Manual De Psihologie

Clapa L’nl-ai corporal.

Apri ce-a n Rulul “octal în final, dofi-airet şi (‘i1i S ~! Ritztr~!

Şi,

SE Intoloco cli -aohtZ~tl~’O -acoatoc ct-ape se suprapun u-a-a) o’, to alto i ‘. O c.) inteic-am în conditlile În c-arc cole ‘cci latori alo Eubi “o d’~’zvolt’i 1) fj ir~” ‘.” i; v~e, îi.

Important, mai ales ~n lega-turacu llantul identita-til, este f~pttil catreptşit Eul se dedubleazal-n Eul activ, ce realizeazaafirmarea fiin~ei şi coordon-arca ttitor~) r demersurilor şi care presupune, deci, predic-a~la, a fi” şi i; îţi pasiv, c-are este inslişi prczent-a proprici flinte co to~te -atributeje ei som-aticc, psihice, sociale i ~piritual-valonce. Sunt, de fapt, structurile de person-alit-ate Ja c-are ne~-am refecit ceva m-ai au~ şi în l (ga-toracu c-are predir-aii-a este Jeg-atade formul-a, a -ave-ă, s-au (‘; 4 ţin termen special, propnum~.

Între cele doua laturi -ale Eului este un raport de inter-act lone şi tinit-ate.

Personalitatea c~te jim aJ (cegat de aptitudini şi atitudini care are Zn centr’îi sdu Eul ca un factor de integrare şi coordonare.

3. INDIVID PERSOANA PERSONALITATE.

În limbajul curent, c-a şi în cel Stuntific, se foloaesc divers I termeni. Pentru a desemna re-alit-ate-a um~naTermenul de înşivid semnificaîn primul rând, car-acterul de sistem.

Al organismulul PE Jatura indivizibilita-t, îi -acestula. Este dcci o Unit-atc vie care nu p0-ate fi dezmembr-atafa-raa-şi pierde identitate-a. Individ este once organism, inclusiv omul. Termenul nu desemneazadecât o prozentaşi nu cuprinde descripţii s-au evalna-ri. De -accea, când f0lo~eştI terinenul pentru -a desemna PE unul s-au rn-ai multi o-ameni -ap-are şi ~ nuantade indiferentadacănu de dispreţ,.

Individitulitatea este individul lu-at în -ansamblul proprieta-tilor sale distInctive şi origin-ale. Aici intervine o notade complexitate f-a~ de care ne este ceruta- -atenţie, dacă nu respect. Se spune de-ar caflec-are’ dispune de individu-alit-ate-a s-a de care trebuic sasC ţin ase-am-a. TotuşI, specific-area um-anului nu este, lfltotde-auna, pregna ntas-a discut-at depre individualit-ate şi în biologie.

Cu termenul de persoana specific-are-a um-anului este prezentaNo sunt perso-ane decât o-amenli. TotuşI nu este precizatavârsta, ocup-atla, valo-area. De -aecea, termenul nu se foloaeste decât în ordinea statistica-:

Câte porso-ane intraîntr-un autobuz, câte persoane vin l-a masa-” etc Este totuşI implic-ataideca caomul, c-a perso-anaindeplineste roluri 5,1 dispune de statusuri sociale.

Personalitatea, simetncacu individo-alitatea, este un concept c-are cuprinde întreg sistemul atributelor, st? ~’cturilor şi valorilor de c-arc dispit~ o persoa~. D. De -aceca, termenul de person-alit-ate imşicaşi evama-ri privind ca] ita-t lie person-ale, rolurile s: ~ 5t-atusu~le de c-are dispune respectiva persoanaoricine dispune de person-alit-ate insaicrarbla valorica- -a person-alita-tilor se extinde PE C sc-alafoarte ~-are Şi preş upune varlate diferenţieri.

Piec-are person-alit-ate cumule-azaun -an~-amblu de status/roluri. Concret, personşit-ate-a, în diverse rel-atli şi -acţiuni, Se m-anifest~ confor2 rolultil Îndeplinit şi mind seam-a de statusul să-u deci, e-a ap-are ca un w tat personaj. Actor yr scena vievI, fiecare Iqi modeleazi structurile prosunde de personalitate dujsi Imprejurirfle În care se di p dezvolţi.

Ste comportamente conrorme cu rolfitatusul siu de pirinte sau Copil, profeor mu eley, qef sau subordonat, producitor sau consuanator, qofer San rat pieton, gardi mu onpete, ‘rofesionilt mu nespecialist etc., de fiecare km data apirlnd Ca Un per. Onaj mai mult mu mai puth’ original.

E. Exişti diverse modaliti# de a studia, analiza $ clasifica personallat titile. Noi lie Voan opri În ceintinuare asupra unui Sistem clasic care cuprinde trel compartimente Ssau mai bine zis modailtiti care Se Întrepatnitid Îi anlame: temperarriente, aptitudini ‘1 caracter.

I-B DE B=OLVAT

1. Nwni~ ‘i explica% În Ce constan cole fret ipoatare Se subitotuluk UHIRn lUSt Ca personalitata t Pdfl Ce Ue diutfiw trisitwili de personalitate?

A CI loc ocupa Îi Ce rol Indeplineyte Eul activ În structura p r~ inalititfi?

I b ax. TEMPELMENTE [ฃ 1. LATURA DINAMICO-ENERGSflCA A PERSONAUTATIl.

Observat” asupra cantititfi de energie de care dispune sublectul uran, a vioiciunli p cilnariiistnuiui s&u qi asupra moduiui cum Ip organileazi conduits au fost fictite din cele nlal vecld Umpuri, constatlndu~ ci,. În aceasti privin%; onnenil slnt foarte deoaebitj. Unii Sunt hiperactivi, par şi dispuni de o energie inepuizabilfl, rezişti la solicitiri maxhne91 continue, iar alt” sunt hipoactivi, conduita lor se situeazi la un nivel energetic inferior, Slut, efiri vlagi” şi oboaesc sau Se deprimfl u; or. Unii sunt foarte rapizi qi tumuituoqi În nuqciri, În vorbire, jlar alt” serfl*i lent, domol qi nu pot îl sco; i din acest ritm molcom. Tot aqa sunt unii care aint nivalnici, neribditori, impuisivi, nestipim. ~, În timp Ce alt” 1‘1~pisfreazi caitnul, nu~se Înfurie cu t’qurin$ Îi ni’ au izbucniri nedontrola to, indiferent de faptul ci sunt inti sau domoli din fire; el rimin nişte oameni ~cuanpi~ la~. T06te aceste’ patucularititi apaflin aLit activiti$îi. intelectuale p: dectiv: iţiţii, cât.1. Componamenrulul exterior (motridtate qi votbire, m&i alel): 1’n cazil’ temperamei~tclor, ฃndicd~râI on1~)() rt~n’Ln tail sunt ~ ~u~g ~nti. D~ -accea, tr&S (1tLJ?’~C xi tipztşi~e. Z~‘7? 1r) c~Umentale sunt CE (L accesihita şi uscor constatabild ~atura a pe7~sonaşitat, ’i. Este latura dmamico-energeticaQu greu vom -afla ce gândeşte un om ce sentimente încearcaPE unde i Se -aventure-azafantezla. Dar urma-nndu-l comporta nientul vom putea în scurt timp saspun~m dacăeste energic, iute, cumpa-nit s-au nu.

Observatorului, temper-amentele îi -ap-ar c-a fiind leg-ate de tot corpui, de regimul de function-are -al -acestuja. Firea o? ~u~ui (termen în limb-a romanac-ave se intersecte-aza Cu cel de temperament) -a fost de -aceca incade l-a începuturi presupus~ a fi leg-atade constitutla corpor-alas-au de p~rticul-anta-ţi fiziologice. Diferentienle temperament-ale au fost frecvP qt explicate prin particut-arita-ţI -an-a torno-fiziolegice.

P~mi abcdefghijklmnopqrstuvwxyzşţăîât, i medici ai antlchita-t, îi, Galenus şi LTypocrates observând ~& exi~lapatru temper-ameute de baza- -an încercat sale explice prin mcd’~1 în c-are, dupăopinla lor, sin amestecate humorile or~-an~ce (cuvânt~ temperament semnificaetimologle amestec) un-a din cele p-atm dominând De CICI provine 51 nomenclatorul d~ coleric, sangvinic, fie~mu abcdefghijklmnopqrstuvwxyzşţăîâtie şi 71elU~-colic. Denumirile s-au pa-strat ci~ to-ate camodelul teoretic s-a dovedit a fi naiv şi indepa-rt-at de realiLte. Xn a fost insagresit~ şi cl-asificarc Lempcr-amentelor dupăobscrv-atii ua-t menţin valahlrunzato-are c-are i~1 şi~-at~-a, în largamă-sirapinaîn zilele uc-astre.

Desi târziu s-an rehi-at încerca-ri de expiic-at; îi dupăconstitutla corp~) vala- (tipuri somatice: respirator, muscular, d~est~v s. i cerebrai); dupi gl4I~deIe Cu secrLtie interna- (hiper şi hipotiroidian); dupădomin-area unor componente germin-ative (endomorf, mezomorf, ectomorf); după- -alte part culanta-ţi ~ (atletic, astenic, picnic, displastic) corel-ate de E. K, retschmer Cu ciclotimla şi schizotimla, cave sunt legate de inclnatlile ca-tre maladia manlaco-depresivasail schizofrenie. To-ate -aceste SE k eme şi încerca-ri explicative -an o val-abilitate mai restnnsaîn ce priveşte descrierea t-abloului complex -al temperamentellor um-ane.

2. TIP~RILE DE ACTIVJTATE NERVOSA SUPERLARA.

Observa-m caîn stra-danla de a ga-şi o bazaorganicapentru temporamente, Se porneşte de l-a periferla som-aticşi spre centru, de la ~obal spre organele principale de coordonare a vietli, a -activita-tii fizlologire şi comportamentului şi -anume, spre cele ce ţin de sistemul nervos cen4ral. Se În~elege caîn deterini1’larea particularităţilor temperamenta&’e.

F

, ~n ro~ prii~cipal (chwr dac~ ~u exc7şisz~). R~vime. Şişte~u~ui nervos cent~u1 care Usigura coordonarea integrala a tuturor ‘proceseiQr orgamice şi nediazd coniportumentii~ în virtutea activita-t, îi neuropsihice -a ercierulni. De -aici şi important-a pe care o are evident, iere-a însuşirilor fiind-ament-ale ale sistemului şi -activităţii nervo-ase şi -a modului diferent, lat şi tipic în care ele se pot prezenta.

În b-az-a unci labono-ase cerceta-ri fleur9fiziologice, pe -animale şi oameni, s-aşi pus în cvident, atrci însuşiri fiind-ament-ale ale sistemului nervos, însuşiri Ce se exprimaîn activit-atea nervo-asasuperio-araAcestca sunt: 1) fort a sa~t energla dependent (i de substanţe function-ale constitutive neuronulni (dupăbiochimi-a con~emporanaîn primul rând lanţurile de ~cizi nucleici şi foafolipid&e); 2) moşişitutca exprim-ataîn viteza en c-are se consumaşi regenere-azarespectivele substanţe function-ale, 3) echilibrul constând în repartitla egalas-au meg-ala- -a. ForLei între cele douaprocese nervo-ase de baza- – excitatla 5i inhibitla, în c-az de neechi-libru neputând saintervinadecât predominarea forţei excit-ative. Acoate trei însuşiri function-ale reprezinta- 3n mod evido ~t, p ar-ametni indispensabili pentru function-are-a s~stemului norvoa, ~eI] tru desfa-surarea -a~ I ~Vitatii nervosse supenoare. Concrot insaI-a fiec-are individ însuşirile de bazaprezintagr-ad-atii în sensurilo: pitternic – sla~, mcl) îl – inert, echjşibrut ncechişibrut. Se înţelege caoxtremele indicate nu justific (i diviziuni tranante, majorit-a~e-a subiecţilor situind’~-se undeva l-a mijloc Între fo-arte putomic, to slab, intro J-ahil şi inert în comşi to-ar, tro perfect echilibrat şi plet neechilibr-at, dincolo de care intorvine anorm-alit-atea.

CercoI (~ri1e moderno, urmând schema tonpor-amentelor de bazaan demonstrat remeinic capri~ combinarca dint ~e însu~ri în pCi~? 1 plan apar patru tipuri de şişte? U nervos (prin extensie, de activit-ate nervo-asg~ superioar (~) c-are sunt în r~ativacoroal) ondent~ cu ~ele palm temper-a-mente descrise în -antichit-ale.

Tip~ puternic neechilibrut creitubil corele~zăcu teniperamentul Coleric, ccl p? Lterflic cchiTibru~ ~n~1 îi se oxprimaîn te? Npe~anientul s (1nC4vi-nic, tipul puternic cc1şilibrut inert în temperanient? ~ flcgmatic, tipul slau (luat global) fiind pits la ~) u~u temperument? TlUi melancolic (desi acest c-alific-ativ esto nepotrivit şi or trebui şase vorboascadespro temperamentul hipotonic ~ asIoni (). De -asomonea, tipul şi tempor-amontul slab s-au hipotonic ar tr~ui saflo c~r-acterizat 5i sub raportul mobilita-tii şi echuibmini, cee-a ce -ar duce l-a trei vari-ante simil-are odor -ale tipulni puternic, i-ar dacă- -ar fi saintroducem un grup al foriol mcdii ir -apa-rea Incaalte troi varlanto. Aooi echilibrare-a San neochilibrarea p0-ate fi considor-ataşi din punct~ de vodore -al mobilita-tilor procoaelor nervosse, fiind poaibil c-a inbibitla saflo mai inertadocit oxcit-at; i -a, de undo şi uncle efecte de explozivit-ate în comport-ament (P. Popcscu-Neve-anu).

15q.

3. PA~TIcuLARITAT1 PSIHOLGICE ALE T~MPE~AMENTELOR.

Tipu~ de -activitate nervossa ~uperioar~ reprezintă nucleul tempermental. Dar nu trebuje uitat caşi celel-alte particulanta-~ tipologice au s. i ele o insemna-tate, fie şi un-a secundaranuantind manifesta-rile temperament-ale. Astfel, un coleric po-ate fi hipotiroi4lan s-au hipertiroidiari,

C. Jung, considerând orient-area predomin-antaspre lumea externas-au Jumea internaa descris tipurile de introvert şi extrovert. Ada-ugind -acestor earacteristici nivelut de nevrozism (instabilit-ate şi S tabilitate), H. J. Eysenek dovedeşte c-a, de regulaflegmaticii şi melancolicii sunt introvcrtitşi, i~r coiericij şi sangvinicii sunt extrovertit, $j (vezi fig. 27). Alt-a corelaţie [. Ntacvine dupăcriteriul nevrozismului, mel-ancolicul şi coleri~u1 au ori nivel înalt de nevrozism s-au instabilitate, i-ar f~gm-aticul şi sanavinicul prezintaun nivel sca-zut de nevrozism şi, deci, sunt mai stabili.

Jn descrieri m-ai vecbi Se ad-augaşi -alte criteni de ci-asificare a temperamentului, cum sunt acelea de: stenic – astenic, încordat – relax-at hipertimic – hipotimic. Rezultacaprivit ca ţin complox de particularit c~ti psihocomport-ament-aie temperamentu~ este o for’nc~t, iu ne niu~t mai.

EXG/Oşi/sim~st I Scşimbdior.

Pezerv~ I ~pI/m: s’/ (~; jj, o; o~îl M~LANCOLIC1 COL~RIC Acliv.

NTROVERT~T ~XTRAVERTiT.

Poaiv FL~MATic SANGVINIO SocidA!

Vorbdrel.

JflgIi’u& “‘f~/

Po~şic oผ‘~/mio’/~/Ocffu~8 o’~? I’credşi~ Spiril cit’ gru~ e~peroi ApflAşicii~ cit’ om coi’ciuct’rt’

I’j, ~. 2~ – C1~şific~ce~ @~te~ () ri~1(t 1 tcmper; ~mcn~cior (dup (i Ly~enck).

Comp’~exct decât este tipu~ de sisteni flC7’~O5 c0rCsp~tn~oto~. RCstrictiv te? N per~nientul este manifestarca şi de~vo7ta? ~cu pa~tic~7U? (~ ~ z~ p~ari psiho~ogic ~ comportamcr~la~.

I-U

4. LOCUL TE~PLRA~1~NTULUI JN ŞisT~UL DE PERSONAUTATE.

LU şi ~ ~’T.

Tipul nerves este îiผfl (t5CJ~t nu îţi pi~ sit~e ~ pa parcursill eşii, i-ar temperanaon+u~ darivat dintr-în: niinşit îşi (~a az~ n-aturai-a

~ 1nuividuşita-tii) Se dczvolt: i pa p-arcursşiI vietil în Co (1~1 ~ şi complaxe, P Capa-la- -anumita nu-ante amotion-ale şi cşiar o 7 L dunaconditil de activit-ata profesionala, de unde şi ţarine~şi (p tp? ~Thpr2m~t artistic, ill mşit-ar, poetic 5. – a.

Te~npcrunicnt~L7 S~p07~+(1 toote inflii c~ te~c ~ fj ~ C1L Q. C7U’~t (? Coni-porie i~te şup~rânire aLe p~rsona1it (i/, îi S~ de () io (~C&~c o o? ~şi? 71it (L f (~ct~Lrc p. şi.

O:’; Q (şicU. Se vorl) oa, te de -aceca de compensarca ~oi tr (~s (ituri temperament-ale, de mascara-a lor şi, în genera, de lu-area în St~t1)[oLro a j~ropriul’îi temperament prin -autocontrol cons tient.

Esta import-ant totuşi, saintalagem c (ti~ şiril de activit-ato nervossa şi totod-ataşi tomper-amentela sunt naspocific n Saa? ~ul c (~ nu implica anumite valori, nu 5~rit suscaptibilo de -a fi a~rocla~r~ din punct de vedere moral, 05+LOtic intalactual. Nu se poată vorl) I dasuro cmperşimont ~) şine s-au role şi nici doapro supanorit-atea unui şi {) U tempor-amant asupra.

AItşi-a (de exompiu -a colericului fat-a de ~ccfmşişiP san molaneoTic).

Tip~îl de sistam nerves şi temparam~ ul (orespun z: Ltcr îşi pun am-prenta -asupra intrqgii -aetivita-ţi şi chiar ~se. W; a ficocoaolor organic întâme. Particul-ari la-tile de tip narvoa se rega-sese în comport-am antul animalelor suporionre, l-a -acestea fiind şi cerectato în amL~nuntimo.

Pentr~ em, toni peramcntitL rcprcz.int (L CPU? 2 (Li r~ne ruJ4 vurtic~Llaritate dinanlico-energetica a personalitaL, îi – gancI-alita1c~ nu se referainsanumai la form-atimile parti-ala, m-ai com~exe ct~m sunt apşit~dinile inteligon~-a, caractarul psihomor-al. Acasteşi 5T1~ L lot ~de~ îi ~uscapti1~o de ev-aIUa-ri ealitativa pontru careprezin~ (i dimon~ IC] fi în~tion aT-creative şi relation-ali-mora; o specifico omulni. Rste c~ it ‘c C api i şidi: flTl0 ~ car-actorole nşi dorvi din temper-amanLele C1~) ~To I flşi pot ft redtise ~-a temperament. În fiecare categoric temper ~ se întâii~esc debiTi mmtal şi inteligent, o de vârf, subiecţi ncc o 1 iv~ şi în 1 cro~tivi, au}) lact, I amer-ah şi o-amoni de o mare forţaşi co ststont$t mcr~ (I.: şi aptitudine.

Acal-asi profiT psihomoral po C C Cans. A at ‘a p~’aane ct diferite temporamento. Dar toa~e -ac~s+ea nşi Insoamni ~ temperamantai~ nu se exprimaîn activitatea şi conduit-a moral: i-a gindiroc, im-aaşinatla şi afectivit-atea fiec: {rula.

P~. H~.’ogie, ci. 161

:’II: id descrierile biograrict prîntre colerici au lab’ L L. Ca~ale S’ L? I~rcan’i, prîntre sansnzinici, V. tYlecsandri 31 o. Ceil ‘IC, aproplat tic L’.: ฃn.’fl~’ a fo~t 3r. S~Jovcanu, ~ ~ar. Emines:’: t ; L. Blaga pot S CIt’:’ 1 ‘jI Ca aielanccaşi? ฃ~rfl a~” ela.’; 1 COlitilaelt ‘. Aa’ori: ~.; ti ‘or $ tot-:’!

Te’ ~: men~e van şi. 1: ~: ~t “ฃ08 amc~Leri’ c” ncr~’.’. Ce -” ’ă LAฃitQ’~f fir ‘a ~ 4. Cmpcranaentui nu PO&.”. Lir7!

R~ fl~r4mec.’ ‘12 i1laear. Ilfl~%e uit rol F! În r~s; i? 2 ‘Z” r: r~- o” ~ ฃฃฃn’ %r’; 14: L “‘ea lorq ca ‘. ~ În raporturfle taa~ aţi’ e. L ‘.’ Id 2Jcr~ra, aatf~. Şi lie orientflnฃ asupra temneramentelor LI’ ava’~r ~ irte:; a teTฃr~; ฃ.

Fit~. ~: ern;’a’s. R’tt/a, ’mtar~a uflor sieb’tIYts de Z: w s să; la~tl’Ja de: a~ “a. i. r ca prca1ฃc CLCe I”, an ~’ap’e’fl Ca 5icc~ ‘se oL” L~c: ~o tE~:0nal, Jarca’ &b4.’. ~4ftsflI” t ‘r”. ~’ZtItv~e t cod.4&Ije a.’ d. c’: vânt~’. 1’; te nlad gren C lă

’orrnjฃZ ă. ~. Y.sr: P; îţi~ ฃ; t’pinirea dc’ Siflo, r’a’~C~: ~, în -ca aoieric, ci 7: ฃ “‘J~” t&tţฃ Je.6ci. R:’~îl qi expiczLv, I: L’st: fl’.: b bฃtor, de~L ad ‘all Ll:1” itt’: c’: ~-‘a &i~AI a de raibdare b~ cumr “: i:2 ฃฃatt’rJti”, este mc. Acui” ~; 1 păet” i~ฃ‘.:’i riฃ~m oฃdonat În ฃt Ce ~

Ir. C” ~oc:’iejt, C’ ฃ “t’a~. ~rca buni a liisu’şirZ~r tCi: r a ‘îi frecverte wmL.~r~ m. ţie 1~a, ’,? Tt’ ‘3 C “” wri ~WJa~ a ro” ’şi Sa. O Jctt’. Rmin’~;’i a; t ‘i” ~’.: t%nnla ti.’ LI -L.

5.? C’! -~r – - 1;’~” ’, -

C it’ eel la’ cae. ฃLฃ “1 “‘e.’i. I În toate ‘narilfestirtle s’de. Etc ci a’tc e”.” ~. V, nă.’ ~ ţâşt tp’a a, ~’I4 ~: ~ma abcdefghijklmnopqrstuvwxyzşţăîât, Ci: i) KiEis de tern) ’ qi paiflieL aeseori S. c~r~’t.: L a’, (; a, ~3 t: c~.’jL. ‘L. Fl~T tat a ‘: nei” oldฃili CU asocnu’uni ‘1 cCedtฃ I ale capaice ‘ă” V’ J’:1” rit’e tic (1 “. ECI litre entuzla’ an, temaritate;’ ~tart1a de at’. NL’nr C~-: e “ : ă” ฃflle; I. ‘ e’. U~. Itro, Într-un SUI9 Sac aitul, poriditemi erlb U’ ‘ ~. SIfit o ţin It ne: i-lma’ti, neribdittori, Pt’edit~ 18 hide râde:’. T- “, nar” ’ t ‘f’rC~ nat; ntv~bi’ mite, c-L raflaW’ Ce exagataLi atzt arnid$la, cât;! Oatalฃ: at: a. 1’ ฃ. ฃe. “ “1rjt~ฃฃ ‘ 1.1”: ~ ir’ ~ctiv’+~tu lor, de! Şiea1uI de ~la% se a’ t “~JIr “‘e. R a o~’it “‘i1 I ฃnairiฃor: ~ti”. Jvo, ~p ~” jI’ “:1 se con eafl~ze mwdmal În act ‘; n’ “a:’~4”: t c” a~” ’~ 1ฃ‘. Cu ‘; rrIl St’ pot suplini În~ nrtirฃi’irea ถ1 -‘Irba ‘en fltmla~c. Rerms.: w’wipanoi. A: xtrovertit; foarte comuinicatiri, sink orienta% s: re preets: ci vaito: Ca şi nn~’vIn’ฃ‘~ ': ~.,: ~nu’. J qo cât” ~’jฃ AZJazi orifi ritnilcitaLi, e” ’ฃฃiiiba’u şi accabta În rio “ted ~a~:; la~n, ฃn1~cctr;’ () r ~t’ vorbirli, printr-o mare eLr’ฃoaccrvl ntoti “‘i’: a. Ett‘3 t’-r “‘i’ r. tmontui Lw’şi w” spozi$îi, at adaptabilititi [promiste ‘I econom “e. DIflCO’S (‘ ‘e “~c dune 91 c~beran~ se desoe~ calmul, sifrifrirta de sine. R.1 r. vr. Nถcul 7 aţe a%q) la Sri o Încordare cr’inuatoa~-‘e91 poate a renunţe făr’ a au~:” i mt’ฃt E~- can mobliltate -fl-ld Ingreimeni ~ scopurilor, cwisolic~r~a Znicreni~r Îi prejudidaul -st-la În -sitani it raw.

Rkjjm’ abcdefghijklmnopqrstuvwxyzşţăîân. L~’iฃ a’. ~c, Înainte da toaac, un om lent În tot Cm Ce face ‘a totocati neob: tnL. T dv calm. Utbpnnc da UK’ Id de ribdare natura~ ‘a de aceca.

I “-‘~’acatjc, atinre I, ~ ‘ฃn ptiscvcrcn;’a VOauttt&d,” mtticulodta+a~ temeinic: e: ~ mu abcdefghijklmnopqrstuvwxyzşţăîâ’: L” I de: unr‘1 durata~’ Dw’şi pore induerent afoctiv, flogmaticul aJunge 18 sent! MUCac ers~: ฃi Je cor~tcnte 91 du~Li C’ Je Poate nmnala o reduce adaptă” I”.: c,

Inclinafli ~ raţini ‘a dezavantn; ui tempoulul ~ 1ฃ cute itt.”, ’: -‘~de existrildor anumitor actiuri De reguli ShIt intt o~ ‘. îşi, lrc: sa ‘ i e ‘~:’,. u’. În cn~unicattri ‘a ortenta’~ mat mult prr tread, ă’. N” r~ฃฃ~ fl:’ ret’ i & ~’Z’dฃ~ Cu udancolteil.

MelericoILow i to tempramentul hipoWşiic ~dt”,. T ~J tonus r ‘~r ‘ i r” uqe disgontbฃlttft [~c’ice de lpe de o pArte, ă’t. ~’) ~ฃi’: ~tco, cm~ IViWL a d i~o-bita, jar r de aita, lnc~’tnaiu bprc deproaiunea 1, w s t~îl C:’ b ).1C c.” a C ‘1* 8. Mat wv~’~. Qc $ dtftco’~t~t Zn edapt. “ “a ฃ~: ~:1:’%l~1 ‘1 ; ~” -~ ewe mă. Ev. ~gcn ft f’t~ de dna ri it ‘, dus? N~? ‘ฃ D.~:1 it I “ ‘~) r ct” ri*i -lt drmde ttc de mob: litato I’ echi;’~q; ‘: t~”, ” ’ ” Inpotoae, ur’.: c eşti trişat~ no ariiฃiţe 18 coic ‘; 1 flirt ‘C ‘. ~” ’ tI* acrlaw mat gut racInIn 1.”: ถ‘u’oru! Runn’, tinyelor pre~ i’” ‘ ‘ ‘ i~ ‘~”:

Onriut to~mr’i~mcnt rA sif ฃ, ‘ ~. en.

Tipice aţe colcgt1or.

T De Ce C’amcterl%ticlIc tempera: -nr. ~c 131 ‘1 y1q” ~) ’.1’ aprecta’a c-a bu te ‘mu reic?

Xre nr’m’ abcdefghijklmnopqrstuvwxyzşţăîâ~:‘1irฃr 1. ฃฃtJL’~la ~ A PLY’. SON.&isTA; ZcI unit uj ah.

Oamenii te d” oaebesc fritre ci &apfl noai;’i’i’ +, jlp 1, ’r ~’t z’ t:’. ฃ‘. T$tfm” ’. ถ t~” ’, îl ci r” u’. Jen% aşiun1 (uractice, lnteiectun” ’, art i” şi” t sj) O’i~ ire e’r’.) t: nt exa’cutnte C’s divvit” i Indivin. la dh cr”. Nivşiuri r, “‘ci’ VP, (1l o Pftrienti mai mare MU mat mki. Uneori foa’ie radiiq”. Flc3’~’r tot’ o” rc’nil “cm all pot executa dtv~rse qi neni’rr ~rate act jv~t” întcres~r rit i “S’; alitatea. To~ pot şi cânte, dar unil ittrit dc’rlc. R ‘1i‘1~. Lair ritti şi tr g” -~, ~ admira~o.1 irr’ptesior’eazfl. De unde s~ c ‘1L’ic tr;’n r~ ~” t~ life:; ~’~r rio, apt. ฃ sau, inap+ Perţ&fllC C ~ nr01;’r’i’~o;’: “:; ~, ‘la p tudine, inaptitudine seri capacitate. B: r~pic! ~ nice 1:’ “je, 7.” ~e ~g ere’-‘! Tnri: dotat, nedotat.

De rqiilfi, termonul neqitir (har1~1t: Iin ~ ~ji e’; ~o “~ r” ถ a’. În fapt, seumiflel poaiblllti~ minime de a ~, c~3nna j’: tr=’i~ ~1. Tcr monul pozitiv (dotat, Capabil) se acord; ~ ca ‘iq C, ’] 1’Z “‘sti~, & 1” i.”: t’ri8J’ porforman$oi.

Rertatatole oricirel activititi sunt evaluate şi dişi râI) ~’itr “ft n seal! Ampli tptntru kistarea inteligontel se uzeazşi de Un puncti.’ ce poate ajungo phla la 160), astfol Incit a: u, iirtnt1 se stab1e~c prlpele marl de a’îi~D IWdIW (mljlociu 91 anperlor.

Restrictiv, performan~ Ce ateşti o capadtate trebuie şi Se Cotaţi ca supramedie; 1 deci situat& yr o treapti dirt zona superloard. To~ elovii din qcoala generali Inva~ matematica ji dobindese o pregitiw ce Intra În cultura lor genera~. Pentrir a dovedi InŞi aptitudine matematicit este necesar ca~ În rozolvarea problomeloral ins-a discipil flelor de matematici superloare, elenal şi obtlfli pedorman$e deoaebite şi sa poati, de exomplu, concura ‘a oflmplade f&ri a fi meditat în mod special. Pot face aceasta cei care nu doar au Invi; at 91 poaedi cunoqtin$e matematico disparate, ci cei care 9l-au format un stil de gândire maternatkA în continua dezvoltare. Despre asuel de elevi se spune ci ~n de aptitudini literare, teluilce, artistice, organizatorico e~

Aptitudinea se domonstreaz& Întotdeauna pdn reuqlti În activititi Once activitate se efectueazfl Cu ajutorul unor mijloace Mu Instrumente. Faptul este evident în cazul acţiunilor practice 91 teliflico. Una este ‘ฃ1’ bisturiu În mina unul om neindeminatoc 91 alta În cea a unul cMr’Irg talentat Tot aqa am putut vorbi despre pensula pictorulul, condelul pottulut sau feristritul tâmplarulul. Priri urmare În joc intri 91 mijloaco san instrumente psihomotofli, structuri intelectuale, funct” 91 subprocese psihice. Cuvintele au loat considerate 91 ca instrumente spirituale, dupi cum 91 re-le gramaticale qi schemele logico sau functifle memorid ij procedeelo imaginaşiel.

Aptitudinile constittile latura lnstrumentaii qi executivi a peronr-lititli. Este o instrumenta; 1e psihici; uneori Se 8J) Une despre inteilgenti ci este tiloasi sau JAtrunzitoare, se vorbe~te despre fineţea auzulul, despre uneala imaginatiet, despre concentrarea 91 distributivitatea atenţiei etc. Toate acestea sunt poaibile datoriţi gradulul de dervokare a unor funşii sau a imbinani opera~lllor. me lint cole care mijiocoae reuqita în activitate. În consecin%, valoarea aptitudinilor trebuio pus’ În legituri directa Cu eficicn~, cafltatea 91 modul de Imbinart a operat” lo~

Aptitudinile &. Tţ stabaisteine mă aisteme op-flare, n~or de: ~ voltate, care miftoceac perlormante auprameda ti’ aettLAtote. Aptitudinea anti ce poate individul, iar nu ce Ştie oL Un of!’ eute inteligont În mLsura în care extrago dântr-un minitnum de curtoatinto un maximum de dect. Slat unil care poaedi multe Cuno ţin$e, ajung la erudi; ie, dar nu reuqesc şi opereze cu cuno. Tintele, astlel Indt şi obtifli electo yr mAeura progariril lor.

În limbajul curent, se foloaese termenil de aptitadine 91 capacitate, Ca sinonimo. Dicţionarul de psihologie face insa o distincţie Intro aptiWdine, care rezulţi dântr-un poten~lal 91 se demonstroazi prin facilitatea În inviltare 91 execuţie, ถht capacitate. ca o aptitudino Împliniţi care s-a consolidat prin doprinderi, rezultatc’ din exerdtju 91 s-a Imbogitit Cu o serie de cuno; tinto adecvate. Pro citatea matilfestati prin surprinzitoaro reu~te în muncil, picturi, cor, ’rallo, matematici, indici neindololi (64 nic aptitudini d-ar num -a i du pacp prin exersări şi el-abura-ri complexe ~e şistcme de 1u~ru tina-ruT -ajunge ~-a rezuitate rem-arcabile, se p0-ate vc~şi despre c-apacita-~.