Macroeconomie note de curs
Yüklə 0,9 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Corelaţii de echilibru între componentele managementului guvernamental
- BIBLIOGRAFIE
- Costul marginal poate fi exprimat şi prin derivarea funcţiei costului total în raport cu variabila q
|
Din cele arătate până în prezent rezultă că problema echilibrului sau dezechilibrului economic este dată de raportul dintre resurse şi nevoi; astfel: - conform legii rarităţii resurselor nevoile depăşesc în permanenţă resursele; din acest motiv echilibrul se atinge pe una din următoarele căi: - limitarea nevoilor; - sporirea resurselor şi folosirea lor mai eficientă. - prin mecanismul preţurilor se produce egalizarea cererii cu oferta de bunuri şi servicii la nivel macroeconomic.
Economia naţională este un sistem complex şi din acest motiv analizele efectuate în capitolele anterioare pe diferitele ei componente creştere şi dezvoltare economică, ocupare şi şomaj, inflaţie şi raporturile economice externe sunt corelate între ele şi se intercondiţionează reciproc. Între cele patru componente şi evoluţia cererii agregate există o relaţie care după opinia unor economişti (Eugen Prahoveanu) se manifestă după cel puţin doi ani. C Î O dată cu creşterea inflaţiei acţionează şi factorul psihologic ceea ce consolidează anticipările inflaţioniste din partea populaţiei şi a firmelor. Deşi se ajunge în punctul de vârf al creşterii economice (3), în ciuda efectelor pozitive pe care le înregistrează primele două obiective, inflaţia şi dezechilibrul balanţei de plăţi devin probleme grave. Când se depăşeşte punctul de vârf al creşterii economice şi se ajunge la faza de recesiune (4) lucrurile se petrec invers faţă de tendinţele anterioare: asistăm la o mişcare negativă a activităţilor economice, însoţită de reducerea locurilor de muncă dar nivelul inflaţiei şi situaţia balanţei de plăţi se îmbunătăţesc. Într-o asemenea situaţie, autorităţile guvernamentale au două metode de acţiune alternative care rezolvă parţial unele din obiectivele economice. Astfel dacă se încurajează cererea agregată, asistăm la o creştere economică şi la reducerea şomajului dar apar pericole legate de inflaţie şi de deficitul balanţei de plăţi. Dacă însă se reduce deliberat cererea agregată deci o politică deflaţionistă, se reduce inflaţia şi se reduce deficitul balanţei de plăţi dar producţia se reduce şi şomajul creşte. Cea mai importantă problemă de echilibru macroeconomic care apare este balansarea dintre inflaţie şi şomaj. Această problemă este amplificată şi de realizarea unui şomaj înalt concomitent cu rate înalte ale inflaţiei şi cu stagnarea producţiei fenomen complex pe care deja îl cunoaştem sub numele de “stagflaţie”. Acest aspect ne e sugerat de graficul de mai sus. El redă o problemă dificilă a autorităţilor guvernamentale: găsirea unui raport optim între şomaj şi inflaţie adică găsirea unui punct optim în care la un nivel al şomajului inflaţia este nulă. Acest raţionament a fost stabilit în urma observaţiilor economistului A.W. Phillips care a remarcat existenţa unei relaţii invers proporţională dintre ritmul de creştere a salariilor nominale şi rata şomajului. D Rata şomajului  in punctul de vedere al managementului guvernamental se impune găsirea nivelului de şomaj care reprezintă de fapt costul social care trebuie achitat pentru atenuarea proceselor inflaţioniste.  Trebuie însă remarcat faptul că această corelaţie este valabilă pe termen scurt.  Acelaşi lucru se poate afirma despre corelaţiile dintre obiectivele managementului guvernamental, economiştii fiind în marea lor majoritate de acord că analiza lor corelativă este bazată pe fluctuaţiile ciclului economic decenal. Pe termen lung, aceste corelaţii nu se mai manifestă, nefiind încă suficient cunoscute şi constituind obiecte de controversă. Punctul optim în care la un anumit nivel al şomajului inflaţia este nulă. BIBLIOGRAFIE
1 George Soros- Paradigma pieţelor financiare- Editura „Litera Internaţional”, 2009 2 Legea nr. 21/1996 – legea concurenţei, Monitorul Oficial nr. 88/30.04.1996 3 Prin venit marginal se înţelege sporul de venit (VT) generat de creşterea cu o unitate a producţiei (Q). Sub formă de relaţie matematică el se exprimă astfel: 
4 Prin cost marginal se înţelege sporul de cost (CT) generat de achiziţionarea de factori de producţie în vederea realizării unei unităţi de producţie ((Q). Sub formă de relaţie matematică el se exprimă astfel: 
Costul marginal poate fi exprimat şi prin derivarea funcţiei costului total în raport cu variabila q: 
5 Euribor (Euro Inter –bank Offered Rate), este un indicator care reprezintă ratele de dobânzi pentru împrumuturile în EURO la care băncile participante în zona monetară UE îşi acordă împrumuturi. Yüklə 0,9 Mb. Dostları ilə paylaş:
|
