Manualul actiones cu privire la tehnicile de interacțiune judiciară în aplicarea Cartei ue – module generale

Rolul Articolului 21 la Nivel Național

Articolul 21 al Cartei

1. Se interzice discriminarea de orice fel, bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, averea, nașterea, un handicap, vârsta sau orientarea sexuală.
2. În domeniul de aplicare a Tratatului de Instituire a Comunității Europene și a Tratatului Privind Uniunea Europeană și fără a aduce atingere dispozițiilor speciale ale acestora, se interzice orice discriminare pe motiv de cetățenie.

Aplicarea acestui Articol este limitată la domeniul de aplicare a legislației UE - așa cum se definește în Articolele 51 și 52 ale Cartei. Prin urmare, existența legislației secundare este, uneori, decisivă prin faptul că are ca rezultat aplicarea garanțiilor nediscriminatorii.

Acest lucru implică faptul că, pentru instanțe, Articolul 21 ar fi important doar atunci când aceste legi sunt analizate sau atunci când valabilitatea acestora este evaluată. CJUE a dezvoltat un principiu general al legislației UE care a devenit un drept fundamental împotriva discriminării pe motiv de vârstă. Ca atare, acesta ar putea să pună bazele unor acțiuni directe sau măsuri pozitive. Principiul nediscriminării, așa cum este dezvoltat de CJUE – spre deosebire de Cartă sau de directive – se aplică și în cazul litigiilor dintre persoanele private, în plus față de complexitatea regimurilor juridice suprapuse. Consultați mai jos felul în care instanțele au reacționat la dezvoltarea principiului.
În plus, CJUE a menționat și faptul că în cazurile în care se aplică legislația UE, se aplică și Carta⁴¹.
În final, trebuie să se menționeze faptul că, referitor la Articolul 21 (2), discriminarea pe motiv de cetățenie este considerată ca fiind parte din prevederile libertății de circulație în legislația UE, mai degrabă decât din prevederile anti-discriminare.
În acest context, este posibil să se identifice trei tendințe ale felului în care este citat Articolul 21 în pronunțarea hotărârilor la nivel național:

• 
  Articolul 21 ca o reflecție a Directivei privind Egalitatea Rasială, Directiva privind Egalitatea în Muncă și Directiva privind Egalitatea între Femei și Bărbați (Scenariul A).
  
• 
  Articolul 21 în exercitarea puterilor și obligațiilor (Scenariul B).
  
• 
  Articolul 21 ca și catalist al schimbării sau pentru menținerea status quo (Scenariul C)