Manual De Psihologie



Yüklə 1,28 Mb.
səhifə20/29
tarix08.01.2019
ölçüsü1,28 Mb.
#93287
1   ...   16   17   18   19   20   21   22   23   ...   29

2. Reverla. Oricina se afla Într-o stara cla relaxară tinda s (i-şi Tcs~ ginci’irilc să-l vegabondeze. Paminci cla la ceca ce vede san cla la a idea care i-c rămas În minte, Începe sa se cicruleza, În plan mintal, un 5ir nesfârşit cla Imegini 51 icici prapulsata cla darinte şi aşteptări. Pa acest fond cla ralaxere, ala evalocaza Într-a direcţie fantezista, persoana Te urmaraste it~ QLt~d i~rvi~ ~u a usacra dârî>re tat În directic dorinţc’or. ReverIe esta nn faT cla experiment mintal privinci Indaplin~e? Dorinţelor şi tandintelor şi pacta reprezenta, Într-o anumită măsură, un fel cla satisfacere fictiva a acastora, recinclnd, astfal, tensiunea interna psihica, gcnercta cla ale. Reverie pocte acazlana nombinctil noi şi origiucla care pot apol fi valorifincte în formela superiocra ale Imaginatici. De accea, unli anton ranamanda reverie de scurta durata ce a naTe cla stimn96 are a creehvitatli. Der reverie prel~ngita poate fi ciefavorablla dazvaltaril persanalitatil, pentm ca satisfacerca fictiva a dorinţelor poate anula activitatea recTa, prectica, eficlanta.

S,. I voTUM9 ImQoinet, la repraductivd’ este a fărma actlva, nonstienta tara, constând În nonstruirac mintala a imaglnli onor raalIt (şi axistant~ ฃn prazant san în trecut, dar care nn pot fi pameputa direct, Aceasta farma cla Imaginatic se dcoaebe~te cla mamorla imeginlior, pentm ce nrodoaalc ci nn en nore8pandant În axparlanta antarloara şi, totodată, mt razoltatul, unul pranas cla cambinare imaginctiva. De ccaa~, ce se mai nnmes, la, ~în~t, ic recans {it~tivc fiind nn atât mci vaToroasa no cât s~ şi ima apropla mel mu. lt cla real. Combincree cla imagici şi ICci sa realizaeza sub influan {a unor indicatli concrete, a unor schiQ san, ccl mci fr~cvcnt a inciicc. Tlilor şi dcscricri~r varbela. Imaginetic raWacin ctlva permite mintli n~1~cna să-5i largeesca faerte muTt clmpul de actinne. Totodat ~a uşti reaz.’. Ictelagerea nnar relatli mci abstracte, prin constrolrac mi taT snpai~tului imagistic. O prableme cla geometric sa rezolva mel bina ~1 ~ us or dana reproducem Într-a imagine relatille cuprinsa În anon t’îl ci D asomanac, În~elagarca unar napitala cla fizica sen chimic asta nansicicrabil uşurată cla rapracincerea imaginative a nnar exparimente doveciltoara. Imaginatla reproductive intraţina intaresul Şi starec optima cla atenţie i~ ~coturc unar cărţi etc.

4. Imagimatla creatoare este ccc mel complexa şi valoroasa forma a imegi natici vokintara 51 active. Ec se deoacbc~te cla ccc reprad’Totiva,. ~. ~entm na este arientata spre ceca ce este poaibi~ spre neca ce fcc d~ t’iitor, spre ceca ce este Thou.

Produsul imaginatici creatacre esta Un prolect mental, car I at prin mo7itotc, origimalitate şi ingemiozitate. Combinarca Se esta compiexe, clas~sorata În mci multe faze şi caracterlz eta pri a’: bogafla pro~adcclor incditu~ utilizaril lor, valorificarea combinct, iifor i? ~cons; ticnte,? ~?’ zc~m~ abcdefghijklmnopqrstuvwxyzşţăîâ ~vt~tror dispomibi~tn!; ilor persomalitat îi, sustşimcre afcntiv-motivat? Oc (1~a va orooae.

Imagloatla creatoare este stimulata şi susţinută cla motive 51 ~şitociint creatoara: Interesul pentm non, trebuinţa cla antorcalizere, Increcici ce i~ poaibilitatIla prapril, curiozitatea, respingerea rutlnel, tendinţ~ cla a Se aventura În necunascut etc.

Imaginatle creatocre aste implicata în tocte activitatlic omulol. Ea favorizează aparitla unar ipotaze, inventarea unor noi cal şi mc~ ode a unor canstruntli tehnicc, prodnctii artistlca etc.

5. Visu~ d. c perspectiva este a fărma activa şi valuntara a imaginetici, constinci În prolectarea mentala a drumulni proprln cla dczvaltara I~ anard cn poaibllitatile personale ~l cn nanciltille 51 car intela socieTe. El are o fonctla Importanta în motivarea activităţilar curente, a aptiumlar profeslanale, a actinnilor de autoformare şi a~tocd~care.

P~’. Şio. () qie, ci. A X-a 9!

Sunt şi alta cşitarii cla dasificara a formelar imaginctiel: e) cin1 a doT cla activism ci persaenci în pronasol imaginetici, Se disting: j or p~Sivc (visul, reverie) şi antivc (reprocinctiva şi cractoera); b) dupL~ C tc4~e nonstructici im egin ativa: abs? Trde (visul, reverie),? TSor canstr? Nt (imagine ţie raproduntiva), foarte nonstructi&a (imagiii~t, la crcatoc~n) după tipui cla entivitete în care Se intagraeza: artistinci, 1itcr~ci, tCI~ti~pn PorP~1~; P (etc.; ~ rl1~ ~ ri non structiva stiiThฃ~J~ 7~ZLzinala, ~ ~ L~j~LA rapezentari dominante: plcstic-t iz? ~ala, ~ -7motrica etc.

IvLAGICA i~ROCES PREDILECT AL CREATIVITĂŢI.

Multi oameni de ~tiintc au cratat Ce pentru Creaţie, în once ctomeniu, nu s; r~ suficiente numci constructijie 1 ogice. Acestec din urme se ccreeterizeczC ppm n -gocre, prin, desfesurarec Cu respectarec stricte a unor reguli şi în cadrele circuscrise raţi onclulul, recluluj, existentului. Ppm specificul scu de desfăşurare, lr~aginat, la depC~e~te cces~e Cadre, axploreaze necunoacutul, inexistentul şi, în cnun. ~te limite, inCredibilul, 1crg~nd considerabil cimpul cufloasterli umane, inovând, invctind, generând noul. În ectul Crectici, imaginatla interectioneaze strâns CU gifl~: ~ reproductive şi mci ales CU ccc productivC sau divergente, pe care le Complete şi le depesesie.

Disponibilitatea pentru Creaţie a imagineşiei Se explice prin treseturile trale. 1) Imagina~la preluCreazC Un materlal Cognitiv divers, 5,1 anuine: imagi şi mci ales imagini conceptualizate şi sem nificative. Acestee presupun o Ufl1t~r ~ intuitjvului CU generciul, fiind cstfel mci bogate informaţional şi având mare potentlal de asociere. 2) Proresul imaşinatiei vclorificC toate combineril Cpar în sfera subcon~tientului şi inconstientulul, amplificându-5i potenticlitetil to~re. 3) Fiind susţinute de procesele afectjv-rnotivationale care pun în transformCrilor imaginative cât! 5 da o perspectiva umane acestora 5i o Crre deoaebitC a personalitetil, care amplifice originclitatec rezultatulul.

DccC spunem ce gândirea este necescre, dar nu suficiente pentru crectie. Lucru este cdevCrat şi pentru imacinatie. Fere gândire, ec poate uŞor dun Crocre. Gândirec este ccc cci. Fundarnenteaze, verificC 5i evclueczC rezultatele: r-~ginatiei.

EXERCiTh 1. Alegeţi 5 cuvinte şi alcetuiti Cu ajutorul lor cât mci muite propc ~t I Cu conditic se nu fie mai mult de 7 cuvinte intrune. UrmCriti ci~C combinatil puteţi face la început şi apoi dupe un anumit antrL- -ment.

Limp de 3 nşinute toate cuvintele care Încep Cu o litere C zultatul dumneavoastre Cu al altor persoane şi observat’ Oii de le Un cerc, adeugati alte elemente astfel incit sE obti~eţi Cu sens. Daţi-le un titlu. Comparaţi rezultatele dumneav~ 5- ale altora.

P.

Pa/


ACTIVITĂŢI şi PROCESE FLEGLATORI xi. ACTIVITATEA U~YLANA

1. NOŢIUNEA DE ACTIVITATE.

În existen~a concreta a omului, procesele psihice la care ne-am referit ptฝ~ ac~m nu acţionează în sine. Nu percepem doar de dragul de a perce>~ nu gândim doar pentru a gândi, ci percepem şi gândim pentru a Inteie~e mai bine realitatea înconjurătoare, pentru a rezolva problemele Cu care ne confruntam, pentru a ne satisface trebuinţele şi necesita tile. P~cesele psihice, fie ele mai simple sau mai co~plexe, sunt subordonate şi ntegrate diferitelor demersuri întreprinse de om, formându-se în cadrul a~estora 5i tot în ele găsindu-şi expresla şi realizarea deplina. Omul, ca fL~2ta prin excelenta activa şi dinamica, initlaza, organizează, p1~nifica, ex~l oreaza, se implica, participa, perfecţionează, asimilează informal, îi, j~roduce şi erceaza obiecte noi, se relaxează, depune efort, se autore~lizec.za. Pentru realizarea corespunzătoare a tuturot acestor demersuri ci Se se’: vestc de o noua categorie de instrumente psihice, cuprinse în noţiunea ~e~er~a de activităţi psihice.

Noţiunea de activitate poate fi definita în doua accepţiuni.

Jntr-o accepţiune foarte larga, activitutca este Un r~poit, o 7. C~Uşic ~tYe oroanisni S? Medin, im care an loc nm consuin energetic, c~t o; fi~aşitผ‘te adaptativa. Dacă ne-am gândi la învăţare (care este una dintre forrr~eic activităţi i), vom constata ca într-adevăr ca reprezintă o relaţie Futre ceL ce învaţa şi mediul înconjurător, ca în ca individul depune Un efort, cงฝsuma ~crgic şizica şi mintala, nervossa, pentru a 5ti mai mult dcci nrm. Tru a Se adapta mai bine solicitărilor realita’tii.

S. L. Rubinstein definea activitatea ca fiind, interact, iunea subiectului Cu ini~teracţiunc în care se realizează o atitudine sau alta a omului fata de lume.

~ de ceilalţi oameni”. Un alt psiholog, A. N. Leontiev, arata ca activitatea este U ~ l~COCs ce realizează o arumita relaţie a omului fata de lume şi corespunde trebuinţe specifice”. După cum observam, accentul cade de fiecare data pe] ntiune, pe relatla omului Cu realitatea, a organismului Cu mediul. O astfel de şi ~ nicre este Cu atât mai necesara CU cât în istorla psihoiogiei an existat tendinţe d~ ‘~c’ucere a activităţil, fie numai la ceca ce se petrece în interior, în snbiectirilatea indi~ dişi (~) ~0spLCioşismnl), fie nnmal la reacpla c~terşi~, la com~or~c ~. Ic~Luj m abcdefghijklmnopqrstuvwxyzşţăîâ(‘nifcsto~ 17i cฃ~Crior (behaviorismul). În realitate, numal corelayn ~în’r nterior. Şi e~tcrior liltrarea Canzelor externe, prin intermedini conditillor interrฃ poate exp ima COI ect esenţa aetivitaşii nmane. Faptnl ca a~a stan luCrurile r~ este deinonstrat şi de culitdpiic’? 1Oi pe care activitatea le poa~e căpăta de ce este inClusa în leqaturi noi. Astişi, ce? Flanifcstare a crcicruiut Ca este) jlate natura a aportata la tendinţele, trebnint. Ele, interesele olnulni, ca &j acticitate psişica; Ca reflecţie asnpra mmii, ea devine activitate cons tienta; raic tat~ la insoairea ideilor, a ideolopiel, en devine activitate spirituala.

Nir un scns wnai rcstii~s pim activitatc zfiP; elege7) l totWLitu. TCi itn! T start1or da condtttta a te? Ocid sau rti~taJa care dnc ~a reznLtatc otla tativc Activitarca ~. Aana cara Se deoa&oes, te calitativ de simpla rcac~e animaiclor în influe la meJ~u] ui exterior este, pe de o parte, determin~t ~c actil nca mediuini 1 r pe de alta parte, se rasfringc &şi~pra mediulu ~t odt când modijicari în C o1iditiijc exterloare obiective. ~: urnai ca une c; ormc ale tE i'I~dtii psihice implica efectuarea concreţi, în timp c~ forme an compoiฃentclc motrice inbibate, ultima lor verit, f (i aflindu se nivelul mii~b 4 Datorit~ prezentel acestor acţiuni psihice intcriori7~c omul poa {c daQa?; i~pla reproducere a realitatil, transformind-o pe Pi mintal. ~p~ciicul activităţil umane consta În faptul ca dispune de ce >’tiint, a S COpiLUL, ca este p?’ ofnn’cl motivata, ca operea~a cât imstru? Flc~ constrzii’te (‘C oni, c4 este pe? ~eetibi~a şi creativd.

II viaţa omulul este enorma. L~rin act~xiL importanta activităţil I otnul produce modific4ri În conditille objective externe, în proprule st (i.’şi interne, În relatille Cu mediul; în activitate, omul lai realizează idiATe i%,) ’~ satisface aspiratlile, lai c onstruleste noi planuri, noi idea-mn; prin tiv~tatc, omul se adaptează conditlilor interne şi externe în un nivel din ce în ce mai înalt. Dat fiind faptul ca activitatea este atât cauza, cât şi efect ale dczvoltarii biopsihoaoclale a omulul, ea este resimţita (‘a aecs’ a’ ca o adevărata nevoic psihica, ca o cerinţă imperioasd a integritut ti ft’t’? T: L ~,: ‘~. EL~MEXTELE COşiPONF~NTE şi STRUCTURA.

PSIHOLOGICA A ACTIVITĂŢI.

Activitatan u~ana, ca realitate psihica complexa, dispune de o seri~ (‘a elemente structnr~e (niis, cari, operatli, acţiuni) organizate jerarhic. A titror fuacţionalitate (structurare, subordonare, integrare) va permite satisfacerca anor nccasi {(? Ti. Practic este vorba despre un sisteim fnn. Cşio7t;’~ ‘erarhic, ca ccl din fipura 20.

Mis, ’carile (sau actc~c) sunt cele mai simple elemente constitutive a’& tictivitatli, actaic (‘a răspuns în iniluentele mediulul. În activitatea fiz~ฝ; i’ întâlnim prcdowii~ani mişcări musculare, În cea psihica, mi~carea în for~a ~’nui damers Intern neuropsihic. (Li~bajul Interior este Un exemplu tipic de unitate dintre cele doua categoril de mişcări.)

Nivc/wT ocliunhor o o ผ ผ ~

Fig. 2() – Structurn icrarhica a activitat, îi.

Operatlile slnt subordonate acşiunilor, reprezentlnd mijllo~ C~ C ~4zarc a aces~) ra. ~n vederea cfectu~rÂi unci acţiuni pot fi fobs c difctt. C cperaşi (apucare, sep~rare şimInare etc.). Din punet de ved ~ gic, operaţille nu dispun riici de scop, rt’ic~ (‘a imotiv (.2tic p? ~pri C ~atorita suhordonarh lor acţiunilor.

1ctinmi~e sunt cele mai marl subunlta ti ale activit~’ ฝ, 1ff Im

~ la rândul ~or, din şIruri de operatli şi mişc~ri. Ele sjnt swiT~e~de a, Int~tdeauna, activitstiI şi nu dispun (‘edt de o Independenta rcl~t1În taport cu ea. În plan psihologic, acţiunile Se caractcrizc~za prin pCQ~. Icd~la scopul? Li şi motiv n~ni, În s~nsul ca dispun de un scop pi~oprin ‘t~n 51 de o motivaţie proprie, a asta fiind, Iirprtimutat (t” (‘a ~ tate. CitIran unci c (tr’, i, a unor otite În vederca sustlncrii un~şi a ~ Cr c~nstituie acti IC pr~a’Iti~e uni, (‘coarece ele subordoncaza activltstil (‘a a ~xamenului. Rezultatale obţinute prin acţiune nu reprezinto sca~) ul f~} ~, c~ unul partlal În rcşizarca celul final al activit: it.i. lL) t’. T fii~td ~ ifl ac~unc este prezent scopul, en este Întotdeauna vo’itnta’ a To gradul (‘a participare a cons tuntal poate fi diferit (scop~îl p~atc fi u ic’Q) ~? M (şi vag, mai put, în conştientizat) ceea ce face sat apara o sane de actşi. ~ti; i~pn~sive, cara nu se confund& Insa cu cale involuntara. După gradul it 4~ co~nplcxitatc, acţiunlle pot îi rnฃ. &. I simple snu mai corn plaxe.

Activitatea reprezInt~ sisteniul Icrarhic superIor, en o structura nr~ şi prie, spacifica şi nu pur 51 pin aditiva. Sub raport psihologlc, a’ a caracterizanza Pr ~ faptul c (~ di ~c atât (‘a Scop cât şi (‘a moşiv proj.

Mai mult (‘edt atât, desi la tra ada (‘onat notinni! Sihologice a} ista o QIferent, a caiitat~la, una vizând latura stiranlsto~rc (‘cclansaioaic iar Qealalta obicctI~nl mintal urmărit, la nivelul activităţii În~uim (‘o? ~c? D (. RâU lor. Citiran unei cărţi, În vederca cnnoas, tcrii conşinntu1ui ci, raprazi ~ctivitate, deoarece aid ceca ce stimnicaza şi onstituic obiectivul a~ C ~celaşi luer’ ‘îi: aflarea cont, Inntulni cart, îi. Se Inclaga Ccti activitatea, C~S p~nind atlt (‘a scop, cât şi (‘a motiv proprin, esta întotdaaz~na volnmtut’ (1.

Elementele activităţil nu sunt statice, dimpotrivă, an un caractar foarte mobil, pntimd trece umele în altele. Când copilul trasează linil, laslC’I tonasa sau ovale face mla, c~n; cjnd acestea s-au antomatlzat şi slnt subordonat~ compunerli unor litare, s-an transformat în oparatli cu ajutorul cai’ora vor fi realizate actinnlla complaxe (‘a compunere a cuvintelor, apoi a frazalor; cjnd şi acastea vor fi subordonate unni sans, Înţeles, rezolvaril problemalor, Invatarli, scrieni, ele s-au transformat deja În activitata. Cel mai mobil element al nctivitatii este acţiunea, care poată trcc~ în activitate (atunci când prela motivatla activitatli şi o transforma în proprla sa motivaţic) sau în operaţil (când sa antomatizoaza’ şi se transfo~ma Intr-nn procadan subordonat raaiizijrii unci actinni mai complexe). la rândul ci, activitatan poată trace Într-o aita forma de activita+c, atunci cF~nd sa schimba locul şi rolni Individnini În sistemni relaţiilor socinie. De axempin, intrarea copliulni în şcoala face ca activitatea (‘a joc Sn fie Înlocuită cu can (‘a Învăţară.

Dc-a lungul ontogenezal, activitatea este supusa complicani treptate, l~T’o~ importante schimbdri, transformări C? L sens ascendent. Astfcl, asist4~ la trecarea (‘a la mis odrile ncadacvatc spra ceic adccvata, (‘a în cala rapi’o (‘usc prin imitatil, dcci pa baza (‘a model concret, în mişca rile raproduse în absenta modalnini, pa baza de instructiuna snu autoinstructiuna varbala; (‘a la mişcările şi oparaţille involuntare spre cela voluntare, de în cele simple în cele compiexe. Dezvoltarca activitatli umana arc loc în conditiuc unci normaic funcţionări a mecanismalor nenrocarabraic, pracum şi a achizitillor renlizate pa plan psihic (Însusirca limbajuinl, dazvolt a’ra~ capacităţilor cognitive, care permit reprazantaren acţiunli, stabilirca mintain a scopuini, a planuini actinnil, (‘ezvoitarea capacităţilor voluntare, care facilitează atlt iniţiere a şi realizarea acţiunilor, cÂt 5.1 intcrzicarca san inhibarea lor). Din contra, disocierea (‘între elemantaic activitatli, (‘intra motiv şi scop poate fi considerata ca Un simptom al (‘arc~larii acastala (exista activităţi gratnita, abarante etc.).

3. J~’ORMELE ACTIVJTATI.

Structnrarc~ şi functionarca (‘iferitelor clemente ale activităţil fac ca ori sa apară în forma divarsa ce pot fi clasificato (‘upa mai muita critorli:

I) (‘upa natura produsulni, activitatan poată fi predominant niciteriuld san predo~ninant spiritna~d; 2) după procasni psihic implicat în roalizarca ci, ~oato fi: eognitivd, ufectiva, volit? Va; 3) după locul ocnpat În sistemni raintl ilor în (‘ividulni, poate fi: principula (doniinantc) şi secundard (s2lbor-de? ~utd); 4) (‘upa ovolutla sa ontoconctica, poate fi clasificata În: joe, invdt, ure di dactied,? L1~ned productivd, croutie; ~) (‘upa gradni (‘a constlantlzaro a componantalor, poată fi: În întreginie cons~tientd (cci mai adesea acoasta în forma voinţol) şi cn comiponente antornatizate (deprinderila).

Toată acasta form~ nn slnt, pure”, ci (‘oar predominant (‘a un fel ~ altul. ~ (tivitatoa unni tlmplar, care (‘upa natura produsulni aste matcrlnla, conţină şi elemente ideale (prolactnl, anticiparea mintal (‘~ a rezultatulni ci). la fâl, activitatea unni poet, care este spiritnal~ p~în naturn produsulnl, face apal în o sane (‘a instrumante materlala (crcic~, h3rtic). De asemenea, jocul conţină şi momenta (‘a Învăţară (fic C~1 51 spout-ann), munca are momenta (‘a creat la, mr creatin, fără a sa idantifica total cn munca, aste în mare parta munca. Difarita forme ala nctIvIL (~t; îi umane lai schimba dc-n lnn {) nl victil Individulni locul, conţinutni 5j I~ondaraa. Astfel, omul Inva~ tot timpul, în once vârsta dar (‘a fiecara data aitfel ~OC şi mai ales altceva; apol, jocul poate fi în un moment (‘at activitate principala, În un alt moment dat activitate sacundara. Fara a Se coutnuda, dar şi tarn a Se opune total, Între (‘iversela forma ala activitatli umana exista şi elamente comnac (nn fâl (‘a fluclan stabil) şi elamenta propril, speciflce. (Vazi fig. 21)

Cuprinzlnd În structura sa procasa şi fnnct, îi psihica, activitatea apara en fiind o expresic a asplraţillor, atitudinilor, aptitudinilor, trL-f s~turilor tampcramcnt~şic şi (aracte-rlala ala omulni, o nicuifcsto~e a int-agill-; c-~-sonalitati ztmane, factor (‘eterimir ani, dar şi ieznttantd (~ dezvoitari ~ tei nmane.

‘\u3612? ฝj’

MUNs~


CREATJ~

EXEi~CITiI.

Fig. 21 – ltclatla dintre diverseic i-cr-me ale artivitatli.

1. C1inditi-vă la o activitate odrecare (sCris, mers. Înot, batnt În m~ abcdefghijklmnopqrstuvwxyzşţăîâşina. Învăţat pentm nn examen etc.) şi npoi descompnnet, i-o în act uni. Operat, îi, mişcări.; caracteristicile icr psihologicc şi r~1 un dinQ~c ele.

2. st: ~hiiiti-vă o activitate (de joc, mnnca, învăţare, creaţie) şi analizt,: ~o dnpa nrmatorii parametri i: natnra (fizica, inte1ectnal~) cona’ nut psiho1o~le (din ce se Compnne); caracter (monoLona. RepCt! Tlva., crentiva); condiţii de realizare (medini fizic şi social în care se desfăşoară); erad de dificnltate; nr~entn exeentani ei etc.

3. Condncândn-vă dnpa maxima, ~omnl potrivit] a locnl potrivit”, c; i~ (i ţi-vă ce tipnri de activităţi i s-ar potrivi mai bine nnni om nerves, agitat, inipulsiv, instabil?; dar nnnin tenare, calm, perseverent, răbdător? Ce activităţi ar fi contraindicate pentru nn om sensibil, bipere~c tiv, snsceptibil, neîncrezător în fort-ele sale. Migaloa, meticuloa? Dar vona personal ce activitate credeţi ra vi s-ar potrivi ccl mni bine?

Xii. MOTIVATLA

1. DEFINIREA ~J FUNCTILE MOTIVAŢIEI.

Nu este suficient ca scopul unei activita ti sa fie clar, corect şi nguro~ f ():1: nul&it pentru ca ea sa se desfăşoare normal şi mai ales eficient. Dac~ ~şes, te stimularca şi sust, ~nerea energetica în vederea realizaril scopului; aฝt [vitatea nu va putea fi dusa la îndeplinire. Chiar dacă om~1 dispun~ ci instrumente intelectuale bine dezvoltate (o buna percepţie şi memone () cf~ndire flexibila, o imaginaţie bogat~), dar nu este impiL~s, di~terminat d~ eva pentru a învăţa, munci sau crea, el nu va obt inc performantele 4ผL’ite. Aşadar, activitatea urmana> PE lângă stabilirea precisa a scopu1u~, pe lângă punerea în disponibilitate a tuturor instrumentelor necesare rcaizEişii ci (cunoa, tânt, e, priceperi, deprinderi, aptitudini), trebuje sa facă ap~ şi I o scrie de factori Cu rol de stimulcire şi activare, de sensibilizcire seccti~a şi în~bo1d, care sunt încadraţi în not, iunea de motivat, ie.

Dar ce este motivatla? În filogeneza şi ontogeneza Se elaborează a~umite st~ri de necesitate sau sensibilizan ale organismului pentru diiei’ite obiecte. Aşa Se dczvolta ncvola de substanţe nutritive, de oxigen, de ~ผ I [şitc condiţii de terriperatura, umiditate, presiune, de semnale inform’~şi () J~} le ce urmează a fi recepţionate şi apoi prelucrate, nevola de mi~

~ şiuuc, relaxare, de comunicare cu alţii, de realizare de sine. Toate

~ nu sunt altceva decât trebuint, e, condiţii ale vieţii, procese pulsiona c fundamentale ce semnalizează perturba rile, de tipul pnvatiunilor sa~ e ~cselor intervenite în sistemul organism sau în sistemul de personalitate Alături de trebuinţe, Se dezvolta şi impulsuri (trebuinţe aflate i~

S ~’ de excitabilitate accentuata, expresiva), intenţ, îi (implicări proiective ale subicctului în acţiune), valente (onentan afective spre anumite C’ Ltatc) tecdin4, (c (forte direcţionate mai mult sau mai puţin precis) Ansamblul acestor st~ri de necesitate ce Se cer a fi satisfă cute şi care îi în~p~q, îi? 2~tiq (~ îi determine PE individ pentru a 5i Ic satisface, for ~neaz ([sfcra nie vatici acestula. Este vorba de o noua categoric de stimuli şi au~ [me cie stnii~Jii itemi. Dacă pina acum noţiunea de stimul era raflo~tat~ Ja obiecteTe şi evenimentele din exterior, de data accasta ca se ra:; Dorteaz (i la viaţa interna a individului. Este vorba despre acci sti’nula care din interior îi determina PE individ sa întrepnnda o serie de acţiunt (de c ([utare, de apropiere sau de evitare şi respingere a unor obiecte). Unii autori au definit n~otivat, la ca o, cauza internă a comportanicnti~şi 1cgi aecast~ structura psihica activatoare şi predispozanta, C~ f~nctii de autodeterminare a omului prin stimulaţii intern C, a trebiut sa fi ~ nudul ci, CxpTicat~ [atât funcţional, cât şi genetic. Or, acest lucru n~ 30 f re~ [lizat (cci prin apelul la o serie de factori determinanţi ce s~

] I t [în istorla interacţiunilor dintre subiect şi amblanta sa socioculi ()4

Unele din formele motivat, iei, relativ simple şi puţine la nun~ar, s-au fc~rat în decursul filogenezei şi îi sunt date ori~uJui prin naştere. Altele, mai c~) mplexe s i mult mai numeroase, se tormeaza în decursul vieţii acestuja, fiind dependent’ atât de particularităţile mediului extern, cât 5i de Specificul stărilor de necesitate interne existente deja, de modul de asimilare şi sedimentare a lor. Practic, de nu sunt aiteeva decât stimulările externe care acţionând repetat asupra în ([ividulul şi satisfăcându-l anumite cerinţe de autore~1are, au fast preluate, interiorizat>, aşini late şi transformate în conditli interne. Dacă unui copil i se re~eta freevent şi im. Peraţiv acel, trebuie” (trebuje sa te speli pe mimi, trebuie să-t, i faci lectilie, trebuic sa fii ordonat etc.), cu timpul, acest, trebuie” va fi asimilat de copil, va ‘i transformat într-un stimul interior, aşa incit la un moment dat ci va acţiona spun-tan, din proprie initlativă, fără a mai îi indeninat din afara. Gradul de indpendunta fata de situatule actuale este nsa varlabil şi nicioclata absolut.

Motivatla este o pârghie importanta în procesul autoregl~trii individulşi, o for fa motrice a întregii sale dezvoltări psihice şi umane. Aceasta inamna ca selectarea 5i asimilarea, ca şi sedimentarea influentelor externe Se “ “or produce dependent de structurile motivaţionale ale persoanci. IYIotivatla sensibilizează diferit persoana la influentele externe, făcând-o mai mult sau mai puţin permeabila la ea. Acum înţelegem mai bine de ce una


Yüklə 1,28 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   16   17   18   19   20   21   22   23   ...   29




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin