localitate în ENE Germaniei, la NV de oraşul Cottbus.

Luckenwalde. (luchenvalde). Oraş aflat în ENE Germaniei, la SSV de capitala Berlin.

Lucknow (Luknau, Lakhnau). (laknau). Oraş în N Indiei, situat pe râul Gomati, la 434 km ESE de Delhi, centru administrativ al statului Uttar Pradesh. Are peste 1,6 milioane loc. A apărut în secolul al XVI-lea, devenind mare centru industrial complex.

Lučko. (luci co). Localitate în Croaţia, lângă capitala Zagreb.

Lúčnica nad Žitavou. (luci niţa nad jitavou). Localitate în SV Slovaciei, găsită în apropierea oraşului Nitra.

Luçon. (luson). Localitate în V Franţei, la N de oraşul La Rochelle.

Lucquy. (lucui). Localitate în NE Franţei, la SV de oraşul Charleville Méziéres.

Lucrecia. (lucresia). Cap geografic în ENE Cubei, la NV de oraşul Nicaro.

Lucsiang. (luciang). Localitate în E Chinei, la SV de oraşul Vuhu.

Lucsou. (luciou). Oraş în partea central-sudică a Chinei, pe fluviul Chang Jiang, la NV de oraşul Kujjang.

Lud (Lydda). Localitate în centrul Israelului, la SE de oraşul Tel Aviv.

Lüda (Lüta). (liuda, liuta). Conurbaţie în NE Chinei (Liaoning), formată din oraşele Lüshun şi Dalian. Numele derivă, de altfel, din combinaţia primelor două litere ale celor două oraşe.

Luda Kamciia (Luda Kamcsija). (luda camcii ia). Râu în E Bulgariei, afluent de dreapta al râului Kamciia.

Ludányhalászi. (ludani holasii). Localitate în N Ungariei (Nógrád), la graniţa cu Slovacia, la NE de oraşul Balassagyarmat.

Ludas. 1. (ludoş). Localitate situată în Ungaria (Heves), la SE de oraşul Gyöngyös. 2. (ludas). Lac în NNE Serbiei, la NE de oraşul Subotica, la frontiera cu Ungaria.

Ludas-tó. (ludoş to). Lac în E Ungariei, la SE de localitatea Komádi, la graniţa cu România (la NV de localitatea Ateaş).

Ludberg. Localitate în NV Croaţiei, pe râul Rednja, la SE de oraşul Varaždin.

Luddenham. (ladenhăm). Localitate în Australia, la V de oraşul Sydney.

Ludenburg. (ladenbărg). Localitate în NE Republicii Africa de Sud, centru de exploatare a cromului.

Lüdenscheid. (liudenşaid). Localitate în regiunea industrială Ruhr, la SE de Wuppertal. Este centru industrial complex.

Lüderitz. (liuderiţ). 1. Golf al Oceanului Atlantic în SV Africii (Namibia). 2. Oraş situat la golful cu acelaşi nume.

Ludeşti. Comună în jud. Dâmboviţa, în SE Piemontului Cândeşti, pe râul Potopu. Are circa 3 500 loc. Aici se exploatează petrol şi se practică pomicultura. La Ludeşti (1660-1682) şi Scheiu de Jos (1865-1875) se găsesc biserici vechi. Satele componente: Ludeşti, Miloşari, Potocelu, Scheiu de Jos, Scheiu de Sus, Teleşti.

Ludgate. (ladghet). Localitate în S Canadei, pe malul golfului Georgian (Lacul Huron).

Ludhiana (Ludhiyana). (ludiana). Oraş în NV Indiei (Punjab), pe stânga văii râului Sutlej, la 285 km NNV de Delhi, cu peste 1 milion loc. A apărut în 1480 fiind nod de comunicaţie şi centru industrial.

Lüdinghausen. (liudinhauzăn). Localitate în V Germaniei, pe râul Lippe, la NNV de oraşele Dortmund şi la Lüneburg.

Ludington. (ladingtăn). Localitate în S.U.A. (Michigan), pe ţărmul E al lacului Michigan, la NNV de oraşul Muskegon.

Ludlow. (ladlou). 1. Localitate în S.U.A. (California), la NE de oraşul San Bernardino. 2. Localitate în Anglia (Marea Britanie), la SV de oraşul Wolverhampton.

Ludogorie (Ludogorije). (ludogorii ie). Regiune deluroasă (podiş) situată în NE Bulgariei, la SE de oraşul Ruse.

Ludoş. Comună în jud. Sibiu, în Podişul Hârtibaciului, pe râul Secaş. Are peste 700 loc. Satele componente: Ludoş (atestat în 1330), Gusu.

Luduş. 1. Colinele Luduşului. Subunitate a Câmpiei colinare a Sărmaşului, situată între Pârâu de Câmpie (la E) şi râurile Valea Florilor şi Arieş (la V), alcătuită predominant din argile marnoase, nisipuri şi tufuri. Apar în relief sub forma unor culmi prelungi, cu altitudini între 400-500 m, cu pante domoale şi versanţi asimetrici, afectaţi de alunecări de teren şi ravene. Conţin zăcăminte de gaze naturale. 2. Oraş în jud. Mureş, la poalele de SE ale Colinelor Luduşului, la altitudinea de 274 m, pe dreapta văii Mureşului, în zona de confluenţă cu Pârâu de Câmpie. Are circa 20 000 loc. Aici se exploatează gaze naturale dar oraşul are şi activităţi industriale diferite. A fost menţionat documentar în 1377 şi declarat oraş în 1960. La Gheja se află un castel din secolul XIX. Localităţile componente sunt: Avrămeşti, Cioarga, Ciurgău, Fundătura, Gheja, Roşiori. 3. Râu în Câmpia Transilvaniei, afluent al Mureşului, la localitatea cu acelaşi nume.

Luduş-Iernut. Termocentrală lângă oraşul Luduş.

Ludvika. Oraş în Suedia, pe râul Dalälven, la NV de Uppsala.

Ludwig. (ludvig). Canal (Germania) ce face legătura între fluviile Dunăre şi Rin (prin afluentul Main), între oraşele Dietfurt şi Nürnberg.

Ludwigsburg. (ludvigzburg). Oraş în SV Germaniei (Baden-Württemberg), pe râul Neckar, la 13 km N de Stuttgart. Are aproape 90 000 loc. Centru industrial, a apărut în 1704.

Ludwigsfeld. (ludvigzfeld). Cartier al oraşului München (Germania).

Ludwigshafen am Rhein. (ludvigzhafăn am rain). Oraş în SV Germaniei (Renania-Palatinant), port pe stânga Rinului în dreptul oraşului Mannheim (cu care formează o conurbaţie). Are circa 170 000 loc. A fost întemeiat în 1606, primind numele actual în 1843 de la numele regelui Bavariei, Ludovic I.

Ludwigslust. (ludvigzlust). Localitate în N Germaniei, la SSE de oraşul Schwerin.

Ludwigsstadt. (ludvigzştat). Localitate în centrul Germaniei, la S de oraşul Rudolstadt.

Lüejang. (luegiang). Localitate în centrul Chinei, la SV de oraşul Hszian.

Luembe. Râu în V Africii, în Angola şi R.D. Congo, afluent stâng al râului Kasai amonte de Tshikapa. Are lungimea de 560 km, izvorăşte din înălţimile situate în E Angolei, curge pe direcţia S-N şi confluează cu Kasai pe teritoriul R.D. Congo, la circa 140 km de graniţa cu Angola. Are ca afluenţi pe Luia, Luana etc.

Luena. 1. Râu în E Angolei, afluent al fluviului Zambezi. 2. Localitate în E Angolei, la capătul vestic al Parcului Naţional Cameia. 3. Localitate în SE R.D. Congo, la NV de oraşul Lubumbashi.

Lueta. Comună în jud. Harghita, în Subcarpaţii Homoroadelor, la poalele de SV ale Munţilor Harghita, pe cursul superior al râului Homorodul Mic. Are circa 3 800 loc. Aici se exploatează minereuri de fier şi contituie centru de prelucrare artistică a lemnului. Pe teritoriul comunei se află rezervaţia naturală Dumbrava Harghitei unde se adăpostesc plante de mlaştină (se remarcă specia Saxifraga hinculus). Satele componente: Lueta (atestat în 1332) şi Chirui.

Lufeng. Oraş în SE Chinei, pe ţărmul Mării Chinei de Sud, la E de Hong Kong.

Lufira. Râu în SE R.D. Congo, afluent al fluviului Congo.

Lufkin. (lafchin). Localitate în S S.U.A. (Texas), la NE de oraşul Houston.

Lug. Localitate în NE Croaţiei, la NE de oraşul Osijek.

Luga. 1. Râu în NV Rusiei, cu vărsare în Golful Finic. Are 346 km lungime şi 13 390 kmp suprafaţa bazinului hidrografic. 2. Oraş în NV Rusiei europene, la SV de oraşul Sankt Petersburg. 3. Golf situat în E golfului Finic, la vărsarea râului Luga.

Lugancsik. (lugancic). Râu în SE Ucrainei, afluent al râului Doneţ.

Lugano. 1. Lac pe versantul sudic al Alpilor, la graniţa Elveţiei cu Italia, situat într-o vale glaciară, la altitudinea de 274 m. Are suprafaţa de 50,5 kmp, lungimea maximă 14 km, lăţimea maximă 3 km şi adâncimea maximă 288 m. Vechea sa denumire era cea de Ceresio. Este des vizitat de turişti. 2. Oraş în Elveţia (Ticino), pe malul lacului omonim, cu circa 115 000 loc. Constituie staţiune climaterică dar şi nod feroviar.

Lugansk (Luhansk). Oraş în E Ucrainei, situat la confluenţa râului Lugan cu Olhovka, la 161 km N de Rostov pe Don, cu aproape 500 000 loc. Renumit centru al construcţiilor de locomotive. A apărut în 1795. Între anii 1935-1958 şi 1970-1990 s-a numit Voroşilovgrad.

Luganszkoje. (luganscoie). Localitate în SE Ucrainei, lângă oraşul Gorlovka, în bazinul Doneţk.

Lugany. (lugani). Râu în Ucraina, în bazinul Doneţk, afluent al râului Doneţ.

Lugaşu de Jos. Comună în jud. Bihor, în V depresiunii Vad-Borod, la poalele de SV ale Munţilor Plopiş, pe dreapta Crişului Repede. Are peste 3 100 loc. Aici se află o hidrocentrală (18 MW) din anul 1989. Se practică pomicultura. În satul Lugaşu de Jos (atestat în perioada 1291-1294) se găseşte o biserică de zid (sec. XVII), o biserică de lemn (1720, cu picturi interioare din secolul XVIII) şi un conac (1840). Satele componente: Lugaşu de Jos, Lugaşu de Sus, Urvind.

Lugau. Localitate în E Germaniei, la SE de oraşul Zwickau şi la SV de oraşul Chemnitz.

Lugavčina. (lugavcina). Localitate în Serbia, pe râul Jezava (afluent al Duunării), la SSE de oraşul Smederava.

Lugdunum. v. Lyon.

Lugdunum Batavorum. v. Leiden.

Lugenda. (lughenda). Râu în NE Mozambicului, afluent al râului Rovuma.

Lugh Ganane. (lug ganane). Localitate în SV Somaliei, pe râul Giuba, aproape de graniţa cu Etiopia.

Lugnaquilla. (lagnechilă). Vârf (926 m) în E Irlandei, la SV de oraşul Kingstown.

Lugo. 1. Oraş în NE Italiei, între oraşele Bologna (la VNV) şi Ravena (la ESE). 2. Oraş în NV Spaniei (Galicia), situat pe râul Miňo, la 77 km SE de La Coruňa. Are circa 85 000 loc. Centru industrial alimentar şi comercial. Deţine izvoare termale sulfuroase (44^oC). A fost capitala provinciei romane Galicia (sub denumirea de Lucus Augusti).

Lugoj. 1. Dealurile Lugojului. Subunitate a Dealurilor Vestice (Dealurile Bănăţene), situată la marginea de V şi de NV a Munţilor Poiana Ruscă, între văile superioare ale râurilor Bega (la N) şi Timiş (la S), dominând Câmpia Lugojului (în S) şi Depresiunea Făget (în N) cu peste 100 m. Sunt alcătuite din pietrişuri, nisipuri, argile şi depozite loessoide, cu petice de cristalin. Culmile sunt netede şi prelungi, cu înălţimi de 200-500 m (culmile Şura-223 m, Cârla-233 m, Fântânii-263 m, Poiana-306 m, Iriceşti-366 m etc.; altitudinea maximă este de 496 m în Măgura Surduc, dezvoltată pe cristalin. Aici se practică pomicultura. 2. Câmpia Lugojului. Câmpie, subunitate a Câmpiei de Vest, situată între Podişul Lipovei (la N), Dealurile Lugojului (la E) şi Dealurile Pogănişului (la S), drenată de râurile Timiş şi Cerna cu afluenţii lor. Pătrunde în zonele limitrofe deluroase sub formă de golfuri, iar spre V se deschide larg către Câmpia Timişului. Este acoperită cu soluri brune şi brune podzolite, toate favorabile culturilor agricole. Altitudinea maximă ajunge la 202 m. 3. Municipiu în jud. Timiş, în Câmpia Lugojului, la altitudini de 125-176 m, pe râul Timiş, la 60 km de Timişoara, având circa 50 000 loc. Constituie nod feroviar şi rutier. Are o termocentrală fiind şi centru industrial. A fost menţionat documentar în 1334 cu numele de Sacerdos de Lucas, în 1376 Castrum Lucas. Devine oraş în 1542 şi oraş liber în 1551. În 1968 devine municipiu.

Lugovszkoj. (lugovscoi). Localitate în V Siberiei (Rusia), la E de oraşul Ekaterinburg.

Luguruka. Localitate în S Tanzaniei, la SV de oraşul Luhayando.

Luhačovice. (luhacioviţe). Localitate în E Cehiei, la SE de oraşul Gottwaldov.

Luhaiya. (luhaiia). Localitate în NV Yemenului, pe ţărmul Mării Roşii, la SSV de oraşul Habi.

Luhansk. v. Lugansk.

Luhanyando. (luhaniando). Localitate în Tanzania, pe râul Luwegu, afluent al râului Rufiji, la SV de oraşul Mkangira şi la NE de localitatea Luguruka.

Luhszi. (luhszii). Localitate în S Chinei, la frontiera cu Myanmar, la VSV de oraşul Kunming.

Luhyňa. (luhinia). Localitate în SE Slovaciei, la graniţa cu Ungaria, la SV de oraşul Trebišov.

Luia. Localitate în NE Angolei, la hotarul cu R.D. Congo, pe râul Cassai.

Luica. Comună situată în jud. Călăraşi, în Bărăgan, cu circa 2 200 loc. Aici a fost descoperit în 1962 un mare tezaur monetar datând din secolul I î.e.n. Satele componente: Luica, Valea Stânii.

Luik. Denumirea flamandă a oraşului Liège.

Luilaka. Râu (260 km) în V R.D. Congo, afluent al fluviului Congo.

Luimneach. v. Limerick.

Luino. Localitate, staţiune climaterică, în NV Italiei, pe ţărmul de NE al Lacului Maggiore.

Luiro-joki. (luiro iochii). Râu în N Finlandei, afluent al râului Kemi-joki.