Manualul actiones cu privire la tehnicile de interacțiune judiciară în aplicarea Cartei ue – module generale

Sunteți judecător în cadrul unei instanțe locale. Vă rugăm să răspundeți la următoarele întrebări:

• 
  În baza faptelor, a fost vorba de o infracțiune intenționată cu caracter rasial menită să incite la ură sau la discriminarea tuturor persoanelor de culoare?
  
• 
  Care este relevanța cadrului UE privind nediscriminarea pentru prezenta cauză?
  
• 
  Ce jurisprudență specifică ar putea fi utilizată pentru a vă susține decizia în prezenta cauză?
  

1^ Acest manual este complementar Manualului privind principiul nediscriminării pe motiv de vârstă, rasă, sex, dizabilități și orientare sexuală al Centrului pentru Cooperare Judiciară, disponibil la adresa http://www.eui.eu/Projects/CentreForJudicialCooperation/Publications/Index.aspx

2^ Alte prevederi ale Cartei privind nediscriminarea reprezintă predecesoarele imediate ale acesteia, Articolul 20, care stipulează o garanție generală a egalității, și Articolul 23 privind egalitatea de șanse între femei și bărbați. Dacă, mai degrabă decât să pună accentul pe o structură comună a egalității și nediscriminării, accentul se pune pe motivele specifice, atunci celelalte prevederi ale Cartei sunt de asemenea interdependente, cum ar fi drepturile persoanelor în vârstă din Articolul 25 sau integrarea persoanelor cu dizabilități în Articolul 26.

3^ De exemplu, UE nu solicită statelor membre ale UE să extindă dreptul la cuplurile de același sex. În cauza Römer, Curtea a evidențiat faptul că „așa cum stipulează în prezent legislația Uniunii Europene, legislația privind starea civilă a persoanelor ține de competența statelor membre”. Autorii Cartei UE a Drepturilor Fundamentale împărtășeau aceeași opinie, atunci când, în Explicațiile Referitoare la Carta Drepturilor Fundamentale, s-a evidențiat faptul că Articolul Cartei care stipulează dreptul la căsătorie (Articolul 9) „nu interzice și nici nu poate impune acordarea statutului de căsătorie uniunilor între persoane de același sex”. Nu este foarte clar dacă refuzarea dreptului unui cetățean al Uniunii LGB de a fi însoțit în statul membru gazdă de către soțul sau soția sa de același sex poate reprezenta un obstacol în aplicarea prevederilor legislației UE privind libera circulație și reîntregirea familiei.

4^ Articolul 25 al Directivei privind Victimele obligă statele membre să se asigure că personalul care interacționează cu victimele, cum ar fi ofițerii de poliție și angajații instanțelor, beneficiază de o formare corespunzătoare pentru a-i ajuta să se ocupe de victime într-o manieră imparțială, respectuoasă și profesionistă. De exemplu, Curtea de Apel din Helsinki (Helsingin hov ioikeus) a preluat inițiativa realizării unui studiu intern privind discriminarea și rasismul. Au fost descoperite cazuri de comportament intolerant și rasist în rândul judecătorilor și angajaților instanțelor, inclusiv glume rasiste și limbaj înjositor folosit cu privire la minorități în situații legate de locul de muncă și o utilizare evidentă a expresiilor derogatorii. Tuohino, T. și Ojala, T. (2013), Yhdenvertaisuuja tasa arvoselvitys, yhteenveto, Helsinki, Curtea de Apel din Helsinki.

5^ De exemplu, instanțele apelează la prevederile Cartei pentru a asigura un echilibru mai bun între viața profesională și personală pentru ambii părinți, perturbând în mod explicit rolurile de gen „tradiționale”; consultați Partea II, fișa de caz 4.

6^ Pentru mai multe informații, consultați studiile: realizate de Comisia Europeană (2009) și de Agenția pentru Drepturi Fundamentale (2011 și 2016) cu referire la „Accesul la justiție”; Raportul Comun al Comisiei Europene privind Implementarea Directivei privind Rasa și Directivei-Cadru Generale (2014); Eurobarometrul (2015); Raportul Equinet „Regimul Sancțiunilor în Cazurile de Discriminare și Efectele acestuia”.