Mai 2015 25 mai 2015, Mediafax ro: Investiţie de 4,75 milioane de euro într-o staţie de apă demineralizată la ArcelorMittal Galaţi

RAPORT SĂPTĂMÂNAL ENERGIE,

25-31 mai 2015

25 mai 2015, Mediafax.ro: Investiţie de 4,75 milioane de euro într-o staţie de apă demineralizată la ArcelorMittal Galaţi

ArcelorMittal Galaţi a investit 4,75 milioane euro într-o staţie de apă demineralizată utilizată la producerea aburului pentru turbosuflante şi pentru diverse procese tehnologice, reprezentanţii companiei spunând că investiţia va contribui la consolidarea independenţei în asigurarea materiilor prime.

O staţie de apă demineralizată, în valoare de 4,75 milioane de euro, a fost pusă în funcţiune la combinatul ArcelorMittal din Galaţi, cu rezultate iniţiale foarte bune, a anunţat, luni, într-un comunicat de presă, purtătorul de cuvânt al unităţii, Dorian Dumitrescu.

Potrivit sursei citate, staţia utilizează tehnologia de osmoză inversă şi cuprinde cinci unităţi operaţionale, care asigură un volum de apă demineralizată de 550 m3/oră, suficient pentru consumul curent.

"Noul echipament ne permite să ne consolidăm independenţa în asigurarea materiilor prime necesare operaţiunilor noastre. De asemenea, investiţia va contribui la scăderea costurilor de producţie, având un impact pozitiv asupra operaţiunilor şi proceselor noastre tehnologice, sprijinind, astfel, creşterea eficienţei Unităţii. Pe o piaţă internaţională foarte competitivă, unde activează companii care au costuri mai mici cu materiile prime, politica de reducere a costurilor asigură competitivitatea activităţii şi viitorul operaţiunilor noastre", a declarat Bruno Ribo, directorul general al ArcelorMittal Galaţi.

Apa demineralizată este un fluid important pentru procesele tehnologice, utilizat la producerea aburului pentru turbosuflante şi pentru diverse procese tehnologice la Convertizoare şi la Turnare Continuă (Oţelărie), precum şi la Decapare. Investiţia presupune o colaborare între ArcelorMittal Galaţi şi Nalco - Ecolab, o companie specializată, care va opera echipamentul.

Investiţia face parte din Proiectul "Energize" al ArcelorMittal Europe, care are scopul de a reduce consumul de energie cu 15% al unităţii de la Galaţi până la nivelul anului 2018. Planul de acţiune acoperă o gamă largă de domenii, de la echipamente şi procese energo-intensive, până la activităţi de birou şi implică întreaga organizaţie: sectorul operaţional, de mentenanţă, investiţii şi achiziţii.

Grupul ArcelorMittal va investi anul acesta 40 de milioane de euro la combinatul din Galaţi, anunţa în luna martie Bruno Ribo, care vorbea despre realizarea unei noi linii de tablă acoperită organic şi a alteia de producere a apei demineralizate, precum şi de investiţii la linia de zincare sau la maşina de planat la cald de tablă groasă. Conducerea Combinatului se aşteaptă ca producţia de oţel de la Galaţi să depăşească 2 milioane de tone anul acesta, cu 300.000 de tone mai mult faţă de 2014.

Pe platforma siderurgică a Combinatului de la Galaţi lucrează aproximativ 6.500 de salariaţi.

26 mai 2015, rfi.ro: Noile taxe pentru companiile petroliere, gata la toamnă

Ministerul finanţelor promite că va trimite în septembrie la Parlament noul sistem de taxare a companiilor petroliere. Deocamdată există un proiect care vizează păstrarea la un nivel apropiat de cel actual a redevenţelor, cu diferenţierea lor în funcţie de tipul şi vechimea exlorării sau exploatării, dublată de introducerea unei suprataxe pe profitul obţinut din producţie şi de deduceri pentru investiţii.

Companiile care produc petrol şi gaze naturale plătesc în prezent redevenţe cuprinse între 3,5% şi 13,5% din producţie, în funcţie de tipul zăcămintelor de hidrocarburi. Actualele redevenţe sunt valabile până la 1 ianuarie 2016. Guvernul a promis încă de la preluarea mandatului că va modifica nivelul redevenţelor astfel încât statul român să îşi primească drepturile pentru resursele concesionate. Decizia s-a tot amânat şi actualul nivel al redevenţelor va fi menţinut până la sfârşitul anului. Noul proiect va fi depus la Parlament în septembrie astfel încât să poată intra rapid în vigoare şi astfel încât Agenţia naţională pentru Resurse Minerale să poată relua licitaţiile pentru concesionarea unor noi perimetre petroliere, lucru important pentru România.

Noul sistem de taxare nu va viza însă vechile contracte, care vor rămâne în forma negociată. Noile contracte însă se vor face aşadar pe baza unor redevenţe fixate diferenţiat în funcţie de tipul explorării sau exploatării şi a vechimii contractului de concesiune. Noul sistem de taxe va mai include aşadar o supertaxă pe profiturile din producţie, compensată teoretic de acordarea unor deduceri la impozitul pe profit în cazul unor noi investiţii. La RFI, directorul Energy Policy Group, Radu Dudău, spune că ministerul va trebui să fie atent la detaliile finale pentru că, aşa cum arată acum proiectul, e clar că acesta nu va încuraja companiile petroliere să-şi păstreze interesul pentru România.

“Ceea ce am înţeles la nivel de principiu este că, practic, tot segmentul de redevenţe care se va menţine nu va crea un mediu mai favorabil de aici înainte companiilor pentru că de fapt vom avea aceleaşi redevenţe la care se va adăuga o taxare pe profit (...) Mi-e greu să văd cum noul sistem va fi mai favorabil companiilor. Ar fi acest lucru posibil doar dacă se va introduce un sistem mai flexibil care, în anumite circumstanţe, cum ar fi căderea substanţială a preţului ţiţeiului, ar acorda termeni mai favorabili companiilor dar nu către asta se îndreaptă lucrurile în înţelegerea mea”, a explicat specialistul.

Cotele actuale sunt vechi din 2002 când au fost stabilite prin OUG 47/2002. În 2004 ele au fost fixate prin actuala lege a petrolului, Legea 238/2004. Încasările anuale din redeveţte la bugetul de stat se ridică la circa 250 milioane de euro. Actualele cote de redevenţe au fost în ultimii 10 ani motiv de scandal public, fiind avansată ideea că OMV Petrom plăteşte mult prea puţin la stat pentru petrolul şi gazele pe care le exploatează şi de pe urma cărora face profituri uriaşe. Aceasta în conditţile în care bogăţiile din subsolul românesc aparţin statului. Companiile mari implicate în negocieri pe subiect sunt OMV Petrom, Exxon, Chevron şi Romgaz.

29 mai 2015, gazetadedimineata.ro: Dorin Gligor: E nevoie de responsabilitate pentru Hunedoara

Președintele Consiliului Județean Hunedoara, Dorin Gligor, susține că nu e de ajuns pentru a salva Complexul Energetic Hunedoara ca termocentralele să livreze agent termic pentru câteva mii de abonați. Gligor spune că cuvântul de ordine ar trebui să fie „responsabilitate” în ceea ce privește modul în care se face livrare și prețul energiei termice, pentru că se funcționează într-o economie de piață în care reușita este dată de calitatea serviciilor prestate. Mai mult, e de părere Gligor trebuie să se țină cont și de potențialul zăcământului de cărbune din Valea Jiului, afirmând că ajutorul dat de Guvern e bine-venit, dar nu rezolvă problemele Complexului Energetic Hunedoara.

Dorin Gligor, președintele interimar al CJ Hunedoara, a spus, joi, la întâlnirea cu ministrul Energiei Andrei Gerea, de la Petroșani, că statul și comunitățile locale trebuie să dea dovadă de responsabilitate. Doar așa vor putea fi trecute aceste hopuri și vor f găsite soluțiile corecte pentru a beneficia de ceea ce ne oferă bogăția subsolului.

”Situația în care se află astăzi județul Hunedoara prin prisma problemelor Complexului Energetic e critică. Asta e urmarea unui șir lung, chiar istoric, aș putea spune, de bune intenții. L-am ascultat pe domnul ministru, poziția dumnealui e corectă, dar eu vreau, am propus un start de responsabilitate. Un start de responsabilitate și asta presupune în primul rând dialog și mai multe principii pe care să le respectăm. Suntem în economie de piață și orice alt mod de a inventa sau rescrie economia nu ne-ar duce decât la faliment și sigur suntem obligați să găsim soluții. Legat de situația actuală a Complexului Energetic Hunedoara, ajutorul e binevenit. Sigur e o rezolvare scurtă, problemele rămân aceleași provocate și de un cadru legislativ incoerent și sigur de evoluția pieței energetice la care de-a lungul timpului nu ne-am adaptat. Înainte de divizarea complexului mai e necesară o analiză sub cele două aspecte, și dacă e posibil o soluție din Parlament pentru ca huila să devină resursă strategică. Nu trebuie să uităm de atuurile de transfer a producției de energie și atunci o privatizare trebuie încercată, pentru că dacă există interesul investitorului, atunci asta înseamnă și viabilitate”, a precizat Dorin Gligor.

Președintele CJ spune că statul nu trebuie să se rezume la o simplă divizare în ceea ce privește Complexul Energetic Hunedoara, întrucât în aceste condiții structura energetică nu are decât o alternativă, lichidarea.

”Dacă trecem la o simplă divizare, atunci e lovitura decisivă și finală a tot ceea ce înseamnă complexul energetic. Analiza divizării trebuie să conțină două aspecte. Unu, pe partea extracției de cărbune avem o mare vulnerabilitate, un punct critic în Valea Jiului. Situația minelor pe închidere, cele de la SNIMVJ, dar avem și un atuu formidabil zăcământul de cărbune în sine care a fost exploatat de multe ori pe principii neeconomice, cu mari imixtiuni politice și atunci trebuie să ne concentrăm pe ceea ce înseamnă acest atuu din Valea Jiului și potențialul zăcământului de cărbune. În partea termocentralelor, soluția prezentată vine din zona furnizării de energie termică și au fost analize cum dăm subvenția, cum sunt costurile. Trebuie să știm că suntem în economie de piață și cauza majoră din care ceea ce înseamnă furnizare de energie termică a ajuns într-o situație precară financiară se datorează unui singur lucru, serviciilor de proastă calitate oferite. Or, orice analiză și strategie pe care să o facem împreună poate începe numai de la analiza cui furnizăm energie termică pentru că a rămâne să ne propunem să susținem două termocentrale pentru a livra celor câteva mii de apartamente din Deva sau din Valea Jiului energie termică în orice variantă de analiză, viitorul nu înseamnă decât faliment”, a completat Dorin Gligor.

Liderul administrației județene spune că o analiză serioasă și de perspectivă poate începe doar cu respectarea principiilor economiei de piață și analizarea serviciilor.

”Dacă ne propunem în continuare să dăm servicii de proastă calitate, scumpe și furnizarea energiei termice să înceapă la telefonul cuiva și nu atunci când e rece afară sau când dorește consumatorul, e un serviciu pe care îl vom subvenționa la infinit cu sume pe care nu le vom avea niciodată. Va trebui să analizăm necesarul de energie termică în zona Deva-Hunedoara-Brad și în zona Valea Jiului și costurile de investiții și de furnizare astfel încât să asigurăm servicii performante, astfel încât beneficiarii să adere la serviciile noastre. Adică preț mai ieftin decât ceea ce înseamnă centrală pe gaz de apartament și elasticitate în furnizare, asta e condiția care trebuie analizată și de aici pot să curgă toate celelalte și atunci putem da o perspectivă pe energie termică”, a mai spus liderul județean.

Potrivit sursei citate, județul se află în pragul de a pierde 7000 de locuri de muncă, prin iminenta stare de insolvență de la CEH, ceea ce conduce la un impact negativ uriaș din punct de vedere social pentru județ. În Hunedoara nu există la ora aceasta alternative pentru șomeri, așa că Dorin Gligor susține că a venit timpul ca statul să găsească soluții de a genera locuri de muncă.

”Hunedorenii nu au nicio vină pentru că patronul nu și-a făcut treaba, patronul fiind Guvernul, dar nu analiza a ceea ce a făcut sau nu a făcut Guvernul are importanță acum. Acum trebuie să găsim un plan de investiții pe care să îl generăm și care ulterior să creeze investiții de 7000 de locuri de muncă pentru că în momentul acesta pe centralismul excesiv al Guvernului, ultima alocare a avut loc în toamna anului trecut și asta s-a întâmplat doar pe principii politice undeva în perioada octombrie -noiembrie 2014, nu ne ajută să ne dezvoltăm. Dacă reușim și generăm 7000 de locuri și păstrăm și complexul energetic atunci putem discuta de o reușită”, a concluzionat Dorin Gligor.

Președintele CJ Hunedoara spune că prin dialog și colaborare pot fi găsite soluții pentru a rezolva problemele cu care se confruntă Complexul Energetic Hunedoara și județul Hunedoara.

Gligor a propus ca grupul de lucru agreat de minister să fie format de prefectul de Hunedoara, reprezentantul Guvernului în teritoriu.

29 mai 2014, bizenergy.ro: GDF SUEZ Energy România modernizează reţeaua de distribuţie a gazelor naturale din Bucureşti,începând din iunie

Reţeaua de distribuţie a gazelor naturale din Bucureşti va fi modernizată, începând din luna iunie, cu ajutorul a două proiecte în valoare de 163,4 milioane de lei, din care aproape 33 de milioane lei reprezintă asistenţă financiară nerambursabilă, a anunţat, vineri, într-un comunicat de presă, GDF SUEZ Energy România.

Conform companiei, filiala de distribuţie a gazelor naturale, Distrigaz Sud Reţele, are în derulare, în iunie, lucrări de modernizare a reţelei de gaze naturale pe mai multe străzi din Bucureşti, cu scopul de a creşte siguranţa în exploatare a reţelelor de gaze naturale prin înlocuirea conductelor de oţel, neprotejate catodic, cu conducte din polietilenă. Lucrările se vor realiza pe mai multe tronsoane, după cum urmează: str. Alexandru Donici, Aurel Vlaicu, Corneliu Botez, Dionisie Lupu, Dumbrava Roşie, Eremia Grigorescu, George Enescu, Ion Movilă, Jules Michelet, Arthur Verona, Pitar Moş, Tache Ionescu, Polonă, Armaşului, Dacilor, Ion Voicu, Sfatului şi D.Orbescu (Piaţa Spaniei) precum şi pe Calea Dorobanţi, enumera agerpres.

Lucrări similare se vor derula în lunile următoare şi în alte zone, compania urmând să informeze periodic publicul larg în legătură cu calendarul de realizare a lucrărilor.

Valoarea totală estimată a lucrărilor realizate în cadrul proiectului ‘Modernizarea reţelei de gaze naturale – Creşterea securităţii în exploatare a reţelelor de distribuţie de gaze naturale din Bucureşti prin modernizarea conductelor de oţel neprotejabile catodic’ este de 97.470.412 lei din care suma de 81.107.126 lei este asigurată prin fonduri proprii, iar diferenţa de 16.363.286 lei prin asistenţa financiară nerambursabilă accesată prin Programul Operaţional Sectorial ‘Creşterea Competitivităţii Economice’, Axa prioritară 4 – Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării.

Tot în luna iunie, sunt demarate şi lucrări de modernizare a reţelei de gaze naturale al căror obiectiv este de a creşte capacitatea tehnică a sistemului de distribuţie a gazelor naturale din Bucureşti prin dezvoltarea reţelei de medie presiune. Aceste lucrări, desfăşurate pe mai multe tronsoane, vor permite ameliorarea parametrilor de alimentare cu gaze naturale în perioada sezonului rece prin creşterea regimului de presiune şi reducerea numărului de întreruperi temporare pentru intervenţii de urgenţă şi remedieri ale defectelor reţelei de distribuţie.

Străzile pe care, în următoarea etapă, se vor derula astfel de lucrări sunt următoarele: Avrig, Cuţitul de Argint, Fizicienilor, Râmnicu Sărat, Râmnicu Vâlcea, Lucian Blaga, Traian, Sfânta Vineri, Bărăţiei şi bulevardele Theodor Pallady, Camil Ressu, Mihai Bravu, Unirii, Mircea Vodă, Corneliu Coposu, I.C. Brătianu, Carol I şi Calea Dudeşti. Şi această categorie de lucrări se va derula se va extinde şi în lunile următoare, compania urmând să informeze opinia publică despre zonele incluse în proiect.

Valoarea totală estimată a lucrărilor realizate în cadrul proiectului ‘Modernizarea reţelei de gaze naturale – Creşterea capacităţii tehnice a sistemului de distribuţie gaze naturale din Bucureşti prin dezvoltarea retelei de medie presiune’ este de 65.941.798 lei, din care suma de 49.498.588 lei este asigurată din fonduri proprii, iar diferenţa în valoare de 16.443.201 lei şi prin finanţare nerambursabilă în valoare de, accesată prin Programul Operaţional Sectorial ‘Creşterea Competitivităţii Economice’, Axa prioritară 4 – Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării, în contextul combaterii schimbărilor climatice.

Grupul GDF SUEZ este prezent în România în trei domenii principale: gaze naturale, electricitate şi servicii energetice. Principala filială a Grupului, GDF SUEZ Energy România, furnizează gaze naturale şi electricitate, iar prin subsidiarele sale distribuie gaze naturale, asigură servicii energetice pentru toate categoriile de clienţi şi produce electricitate.

GDF SUEZ Energy România şi filialele sale deservesc aproximativ 1,5 milioane de clienţi, operează o reţea de 18.400 km în 19 judeţe din sudul României şi Bucureşti şi au 3.850 de angajaţi.

29 mai 2015, mondonews.ro: ZIUA ENERGIEI ROMANESTI 2015: UNIUNEA ENERGETICA – PROVOCARI SI OPORTUNITATI IN EUROPA CENTRALA SI DE SUD-EST

Peste 130 de promotori ai politicii energetice au participat, la Bruxelles, la evenimentul “Romanian Energy Day” cu titlul “Uniunea Energetica: Provocari si oportunitati in Europa Centrala si de Sud-Est”. Intalnirea la nivel inalt, la care au participat delegati din 14 tari, s-a desfasurat la sediul Parlamentului European din Bruxelles, fiind organizata de Centrul Roman al Energiei (CRE) cu sprijinul Reprezentantei permanente a Romaniei pe langa Uniunea Europeana (UE) si a Parlamentului European (PE).

Evenimentul a beneficiat si de sprijinul deputatilor europeni RAMONA MANESCU, TEODOR STOLOJAN, VICTOR NEGRESCU, MARIAN JEAN MARINESCU, SORIN MOISA, ANA CLAUDIA TAPARDEL ALGIRDAS SAUDARGAS si JERZY BUZEK.

Printre cei peste 130 de participanti s-au numarat si factori de decizie din institutiile europene – Comisia Europeana (CE) si Parlamentul European (PE) -, reprezentanti ai Guvernului si Parlamentului Romaniei, membri executivi ai Centrului Roman al Energiei, diplomati si reprezentanti ai unor asociatii si societati energetice active la nivel national si european. La eveniment au fost prezenti delegati din Austria, Bulgaria, Grecia, lituania, Olanda, Polonia, Romania, Republica Moldova, Rusia, Slovacia, Suedia, Ucraina, Ungaria si SUA.

Pe agenda zilei s-au aflat rolul Uniunii Energetice, cerintele pentru asigurarea dezvoltarii infrastructurii de electricitate si de gaz si a integrarii pietei europene, in special din perspectiva pietei de energie din centrul si sud-estul Europei si a Romaniei in particular. Evenimentul a urmarit facilitarea dialogului dintre factorii de decizie din institutiile europene si mediul energetic cu privire la prioritatile actuale ale tarilor din Europa Centrala si de Sud-Est.

Intalnirea a fost structurata in doua sesiuni avand ca tema facilitarea investitiilor si a securitatii in infrastructura energetica si in piata energetica unica a Uniunii Europene, respectiv dezvoltarea coridoarelor de petrol si gaze si provocarile si oportunitatile specifice realizarii infrastructurii necesare interconectarii pietelor europene.

“Energia este confort, securitate, viata. Controlul si utilizarea energiei ne ajuta sa ne mentinem avantajul competitiv. Trebuie sa facem acest lucru in mod responsabil. Trebuie sa avem grija de securitatea furnizarii si de utilizarea energiei si din acest motiv trebuie sa construim o piata unica europeana, trebuie sa ne crestem eficienta energetica, sa reducem emisiile si trebuie sa adoptam tehnologii de ultima generatie si regenerabiile, in contextul mai larg al conceptului Uniunii Energetice”, a declarat Corneliu Bodea, presedintele Centrului Roman al Energiei.

29 mai 2015, amosnews.ro: Seminar Eficiență Energetică sub egida Paris Climat 2015

Ambasada Franței în România, alături de partenerii săi, Business France, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză în România, Comitetul Consilierilor de Comerț Exterior Francezi - asociație profesională, organizează sub egida Paris Climat 2015, seminarul Eficiență Energetică, care va avea loc joi, 4 iunie 2015, la Hotel Pullman București (Piața Montreal nr.10), cu începere de la ora 09.00.

Acest seminar, care va fi deschis de Andrei Gerea, Ministrul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, și de Georges Debiesse, Membru al Consiliului General de mediu şi dezvoltare durabilă (Franţa), reprezentant al Ministrului Mediului, Dezvoltării Durabile şi Energiei, se adresează decidenților români publici și privați – centre publice de expertiză, ministere, organizații profesionale, întreprinderi, colectivități teritoriale, agenții specializate – interesate de gestiunea sau îmbunătățirea eficienței energetice, dar și presei.

Printre participanții care vor lua cuvântul la acest seminar se numără : domnul Emil Calotă, vicepreședinte al Agenției Naționale de reglementare în domeniul energiei, domnul Gérard Verdebout, Preşedintele Asociaţiei Române pentru Promovarea Eficienţei Energetice (ARPEE), domnul Cezar Soare, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, doamna Diana Doina Tenea, Director General la Direcţia Generală Dezvoltare Regională şi Infrastructura în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, și doamna Anne Ged, Director al Agenţiei pentru Climă din Paris (Franţa).

Cu o intensitate energetică de două ori și jumătate superioară mediei europene, România va trebui să depună mari eforturi să-și îmbunătățească eficiența energetică dacă dorește să îndeplinească obiectivele stabilite de Uniunea Europeană în cadrul pachetului energie-climat 2030. Toate sectoarele economice și toți actorii lanțului de valoare energetică vor trebui să contribuie la acest efort de reducere, dar o atenție deosebită va trebui acordată clădirilor, mai ales în spațiul urban.

Acest eveniment, aflat pe „Agenda Pozitivă - Acțiuni de sprijinire a conferinței « Paris Climat 2015 » în România”, lansată în luna martie, are ca obiectiv împărtășirea experienței franceze și române în materie de politici publice naționale și teritoriale și valorificarea soluțiilor tehnologice și cunoștințelor specializate în domeniu.

Seminarul va debuta cu o sesiune plenară, consacrată prezentării strategiilor naționale de tranziție energetică urmată de patru ateliere tematice referitoare la :

1. Mizele normative și de reglementare ale reducerii intensității energetice în clădiri, transporturi și industrie ;

2. Rolul colectivităților locale în implementarea orientărilor generale la nivelul teritoriului;

3. Mecanismele financiare și finanțările disponibile pentru susținerea unei politici publice de reducere a intensității energetice ;

4. Soluțiile inovatoare pentru îmbunătățirea eficientei energetice.

29 mai 2015, hotnews.ro: Analiza HotNews.roPromisiunile nerealiste facute de ministrul energiei fata de minerii din Valea Jiului

Ministrul energiei, Andrei Gerea, s-a dus joi in Valea Jiului cu o avalansa de promisiuni, scopul fiind doar sa opreasca protestele declansate de mineri cu trei zile in urma. Si a reusit. Minerii au incetat conflictul si s-au intors la munca, ramanand ca ministrul sa puna in aplicare toate angajamentele introduse intr-un protocol semnat cu sindicatele. Insa, e greu de crezut ca acele promisiuni vor putea fi onorate avand in vedere ca pentru unele dintre ele e nevoie de aprobari ale Comisiei Europene foarte greu de obtinut, mai ales ca ar necesita ajutoare financiare uriase. Si mai apare o intrebare: Cum va reusi CE Hunedoara sa returneze statului, in doar sase luni, cele doua imprumuturi de 40 de milioane de lei si 167 milioane de lei, aprobate de Guvern in ultimele doua saptamani?

Promisiunile ministrului, pe scurt:

Prorogarea termenului de inchidere a minelor de huila de la anul 2018, la anul 2024

Vanzarea pe piata reglementata a unei cantitati corespunzatoare unei puteri de 200 MW

Separarea legala a activitatii miniere de cea energetica sa se produca doar daca programul de restructurare intocmit ajunge la aceasta concluzie

Anularea amenzii de 120 de milioane de euro din partea Comisiei Europene pentru neachizitionarea numarului necesar de certificate de carbon pana la finele lunii aprilie

"Protocolul contine un angajament ca impreuna sa facem demersurile la toate organismele abilitate, atat in tara, cat si la nivelul UE, care sa permita prorogarea termenului de inchidere a minelor de huila de la anul 2018, la anul 2024, sa permita vanzarea pe piata reglementata a unei cantitati corespunzatoare unei puteri de 200 MW- aferente puterii electrice minime pentru cele doua termocentrale, demararea procedurilor de separare a Sucursalei Paroseni, ca prima etapa a restructurarii, daca programul de restructurare care urmeaza sa fie elaborat in perioada urmatoare va stipula necesitatea divizarii, separarea legala a activitatii miniere de cea energetica sa se produca doar daca programul de restructurare intocmit ajunge la aceasta concluzie", a declarat ministrul Energiei, citat de Agerpres, joi, dupa intalnirea cu sindicatele.

Prorogarea termenului de inchidere a minelor de huila de la anul 2018, la anul 2024. In primul rand, pentru stabilirea acestui termen este necesara o noua decizie din partea Comisiei Europene, in conditiile in care exista deja una. Minerilor li s-a mai promis ca vor putea beneficia de programul aprobat prin decizia Comisiei Europene 787 din 2010. Insa, prin aceasta decizie, Romania a fost autorizata sa aloce un ajutor de 1,16 miliarde de lei pentru inchiderea a trei mine, altele decat cele care fac parte acum din CE Hunedoara. Practic, in urma deciziei 787 din 2010 s-a stabilit ca acest ajutor sa se acorde pentru inchiderea, in perioada 2011-2018, a trei mine necompetitive, respectiv Petrila, Paroseni si Uricani. Deja o mare parte din suma a fost alocata pentru procesul de inchidere. Pentru cele patru mine din cadrul CE Hunedoara, Lonea, Livezeni, Lupeni si Vulcan, va fi nevoie de o noua decizie a Comisiei Europene. Decizia in 2010 care se aplica tuturor statelor membre arata ca pentru primirea ajutorului la care face referire protocolul, unitatile de productie a carbunelor trebuie sa faca parte dintr-un plan de inchidere a carui termen-limita nu depaseste data de 31 decembrie 2018. Insa, in cadrul acestui plan au fost cuprinse doar cele trei mine neviabile, nu si cele patru mine din cadrul CE Hunedoara.

Vanzarea pe piata reglementata a unei cantitati corespunzatoare unei puteri de 200 MW. Pentru Complexul Energetic Hunedoara ar fi mana cereasca vanzarea energiei pe piata reglementata. Ar insemna sa vanda cantitati sigure la preturi sigure care sa acopere costurile de productie, insa pentru consumatorii de pe piata reglementata efectul ar fi scumpirea energiei electrice. Practic, ar trebui sa fie reduse cantitati de energie mai ieftina pentru a face loc energiei scumpe de la CE Hundoara. Costul de productie la Complexul Energetic Hunedoara este de aproape 300 de lei/MWh, in timp ce la alti producatori, precum Hidroelectrica si Nuclearelectrica, este sub 160 lei/MWh.

Separarea legala a activitatii miniere de cea energetica sa se produca doar daca programul de restructurare intocmit ajunge la aceasta concluzie. Insa, separarea activitatii miniere de cea energetica este o conditie pentru primirea imprumutului de 167 de milioane de lei aprobat miercuri de Guvern. Practic, Guvernul a aprobat acest ajutor pentru activitatea energetica, iar pentru a demonstra ca nu va fi utilizat in sectorul minier, activitatea miniera a societatii se va separa legal de celelalte activitati. Acest lucru a fost subliniat chiar miercuri de Guvern atunci cand a fost aprobata ordonanta de urgenta privind ajutorul de 167 de milioane de lei.

Anularea amenzii de 120 de milioane de euro din partea Comisiei Europene pentru neachizitionarea numarului necesar de certificate de carbon pana la finele lunii aprilie. Complexul Energetic Hunedoara nu a reusit sa achizitioneze decat o foarte mica parte din numarul necesar de certificate de carbon. Pentru cele 1,2 milioane de certificate neachizitionate, Comisia ar urma sa sanctioneze compania cu 120 milioane de euro. Gerea sustine ca amenda ar putea fi anulata, insa acest lucru ar crea un precedent la nivelul UE greu de asumat. Insa, pe langa faptul ca trebuie sa plateasca amenda, CE Hunedoara este obligata sa achizitioneze si cele 1,2 milioane de certificate. "Este un semnal bun primit din partea Comisiei Europene. Imediat dupa depasirea termenului, cand ne-am dat seama ca nu ne putem incadra, am contactat Comisia Europeana. Am primit un sprijin real din partea Comisiei, ne-am deplasat la sediul Digi Clima si la Digi Competition si discutiile purtate au concluzionat un lucru: haideti sa ne facem treaba, sa rambursam ajutorul de stat ilegal, sa achizitionam certificatele de CO2 si dupa aceea, incursul luinii iunie, sa venim cu dosarul in care sa explicam de ce s-a intarziat. Nu este vina companiei, este vina statului si putem sa fim iertati", a declarat Andrei Gerea, potrivit publicatiei gazetadedimineata.ro.

Cum va returna CE Hunedoara ajutoarele primite?

Un alt aspect important este cel al returnarii imprumuturilor acordate de stat. Pe langa ajutorul de 167 milioane de lei aprobat miercuri si care trebuie returnat in termen de sase luni, CE Hunedoara a mai primit un imprumut de 40 de milioane de lei pentru returnarea unui ajutor de stat primit ilegal in perioada 2008-2011. Ambele trebuie returnate impreuna cu dobanzile aferente. Cel de 167 de milioane de lei va fi folosit pentru cheltuieli curente, avand in vedere ca acum este in incapacitate de plata, si pentru achizitionarea de certificate verzi. Cum va reusit CE Hunedoara sa returneze aceste sume intr-un timp atat de scurt avand in vedere si datoriile imense pe care le are la stat si la furnizori? Complexul Energetic Hunedoara inregistra la data de 31 martie 2015 datorii de 942,2 milioane lei, din care datorii restante in suma de 432,8 milioane lei. La sfarsitul anului 2014, CEH inregistra pierderi de 356 milioane lei. In acest moment sunt sase furnizori care cer in instanta insolventa CE Hunedoara. Procesul va fi pe 18 iunie la Tribunalul Hunedoara.

In aceste conditii, este greu de crezut in promisiunile ministrului Gerea.

Reamintim ca minerii au protestat timp de trei zile blocandu-se in mine. Miercuri Guvernul a aprobat un imprumut de 167 milioane de lei (37 de milioane de euro), insa acesta va fi directionat doar catre termocentralele din cadrul Complexului Energetic Hunedoara (Mintia si Paroseni), nu si pentru cele patru mine din cadrul societatii, Lonea, Livezeni, Lupeni si Vulcan. Ajutorul reglementat este conditionat de separarea activitatii miniere de cea energetica. Separarea activitatilor ar duce automat la inchiderea celor patru mine din cadrul Complexului, presiunea sociala fiind imensa avand in vedere ca cei mai multi din cei 6.500 de angajati ai societatii sunt mineri.

31 mai 2015, economica.net: Hidroelectrica vrea studiu de fezabilitate la CHE Râul Mare Retezat

Hidroelectrica va investi 800.000 de lei pentru realizarea unui studiu de fezabilitate privind retehnologizării CHE Râul Mare Retezat.

Hidroelectrica vrea să încheie un contract de achiziţii publice pentru realizarea unui studiu de fezabilitate în vederea retehnologizării CHE Râul Mare Retezat cu 800.000 lei, fără TVA, în acest sens postând un anunţ de participare în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), informează Agerpres.

Anunţul implică un contract de achiziţii publice, locul de prestare fiind Haţeg - Hunedoara.

Serviciul trebuie îndeplinit în două etape, respectiv analiza privind optimizarea debitului instalat în baza determinărilor pierderilor hidraulice pe circuitul hidraulic principal al centralei, Baraj Gura Apelor - galeria de fugă, în sumă de 40.000 lei şi elaborarea studiului de fezabilitate propriu-zis - 760.000 lei.

Durata contractului este de 6 luni de la data atribuirii acestuia, iar termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 29 iunie 2015, ora 14,00, urmând ca acestea să fie deschise a doua zi la ora 11,00

31 mai 2015, adevarul.ro: Matematica după Gazprom: Datoria Ucrainei ar fi ajuns la 29,5 miliarde de dolari, din care gazele în sine costă doar 2,8 miliarde, restul sunt amenzi

"Formula" după care Gazprom calculează preţul gazelor scoate tarife diferite pentru statele din Estul Europei faţă de ţările din Occident, mult mai mari Gigantul rus Gazprom a anunţat că datoria totală a Ucrainei pentru gazele naturale consumate a ajuns la 29,47 de miliarde de dolari, punând presiune pe Kiev, în condiţiile în care statul ucrainean se confruntă cu rebeliunea prorusă în estul ţării, scrie „The Moscow Times“. „Datoria totală de până acum a Ucrainei este de 29,477 miliarde de dolari“, a declarat Alexei Miller, directorul executiv al Gazprom. Din această sumă, 2,6 miliarde de dolari sunt pentru livrările de gaze din anii 2013 şi 2014, alţi 200 de milioane sunt pentru gazele furnizate în Estul Ucrainei, aflat în mâinile separatiştilor, iar restul sunt „amenzi“ pentru clauzele „take or pay“, potrivit sursei citate. Aceste clauze din contractele Gazprom presupun ca orice cumpărător să plătească întreaga cantitate de gaze contractată, indiferent dacă a consumat-o pe toată sau nu. Grupul ucrainean Naftogaz, însă, afirmă că pretenţiile Gazprom privind clauzele „take or pay“ violează acordul semnat pe zece ani în 2009. Naftogaz a dat în judecată Gazprom la Curtea de Arbitraj de la Stockholm, cerând 16 miliarde de dolari de la Gazprom. Anterior, Gazprom a suspendat livrările de gaze naturale către Europa de trei ori din cauza disputelor cu Ucraina, în 2006, 2009 şi 2014. O treime din consumul de gaze al Europei provine din Rusia, iar 40% din această cantitate tranzitează Ucraina. Rusia era principalul furnizor de gaze al Ucrainei, însă în primul trimestru al acestui an, aceasta a importat mai mult din Europa, via Slovacia, Polonia şi Ungaria. Grupul Gazprom a fost acuzat oficial de către Comisia Europeană de abuz de poziţie dominantă în Estul Europei, riscând o amendă de 10% din cifra de afaceri, ceea ce înseamnă 15 miliarde de dolari. CE a început în 2012 o anchetă pentru a verifica dacă Gazprom abuzează de poziţia dominantă pe piaţa europeană pentru a împiedica aprovizionarea din alte surse şi pentru a taxa clienţii incorect, însă acţiunea a fost întârziată de declanşarea conflictului dintre Rusia şi Ucraina. Oficialii grupului rus au încercat din răsputeri să evite punerea oficială sub acuzaţie, inclusiv directorul Alexei Miller deplasându-se în ultimul an la Bruxelles pentru a convinge oficialii europeni. Între timp, însă, Rusia a anexat Crimeea şi a izbucnit conflictul din estul Ucrainei. Concomitent, Gazprom a tăiat gazele pentru Kiev şi a redus arbitrar, vreme de jumătate de an, livrările către o serie de state, respectiv Poloniei, Ungariei, Slovaciei, Austriei şi României. De asemenea, a ameninţat că statele care vor alimenta Ucraina prin procedura de "flux reversibil", totul în timp ce încerca să convingă Europa că este un partener de încredere.

31 mai 2015, focus-energetic.ro: Gazele în Congres Mondial

Lideri mondiali din industria energetică, de petrol şi gaze se reunesc, între 1 şi 8 iunie, la Paris, pentru a participa la cea mai mare manifestare dedicată sectorului în acest an, cea de-a 26 ediţie a Congresului Mondial de Gaze (WGCPARIS2015).

Desfăşurat sub patronajul Președinției franceze și organizat de Uniunea Internaţională a Gazului (IGU), evenimentul, care cuprinde conferințe și expoziții, va încerca să abordeze evoluțiile recente din sectorul energetic, cu accent pe creșterea durabilă a industriei de gaze la nivel mondial.

Sub sloganul «Să creştem împreună spre o planetă prietenoasă», în cadrul WGCPARIS2015 se vor prezenta realizările majore și etapele realizate de industria de gaz la nivel mondial. De asemenea, profesioniştii domeniului vor schiţa noi strategii pentru dezvoltarea industriei mondiale a gazelor naturale.

„Suntem onoraţi să ne asumăm o atât de importantă responsabilitate, cea de a promova utilizarea gazelor naturale, printr-un astfel de eveniment, precum Congresul Mondial. Trebuie să continue abordarea privind provocările lumii, cum ar fi creșterea cererii de energie la nivel mondial, prin educarea industriei energetice cu privire la beneficiile gazelor naturale și rolul lor imperativ în viitorul nostru energetic”, a declarat Jérôme Ferrier, președintele IGU.

Pentru a aborda nevoia continuă de energie curată și eficientă, s-au identificat patru piloni strategici, pentru a susține creșterea economică la nivel mondial în viitor.

Cele patru teme strategice ce se dezbat în timpul congresului se referă la recunoașterea oficială a gazelor naturale ca fiind un combustibil „fundamental” pentru dezvoltarea durabilă, promovarea unui mix adecvat de gaze, cu energii regenerabile și electricitate, creşterea disponibilității de gaze naturale în noi domenii și în țările în curs de dezvoltare, precum şi atragerea de noi resurse umane.

„Creșterea trebuie să fie sustenabilă și împărţită între continente. Creșterea durabilă are ca scop îmbunătățirea condițiilor actuale, fără a afecta capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi”, a declarat Daniel Paccoud, membru al Comitetului de coordonare al IGU.

Astfel vor fi abordate teme precum „Resurse umane pentru viitor”, „Gaze naturale disponibile peste tot”, „Gaze naturale pentru o dezvoltare durabilă”, „Asocierea cu energii regenerabile și energie electrică”.

Pe fondul îngrijorărilor crescânde cu privire la securitatea energetică și la sursele alternative de aprovizionare, consolidarea pieței de energie a devenit prioritară pe agenda politică și a presei.

Anul 2015 se pare că va fi unul crucial pentru industria energetică, în general, şi pentru cea a gazelor, în special. WGCPARIS2015 reprezintă, de fapt, „o repetiţie” pentru COP 21. Tot la Paris va avea loc, în luna decembrie, cea de-a 21-a ediţie a Conferinţei părţilor la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (Paris Climat 2015), în cadrul căreia se va discuta despre posibilitatea de a găsi soluţii de scădere a temperaturii globale de la 4-5 grade la 2 grade Celsius. Acordul interguvernamental ce se aşteaptă să se semneze la Paris va fi continuatorul Protocolului de la Kyoto, care şi-a încetat valabilitatea în 2012, dar, de atunci, statele cele mai mari poluatoare nu au ajuns la un consens privind ţintele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

La WGCPARIS2015 vor participa peste 4.000 de specialişti, din peste 100 de ţări, reprezentând mai mult de 600 de companii. Expoziţia, care însoţeşte evenimentul, reuneşte, la rândul său, peste 300 de expozanţi, într-un perimetru de circa 45.000 mp.

La Congresul Mondial al Gazelor şi-au anunţat participarea, printre alţii, Patrick Pouyanne (preşedintele Total SA), Gerard Mestrallet (preşedintele ENGIE, fosta GDF Suez), Khalid Bin Khalifa Al Thani (preşedinte Qatargas), John S. Watson (preşedinte Chevron), Rex Tillerson (preşedinte ExxonMobil), Ben van Beurden (director general Shell), Bob Dudley (director general BP), Jong-Ho Lee (preşedinte Korea Gas Corporation KOGAS), Alexander Medvedev (vicepreşedinte Gazprom) etc.

Uniunea Internaţională a Gazului (IGU) a fost fondată în 1931. De atunci, la fiecare trei ani, organizează World Gas Conference and Exhibition, cel mai mare și mai important eveniment din industria de gaze la nivel mondial.

IGU o organizatie non-profit la nivel mondial, al cărui obiectiv este de a promova progresul tehnic și economic al industriei de gaze. IGU are 118 membri, care sunt asociații și entități ale industriei de gaze din 77 de țări, ce reprezintă peste 95% din gazele naturale tranzacționate în întreaga lume. IGU menține legături foarte strânse cu multe alte organizații internaționale de energie.

Pagina din