Lumina lumii

Prea târziu

Tocmai voiam să mă bag în pat, când sună telefo-

nul:

- Aici spitalul B. Domnule preot puteţi veni până la

noi? Aici se află un om care doreşte un preot. Dar tre-
buie să vă grăbiţi.

Puţin mai târziu stăteam la patul unui muribund.

Este un bărbat în floarea vârstei. într-o seară, pe întu-
neric a fost acroşat de un automobil. Asfaltul era umed
şi lunecos. Şoferul nu a mai putut stăpâni maşina.

37

Aceasta a derapat cu plină viteză lovindu-1 grav. Am-

bele picioare i-au fost fracturate. Ce a fost mai rău,
şoferul nici n-a oprit. Rănitul a rămas pe stradă, până
ce a fost găsit după nişte ore.

Şi acum? Acum este prea târziu. Cu zece ore în ur-

mă el se plimba sănătos şi voios. Acum el este o gră-
măjoară de suferinţă, cu dureri înfiorătoare. Astăzi la
prânz ar fi râs dacă cineva i-ar fi vorbit despre moarte.
Şi acum?

- O, Doamne, dacă aş avea pacea! Păcatele mele!

Păcatele mele! Cum pot să capăUertarea...

Eu încerc să vorbesc cu el. îi spun cuvinte ale lui

Dumnezeu. îi pomenesc de numele lui Isus. Dar el nu
le mai percepea. Durerile îl copleşesc în valuri. Apoi
cade în inconştienţă. Astfel, el a murit. Zdruncinat mai
stau lângă trupul său neînsufleţit. îmi venea să deschid
geamurile şi să urlu în tumultul marelui oraş: „Căutaţi-
1 pe Domnul câtă vreme poate fi găsit! Pocăiţi-vă la
timp! Există un - prea târziu. Pe patul de moarte sun-
teţi prea slabi! Astăzi, dacă auziţi chemarea Lui, nu vă
împietriţi inimile."