Manual biblic


Capitolul 13. Abiah (Abiam), rege al lui Iuda. 915-913 î.Cr



Yüklə 4,02 Mb.
səhifə21/82
tarix17.08.2018
ölçüsü4,02 Mb.
#72040
1   ...   17   18   19   20   21   22   23   24   ...   82

Capitolul 13. Abiah (Abiam), rege al lui Iuda. 915-913 î.Cr.

A domnit 3 ani. (Relatarea se face şi la I Regi 15:1-8). Rău ca tatăl


său. Dar în bătălia cu Ieroboam "s-a bizuit pe Domnul" şi 1-a înfrânt pe
Ieroboam, recucerind câteva din cetăţile nordice.

Capitolele 14, 15, 16. Asa, rege al lui Iuda. 912-872 î.Cr.

A domnit 41 de ani. (Faptele sunt relatate şi la I Regi 15:9-24). Lunga


sa domnie s-a suprapus peste domniile a 7 regi din regatul de nord. A
fost un rege bun, slujind pe Domnul cu multă râvnă. Un mare val
reformator a străbătui ţara. A sfărâmat altarele de pe înălţimi, chipurile
soarelui şi astarteele; i-a alungat pe sodomiţi şi a îndepărtat-o pe mama
lui de la tron, fiindcă se închinase la un idol. A prosperat foarte mult.

Capitolele 17, 18, 19, 20. Iosafat, rege al lui Iuda. 874-850 î.Cr.

A domnit 25 de ani. (Relatarea apare şi în I Regi 22:41-50). Foarte


religios: "A căutat pe Domnul în toate lucrurile". A inaugurat un sistem
public de instrucţie, trimiţând preoţii şi leviţii în circuite regulate prin
ţară, ca să înveţe pe oameni "Cartea legii." A înfiinţat tribunalele de
justiţie în toată ţara. A menţinut o vastă armată şi a propăşit mult.

n cronici

223

15 ani. A fost fanatic de devotată baalismului, atât de mult încât şi-a


masacrat proprii nepoţi.

Capitolul 24. Ioas (Iehoas), rege al lui Iuda. 843-803 î.Cr.

A domnit 40 de ani (probabil incluşi în ei şi cei 6 ani ai Ataliei).


(Vezi şi la II Regi 12). Ioas a fost nepotul Ataliei. în timp ce Atalia
omora sămânţa regală, Ioas, fiul lui Ahazia, pe atunci doar un copil mic
în faşă, a fost furat şi ascuns în Templu timp de 6 ani. Când Ioas a
împlinit 7 ani, Iehoiada, marele preot, şi unchiul lui, 1-a pus pe Ioas pe
tron, pregătind înlăturarea Ataliei. Iehoiada a fost adevăratul conducător
cât a trăit el. Sub îndrumarea acestuia, Ioas a curăţit ţara de baalism, a
reparat Templul pe care Atalia îl dărâmase şi a reinstaurat închinarea la
Dumnezeu.

Ioas "a făcut ce e drept în toate zilele lui Iehoiada." Dar după moartea


lui Iehoiada, a căzut în apostazie şi a început din nou să se închine la
idoli. Prinţii care cunoscuseră închinarea destrăbălată la Astarteea au
fost aceia care l-au ruinat pe Ioas. Ioas a pus să fie ucis cu pietre până şi
Zaharia, fiul lui Iehoiada cel care îl pusese pe tron. La un an după moartea
lui Zaharia au venit sirienii, au prădat Ierusalimul, au ucis prinţii şi "au
făcut judecată asupra lui Ioas."

Capitolul 21. Icroham (Ioram), rege al lui Iuda. 850-843 î.Cr.

A domnit 8 ani. (Istorisirea se face şi la II Regi 8:16-24). Fiul unui


tată şi bunic bun, stricat prin căsătoria sa cu o femeie rea, Atalia, fiica
execrabilei Isabela. Sub domnia lui Ierusalimul a fost prădat de arabi şi
filisteni. A murit de o moarte năprasnică. "I-au ieşit măruntaiele."

Capitolul 22:1-9. Ahazia (Ioahaz), rege al lui Iuda. 843 î.Cr.

A domnit un an. (Vezi şi la II Regi 8:25-29). Fiul Ataliei, nepotul


Isabelei; o mlădiţă a lui David aflată într-o teribilă încurcătură. A fost
foarte rău. lehu 1-a ucis.

Capitolele 22:10 - 23:21. Atalia, regină a lui Iuda. 843-837 î.Cr.

A domnit 6 ani. (Vezi şi la II Regi 11). A fost fiica Isabelei; diabolică


şi rea din cale afară, ca mama ei. S-a căsătorit cu Ioram, regele lui Iuda;
a fost mama următorului rege al lui Iuda, Ahazia. Astfel ea a fost regina
8 ani şi regină mamă un an, pe lângă cei 6 ani de domnie ai săi; în total

Capitolul 25. Amaţia, rege al lui Iuda. 803-775 î.Cr.

A domnit 29 de ani. (Vezi şi la II Regi 14:1 -22). "A făcut ceea ce este


drept, dar inima nu i-a fost perfectă." A slujit zeii Edomului. S-a războit
cu Israelul şi Ierusalimul a fost prădat de regele Israelului.

Capitolul 26. Uzia (Azaria), rege al lui Iuda. 787-735 î.Cr.

A domnit 52 de ani. (Vezi şi la II Regi 15:1-7.) Se crede că ar fi fost


o parte din timp co-regent cu tatăl lui, Amaţia. "A făcut ce e bine. S-a
silit să-L caute pe Dumnezeu." Câtă vreme L-a căutat pe Dumnezeu,
Dumnezeu l-a făcut să prospere. A avut o armată uriaşă, înzestrată cu
cel mai bun echipament militar. I-a învins pe filisteni, arabi şi amoriţi.
A dat o mare atenţie agriculturii. Acesta reprezintă apogeul regatului şi
cea mai mare dezvoltare a sa, de la ruperea celor zece seminţii. Dar el a
devenit apoi arogant şi Dumnezeu l-a lovit cu lepră.

NOTĂ ARHFX)LOGICĂ: Uzia. O inscripţie a lui Tiglath-Pileser,
rege asirian (747-427 î.Cr.), care a dus în robie Israelul de nord, aminteşte
e Patru °n: "Azaria (Uzia) iudeul."

^ Piatra funerară a lui Uzia a fost descoperită de Dr.E.L. Sukenic de la

^niversitatea ebraică de la Ierusalim în Muzeul rus de arheologie de pe

untele Măslinilor. Conţine inscripţii, în limba aramaică din timpul lui



L

224


Cristos şi sună astfel: "Aici au fost aduse oasele lui Uzia, regele lui Iuda
- nu deschideţi." Uzia fusese îngropat în cetatea lui David (II Regi 15:17);
dar, dintr-un motiv sau altul, mormântul a fost deschis mai târziu iar
osemintele au fost transportate în altă parte.

Capitolul 27. Iotam, rege al Iui Iuda. 749-734 î.Cr.

A domnit 16 ani, cel mai mult împreună cu tatăl lui. (Vezi şi la n


Regi 15:32-38.) "El a devenit puternic fiindcă şi-a pus în ordine viaţa
înaintea Domnului Dumnezeului său", aşa cum făcuse şi Ozia tatăl său.

NOTĂ ARHEOLOGICĂ: Ahaz. S-a găsit un sigiliu cu inscripţia:
"Oficial al lui Ahaz."

Ahaz şi tributul plătit de acesta lui Tiglat-Pileser (16; II Regi 16:6-


8). O inscripţie a lui Tiglat-Pileser spune aşa: "Tributul lui Ahaz iudeul
eu l-am primit: aur, argint, plumb, cositor şi in. Damascul l-am distrus.
Rezinul l-am cucerit. Ofiţerii săi i-am tras în ţeapă. I-am ciopârţit livezile
şi n-am lăsat nici un pom în picioare." Este o paralelă exactă cu relatările
din II Regi 16 şi Isaia 7.

Capitolele 29, 30, 31, 32. Ezechia, rege al lui Iuda. 726-697 î.Cr.

A domnit 29 de ani. (Vezi şi la II Regi 18, 19, 20.) A moştenit un


domeniu dezorganizat şi povara unui tribut greu dat Asiriei. Şi-a început
domnia cu o mare reformă. A sfărâmat idolii lui Ahaz. A redeschis şi
curăţit Templul. A refăcut închinarea şi slujirea lui Dumnezeu. "S-a
încrezut în Dumnezeu". "Dumnezeu a fost cu el şi el a prosperat." A
obţinut independenţă faţă de Asiria. Isaia a fost consilierul lui de
încredere.

în anul al 6-lea de domnie al lui Ezechia (721 Î.Cr.) regatul de nord a


căzut. în anul al 4-lea de domnie a sa (731 î.Cr.) se pare că Sanherib,
conducătorul oştilor tatălui său Sargon a invadat Iuda. Ezechia i-a plătit
tribut. Apoi a urmat vizita delegaţiei babiloniene (II Regi 20:12-15),
care i s-a părut suspectă lui Sanherib şi care 1-a făcut să invadeze din
nou Iuda (701 î.Cr.). Ezechia a întărit zidul, a construit o conductă şi a
făcut mari pregătiri militare. Apoi a urmat marea izbăvire printr-un înger
(II Regi 19:35). Această victorie i-a adus lui Ezechia mult prestigiu şi o
mare putere.

NOTIŢE ARHEOLOGICE: Reparaţiile făcute de Ezechia în grabă,
sub presiunea asediului asirian (32:5), se văd foarte bine pe zidurile de
astăzi. S-au descoperit temeliile "zidului din afară", mergând paralel cu
zidul lui David, cu o distanţă de 10 metri între ele.

n cronici

225


Tunelul lui Ezechia (32:3, 4; II Regi 20:20), prin care el aducea apă
în cetate. Acest tunel a fost descoperit. Izvorul Ghihon era situat la baza
de răsărit a dealului Ophel (vezi harta 8), imediat în afara zidului.
Lucrătorii lui Ezechia au săpat un tunel în piatra tare pe o lungime de
518 m. sud-vest, de la izvor până la Scăldătoarea Siloam, dinăuntrul
zidului, derivând astfel cursul natural al izvorului şi făcându-1 să se verse
în pârâul Chedron. Tunelul are în medie o înălţime de 6 picioare şi o
lăţime de 2,5 picioare. Are o cădere de apă de 7 picioare. La gura lui s-
a găsit inscripţia Siloam.

Inscripţia Siloam. Un copil care chiulea de la şcoală (1880), jucându-


se la gura Tunelului lui Ezechia, a observat nişte semne roşii săpate în
stâncă, la 19 picioare de la intrare, semne care păreau a fi un fel de scris.
El i-a spus învăţătorului său, Dr. Schick, care a constatat că era o relatare
în limba ebraică, privitoare la construirea Tunelului. Inscripţia a fost
decupată din zid şi trimisă Muzeului din Constantinopol, unde se află în
prezent. Ea sună asfel:

"Tunelul e terminat. Aceasta e istoria tunelului. în timp ce tăietorii


în piatră ridicau târnăcopul, fiecare în faţa celuilalt (adică s-a pornit de
la capete opuse) şi când erau la o depărtare de trei coţi unii de alţii, s-a
auzit o voce a unuia care striga către celălalt; şi după aceea târnăcopul
s-a lovit de târnăcop şi a ţâşnit apă din Izvor în Scăldătoare. 1200 de coţi
şi înălţimea stâncii de deasupra a fost de 100 de coţi.

Invazia lui Sanherib, în Iuda


(32:1), în cadrul căreia el a cucerit
cetăţile fortificate ale lui Iuda (II
Regi 18:13); a asediat Ierusalimul (II
Regi 19:35, 36).

S-a găsit propria inscripţie a lui


Senanherib privitoare la această
invazie pe o prismă de lut pe care o
făcuse chiar el (Figura 47). Se află
la Muzeul Institutului Oriental din
Chicago. Sună aşa: în ce priveşte pe
bzechia, regele lui Iuda, care nu s-a
supus jugului meu, am asediat 46 din
cetăţile sale fortificate şi numeroase
cetăţi mai mjcj, cu berbecele de spart
ziduri, cu mine şi cu topoare, şi le-
am capturat. Am luat ca pradă 200
l->y de oameni, mici şi mari, bărbaţi

lîg. 47


L

226


şi femei, cai şi asini, cămile, boi, oi fără număr. Ezechia s-a găsit deodată
închis ca într-o colivie în Ierusalim, cetatea sa regală. Eu am zidit un şir
de forturi împotriva sa şi am întors înapoi pe toţi cei care ieşeau pe
porţile cetăţii. Cetăţile pe care le-am capturat le-am dat regelui Aşdod,
regele Ekronului şi regelui lui Gaza."

în vreme ce nici un rege asirian nu şi-ar fi consemnat o înfrângere ca


aceea pe care a suferit-o armata lui .Sanherib în faţa zidurilor Ierusalimului
(II Regi 19:35, 36), e semnificativ faptul că acesta nu susţine că ar fi
cucerit Ierusalimul. într-adevăr, este cea mai remarcabilă confirmare a
istoriei biblice.

Sanherib "înaintea Lachişului" cu "toate puterile lui" (32:9). Pe


zidurile palatului lui Sanherib de la Ninive, Layard a descoperit un
basorelief al taberei acestuia de la Lachiş cu următoarea inscripţie:
"Sanherib, rege al lumii, a stat pe tronul său şi a pus să treacă pe dinaintea
lui prada Lachişului."

Tributul pe care 1-a trimis Ezechia lui Sanherib (II Regi 18:14-16).


Inscripţia spune: "Frica de maiestatea mea 1-a cuprins pe Ezechia. El a
trimis tribut: 30 de talanţii de aur, 800 de talanţii de argint, pietre
preţioase, fildeş, femei de la palatul lui şi tot felul de daruri."

Lachiş şi Ghibea (31:9; Isaia 10:29) sunt pomenite printre cetăţile


care au suferit de mâna lui Sanherib. La Lachiş, expediţia arheologică
Wellcome a găsit un strat de cenuşă de la un foc ce a avut loc în anul 700
î.Cr.

Asasinarea lui Sanherib de către fiii lui (32:21; II Regi 19:36, 37). O


inscripţie asiriană spune: "în ziua a 20-a a lui Tibet, Sanherib a fost ucis
de fiii lui într-o revoltă. în ziua a 18-a a lui Silvan, Esar-Hadon, fiul lui
s-a suit pe tron."

Capitolul 33:1-20. Mânase, rege al lui Iuda. 697-642 î.Cr.

A domnit 55 de ani. (Vezi şi la II Regi 21:1-18.) Cel mai rău dintre


regii lui Iuda, având cea mai lungă domnie. A rezidit idolii pe care tatăl
său Ezechia îi distrusese. A restabilit închinarea la Baal. Şi-a ars proprii
lui copii. A scăldat Ierusalimul în sânge. Tradiţia spune că, din ordinul
lui, Isaia a fost tăiat în două cu fierăstrăul.

NOTĂ ARHEOLOGOCĂ: Mânase. O inscripţie a regelui asirian
Esar-Hodon (681-668 î.Cr.) spune aşa: "Am forţat 22 de regi din Ţara de
la Apus să asigure materialul de construcţie pentru palatul meu", şi-1
numeşte pe Mânase rege în Iuda.

Capitolul 33:21-25. Amon, rege în Iuda. 639-640 î.Cr.

A domnit 2 ani. (Vezi şi la II Regi 21:19-25.) Foarte rău.

II CRONICI

227


Capitolele 34, 35. Iosia, rege în Iuda. 639-608 î.Cr.

A domnit 31 de ani. (Vezi şi la II Regi 22, 23.) A început să domnească


la vârsta de 8 ani. Când a împlinit 16 ani a început să caute pe Domnezeul
lui David. La 20 de ani şi-a început reformele. La 26 de ani, găsind
"Cartea Legii" a dat un mare avânt reformelor sale, fiind cea mai mare
reformă pe care a cunoscut-o Iuda. Reformele lui Iosia au întârziat dar
nu au putut opri pierzarea lui Iuda care se apropia cu paşi repezi.

în zilele lui Iosia invazia sciţilor (vezi pagina 310) a bântuit în Asia


de vest şi a slăbit mult Asiria. Marşul lui Faraon împotriva Carchemişului
(35:20-24) avea să dea o lovitură fatală imperiului asirian ce începuse
deja să se scufunde. Iosia, un vasal al Asiriei, a considerat că e de datoria
lui să atace pe Faraon şi a fost ucis la Meghido.

Capitolul 36:1-4. Eliachim, (Ioahaz), rege al lui Iuda. 608 î.Cr.

A domnit 3 luni.(Vezi şi la II Regi 23:30-34.) A fost răsturnat de


Faraon şi dus în Egipt unde a murit.

Capitolul 36:5-8. Ioiachim, rege în Iuda. 608-597 î.Cr.

A domnit 11 ani. (Vezi şi la II Regi 23:34-24:7.) A fost pus pe tron de


către Faraon. După 3 ani a fost înfrânt de Babilon (Daniel 1:1). Apoi a
slujit regelui Babilonului 3 ani. Apoi s-a revoltat şi a venit regele
Bahilonului, 1-a legat în lanţuri ca să-1 ducă în Babilon, (II Cronici 36:6).
Dar înainte de. a pleca din cetate a murit sau a fost ucis şi îngropat ca un
măgar (Ieremia 22:18, 19; 36:30). El a fost îngâmfat, împietrit la inimă
şi rău, exact la polul opus faţă de tatăl său Iosia. A căutat de repetate ori
să ucidă pe Ieremia (Ieremia 26:21; 36:26).

Capitolul 36:8-10. Ioiachin (Ieconia) rege în Iuda 587 î.Cr.

A domnit 3 luni. (Vezi şi la II Regi 24:6-17); a fost dus în Babilon


unde a trăit cel puţin 37 de ani (II Regi 24:15; 25:27).

NOTĂ ARHEOLOGICĂ: Ioiachin. Sigiliul administratorului lui
Ioiachin, la Kiriath-Sefer (1929), Kyle şi Albright au găsit în stratul de
cenuşă de la focul lui Nebucadneţar două torţi de vase de lut cu inscripţia:

Aparţinând lui Eliakim administratorul lui Ioiachin." Una dintre ele se


ană în prezent la Seminarul Pittisburg-Xenia. Aceeaşi imprimare s-a
găsit la Beth-Şemeş (1930) de către Grant.

Ioiachin "înălţat"; primeşte onoruri. (H Regi 25, 27, 30.) Albright a


raportat descoperirea de către Weidner, în ruinele Grădinilor Suspendate,
a mai multor tăbliţe care pomenesc numele persoanelor care trebuiau să
primească raţii regulate de ulei şi grâne; printre nume este şi numele lui

'oiachin, regele ţării lui Iuda."

228
Fig. 48. Imprimeul de pe sigiliul lui

Eliachim.


(Prin bunăvoinţa lui Dr.J.L. Kelso.)

Fig. 49. Detaliu din scrisul

găsit pe sigiliul lui

Eliachim.



(Prin bunăvoinţa lui Dr.
W. F. Albright).


Capitolul 36. Zedechia, rege în Iuda. 597-586 î.Cr.

A domnit 11 ani. (Vezi şi la II Regi 24, 25). A fost pus pe tron de


către Nebucadneţar. A fost un rege slab. în anul al 4-lea de domnie a
vizitat Babilonul.

Dar mai târziu s-a răsculat împotriva Babilonului. Apoi a venit


Nebucadneţar şi a distrus Ierusalimul, 1-a luat pe Zedechia, i-a scos ochii
şi 1-a dus în lanţuri la Babilon, unde acesta a murit în închisoare (Ieremia
52:11). Părea că regatul lui David a luat sfârşit. (Vezi şi la II Regi 25).

Ghedalia este făcut guvernator (II Regi 25:22. Vezi la Ieremia 40).

Rămăşiţa lui Iuda fusese în Egipt (II Regi 25:26. Vezi la Ieremia 42).

Proclamaţia lui Cirus (36:22. Vezi la Ezra 1).



NOTĂ ARHEOLOGICĂ: Zedechia. Fuga lui Zedechia, "între două
ziduri" (II Regi 24:5). Drumul dintre cele două ziduri se poate vedea
astăzi pe o lungime de 45 de metri.

EZRA - NEEMIA - ESTERA

întoarcerea din captivitate
Reconstruirea Ierusalimului

Aceste trei cărţi reprezintă o secţiune demnă de încredere a Vechiului


Testament. Ele redau istoria întoarcerii evreilor din captivitate, de la
Babilon, rezidirea Templului şi a Ierusalimului şi restabilirea vieţii
naţionale a evreilor în ţara lor. Ele parcurg în jur de 100 de ani (536-432
Î.Cr.)

Ultimii trei profeţi, Hagai, Zaharia, Maleahi au trăit şi au lucrat în


această eră a restauraţiei evreilor.

Au existat două perioade distincte:

536-516 î.Cr., 20 de ani în timpul cărora, sub conducerea guver-


natorului Zorobabel şi a preotului Iosua, s-a rezidit Templul (Ezra
capitolele 3 la 6). Hagai şi Zaharia aparţin acestei perioade.

457-432 â.Cr. 25 de ani în timpul cărora, sub conducerea guverna-


torului Neemia şi a preotului Ezra, s-a reconstruit zidul şi Ierusalimul a
fost readus la statutul de cetate întărită. Maleahi a aparţinut acestei
perioade.

Ezra vorbeşte despre ambele perioade.

Neemia vorbeşte numai despre a doua perioadă. Estera se află între
ele.

Au fost trei întoarceri:

536 î.Cr. Zorobabel, împreună cu 42.360 de evrei, 7.337 de robi, 200

de cântăreţii, 736 de cai, 245 de măgari, 435 de cămile, 6.720

de asini şi 5.400 de vase de aur şi argint.


457 Î.Cr. Ezra cu 1.754 de bărbaţi, 100 de talanţi de aur, 750 de talanţi

de argint. Nu se spune dacă au venit şi femei şi copii A durat

4 luni.
444 î.Cr. Neemia, ca guvernator, împreună cu o escortă armată, s-a

dus şi a rezidit şi fortificat Ierusalimul, pe cheltuiala

guvernatorului.

Cronologia Restaurării:

ICr- 49.897 se întorc din Babilon la Ierusalim.

53r ' Cf' » Iuna a ?aPtea au zidit altarul Ş< au adus jertfe.
■ -6 î.Cr. începe lucrul la Templu, dar apoi a încetează.

229


230

520 Î.Cr. Reluarea lucrărilor de către Hagai şi Zaharia.

516 î.Cr. Templul este terminat.

478 î.Cr. Estera devine regină a Persiei.

457 î.Cr. Ezra merge de la Babilon la Ierusalim.

444 î.Cr. Neemia reface zidul.

432 Î.Cr. Neemia se întoarce la Babilon.

Israel fusese dus în robie de Asiria în 721 î.Cr.


Iuda fusese dus în robie de Babilon în 606 î.Cr.
întoarcerea din captivitate a fost îngăduită de Persia, în 536 Î.Cr.

Imperiul Persan

Dacă politica regilor asirieni şi babilonieni fusese să deporteze


popoarele cucerite, adică să îi ia din ţara lor şi să-i împrăştie prin alte
ţări, politica regilor persani a fost exact opusă prin aceea că ei repatriau
popoarele cucerite, adică îi trimiteau înapoi în ţara lor. Regii persani au
fost mult mai umani decât regii asirieni sau babilonieni.

Una din primele fapte ale primului rege persan, Cirus, care a fost


"deosebit de nobil şi un monarh drept", în primul său an de domnie, a
fost să autorizeze întoarcerea evreilor în ţara lor.

Persia era un podiş muntos la est în capătul inferior al văii Tigru-


Eufrat. Imperiul Persan a fost mai vast în întinderea sa decât fuseseră
precursorii săi, întinzându-se spre răsărit până în India iar la vest
ajungând până în Grecia. Capitala era la Persepolis şi la Susa, dar regii
au domnit uneori de la Babilon. Ca imperiu mondial a dăinuit 200 de ani
(536-331 Î.Cr.) Regii săi au fost:

Cirus (538-529 î.Cr.) A cucerit Babilonul (536 î.Cr.). A făcut din


Persia un Imperiu Mondial. A permis evreilor să se întoarcă în patria lor
împlinind astfel profeţia lui Isaia (vezi paginile 301, 302).

Cambises (529-522 Î.Cr.). Se crede că el ar fi "Artaxerses" cel pomenit


la Ezra 4:7,11, 23, cel care a oprit lucrările la Templu.

Darius I (Hystaspes) (521-485 î.Cr.). A autorizat terminarea Templului


(Ezra 6). El a făcut inscripţia "Behistun" (vezi pagina 43).

Xerxes (Ahaşveroş) (485-465 î.Cr.). Renumit pentru războaile sale


cu grecii. Estera a fost soţia lui (vezi pagina 237). Mardoheu a fost prim-
ministrul lui.

Artaxerxes I (Longimanus) (465-425 î.Cr.). A fost foarte binevoitor


faţă de evrei. L-a autorizat pe Neemia, paharnicul lui, să reconstruiască
Ierusalimul.

Xerxes al Il-lea (424). Darius al H-lea (Nothius) (423-405). Artaxerxes


II (Mnemon) (405-358). Artaxerxes al Et-lea (Ochus) (358-338). Arses
(338-335).

Darius al HJ-lea (Codomanus) (335-331). A fost înfrânt de Alexandru


cel Mare (331 î.Cr.) în faimoasa bătălie de la Arabela, în apropiere de

231


Ninive. Acesta a constituit sfârşitul sau căderea Persiei şi ridicarea
Greciei. Imperiul a trecut din Asia în Europa.




/

ASIRIA










\. Ninive




:i

P JSIRIA~\

\

MEZIA




■'/ «Damasc




ELAM




.-'l ISRAEL
~*j IUDA


BabilonV^-—^

Susa PERSIA

£=







A, Persepolis»













Harta 47. Ţările captivităţii.

EZRA


233
EZRA

întoarcerea din Robie

Rezidirea Templului

Călătoria lui Ezra la Ierusalim

Se crede că Ezra a fost autorul acestei cărţi. (Vezi pagina 235)


Yüklə 4,02 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   17   18   19   20   21   22   23   24   ...   82




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin