TEXT Familia mea
Mă cheamă Toader. Mama îmi spune Toderică, iar sora mea, Tudorel. Bunica mă dezmiardă Tudoraş, iar bunicul, Tudorică. Tata îmi spune însă băiatul tatei.
Noi locuim într-o casă mare. Toţi la un loc alcătuim o familie. Mama mea e bună şi frumoasă. Eu am două bunici: mama mamei, care stă cu noi, şi mama tatei, care stă la ţară.
Tata e cel mai harnic om de pe lume. Se scoală cu noaptea în cap şi pleacă la lucru. Ileana, sora mea e mai mare decât mine. Ea merge la şcoală şi ştie să spună multe poezii frumoase. Fratele meu Ionel este mai mic decât mine. Deabia a început să vorbească. Eu merg la grădiniţă. Acolo ne jucăm, cântăm şi spunem poezii. Educatoarea ne povesteşte multe poveşti despre Făt-Frumos şi Ileana Cosânzeana.
Seara vine pe la noi unchiul Ilie. El e fratele tatei. Este inginer şi lucrează la uzină. Mătuşa Mărioara, soţia lui, este croitoreasă. Lucrează şi ea într-un atelier de croitorie.
VOCABULAR
(словник)
spúne (a) – казати;
sorá (surori) – сестра;
bunícă (-ci) – бабка;
dezmіеrdá (a) – пестити, пестувати, гладити;
buníc (-ci) – дід;
locuí (a) – проживати;
la un loc – разом;
alcătuí (a) (-esc) – утворювати, створювати;
frumóasă (e) – гарна;
stá (a) – знаходитися, жити, проживати;
ţáră (ţări) – країна, (в) на селі;
hárnic – стараний, дбайливий;
se scoală cu noaptea în cap – встає зрання, рано-вранці, спозаранку;
plecá (a) – вирушати, їхати;
lúcru – робота, праця;
ştí (a) (ştiu) – знати;
mai mic decât mine – менше за мене;
máre – старший;
de abiá – ледве–ледве, тільки-що;
grădiníţă (-ţe) – дитячий садок;
jucá (a) – грати, забавлятися;
cântá (a) – співати;
educatoáre – вихователька;
povestí (a) (-esc) – розказувати, розповідати;
povéste (-şti) – казка;
uzínă (e) – завод;
mătúşă (-şi) – тітка;
soţíe (-ii) – дружина, жінка;
soţ (i) – чоловік;
croitoreásă (-rese) – кравчиня, швачка;
atelier de croitorie – кравецька майстерня.
bunic, bunicul, bunici, bunicii;
bunică, bunica, bunicile;
unchi, unchiul, unchii;
mătuşă, mătuşa, mătuşele /(tanti);
soră, sora, surori, surorile;
frate, fratele, fraţi, fraţii.
De conjugat (провідмінювати): a mă dezmierda – пестити; a se scula, a spune – говорити; a locui – мешкати
|
Modul conjunctiv. Prezent
(Кон’юктивний спосіб. Теперішній час)
(Визначає дію, яку потрібно здійснювати)
prepoziţia – прийменник – să + дієслово
a fi – бути
eu să fiu noi să fim
tu să fii voi să fiţi
el (ea) să fie ei (ele) să fie
a avea – мати
eu să am noi să avem
tu să ai voi să aveţi
el (ea) să aibă ei (ele) să aibă
a scrie – писати
eu scriu noi scriem
tu scrii voi scrieţi
el (ea) scrie ei (ele) scriu
eu să scriu noi să scriem
tu să scrii voi să scrieţi
el (ea) să scrie ei(ele) să scrie
MODUL CONJUNCTIV
Prezentul
Conjugarea I
|
Conjugarea a II-a
|
Conjugarea а III-а
|
a aduna
|
a lucra
|
a cădea
|
a merge
|
eu să adun
tu să aduni
el, ea să adune
noi să adunăm
voi să adunaţi
ei, ele să adune
|
să lucrez
să lucrezi
să lucreze
să lucrăm
să lucraţi
să lucreze
|
să cad
să cazi
să cadă
să cădem
să cădeţi
să cadă
|
să merg
să mergi
să meargă
să mergem
să mergeţi
să meargă
|
Conjugarea a IV-a
a fugi
|
a citi
|
a dobori
|
a urî
|
eu să fug
tu să fugi
el, ea să fugă
noi să fugim
voi să fugiţi
ei, ele să fugă
|
să citesc
să citeşti
să citească
să citim
să citiţi
să citească
|
să dobor
să dobori
să doboare
să doborâm
să doborâţi
să doboare
|
să urăsc
să urăşti
să urască
să urâm
să urâţi
să urască
|
TERMINAŢIILE
Conj. I
|
Conj. II
|
Conj. III
|
Conj IV
|
–
-і
-e
-ăm
-aţi
-e
|
-ez
-ezi
-eze
-ăm
-aţi
-eze
|
–
-і
-ă
-em
-eţi
-ă
|
–
-i
-ă
-em
-eţi
-ă
|
–
-і
-ă
-im
-iţi
-ă
|
-esc
-eşti
-ească
-im
-iţi
-ească
|
–
-i
-e
-îm
-îţi
-e
|
-ăsc
-ăşti
-ască
-îm
-îţi
-ască
|
Примітка. Кон'юнктив теперішнього часу в 1-ій, 2-ій особі однини і множини має ті самі закінчення, що й дійсний спосіб (indicativ) теперішнього часу.
Perfectul
Кон'юнктив минулого часу (perfectul conjunctiv) утворюється за допомогою кон'юнктива теперішнього часу дієслова a fi у формі să fi, яка не змінюється за особами, і дієприкметника відмінюваного дієслова: (eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele) să fi adunat, să fi lucrat, să fi căzut, să fi mers, să fi fugit, să fi citit, să fi doborât, să fi urât.
Articolul АРТИКЛЬ
В румунській мові розрізняємо неозначений артикль (articolul nehotărit), означений артикль (articolul hotărât), прикметниковий артикль (articolul adjectival) і присвійний артикль (articolul posesiv).
Неозначений артикль (articolul nehotărât) un, o стоїть перед іменником неозначеної форми і відміняється так:
Відмінок
|
Чоловічий рід
|
Жіночий рід
|
Однина
|
Множина
|
Однина
|
Множина
|
Н.
|
un
|
niştе, unii
|
o
|
nişte, unele
|
Р.
|
(a) unui
|
(a) unor
|
(a) unei
|
(a) unor
|
Д.
|
unui
|
unor
|
Unei
|
unor
|
З.
|
un
|
nişte, unii
|
O
|
nişte, unele
|
Означений артикль (articolul hotărât) в румунській мові постпозитивний, тобто ставиться після іменника у вигляді суфікса. Форми означеного артикля такі:
Чоловічий рід
Відміно
|
Однина
|
Множина
|
Н. З. Р. Д. К.
|
-l, -le (omul, muntele)
-lui (omului, muntelui)
-le (omule)
|
-і (oamenii, munţii)
-lor (oamenilor, munţilor)
-lor (oamenilor, munţilor)
|
Жіночий рід
Відмінок
|
Однина
|
Множина
|
H. 3.
Р. Д. К.
|
-a (mama)
-і (mamei)
|
-le (mamele)
-lor (mamelor)
-lor (mamelor)
|
Неозначена і означена форма іменників
Іменники в румунській мові мають дві форми: неозначену (forma nearticulată) і означену (forma articulată).
Наприклад:
Неозначена форма
Називний відм. однини
|
Означена форма
називний відмінок множини
|
Чоловічий рід
роm – роmі pomul – pomii
unchi – unchi unchiul – unchii
codru – codri codrul – codrii
leu – lei leul – leii
frate – fraţi fratele – fraţii
|
Жіночий рід
mamă – mame mama – mamele
perdea – perdele perdeaua – perdelele
basma – basmale basmaua – basmalele
pâine – pâini pâinea – pâinile
vrabie – vrăbii vrabia – vrăbiile
oaie – oi oaia – oile
Середній рід
scaun – scaune scaunul – scaunele
unghi – unghiuri unghiul – unghiurile
muzeu – muzee muzeul – muzeele
plai – plaiuri plaiul – plaiurile
sacrificiu – sacrificii sacrificiul – sacrificiile
|
Declinarea substantivelor
(відмінювання іменників)
Nominativ, genitiv, dativ, acuzativ, vocativ
(називний, родовий, давальний, знахідний, кличний)
N. mamă mame mama mamele
G. a mamei ale mamelor mamei mamelor
D. mamei mamei mamei mamelor
A. pe mamă mame mama mamelor
V. mamă!
x…x…x
N. student studenţi studentul studenţii
G. al studentului studenţilor studentului studenţilor
D. studentului studenţilor studentului studenţilor
A. pe student studenţi studentul studenţii
Articolul nehotărât
(неозначений артикль)
o, un, nişte
N. o studentă un student
G. a unei studente unui student
D. unei studente unui student
A. pe o studentă pe un student
x…x…x
N. nişte studente nişte studenţi
G. ale unor studente ai unor studenţi
D. unor studente unor studenţi
A. pe nişte studente pe nişte studenţi
Articolul hotărât
(означений артикль)
Masculin singular: -l student – studentul
Masculin plural: –i studenţi – studenţii
Feminin singular: -a studentă – studenta
Feminin plural: -le studente – studentele
Neutru singular: -l ziar – ziarul
Neutru plural: -le ziare – ziarele
Cafeaua – cafele – cafelele
Basmaua – basmale – basmalele
Steaua – stele – stelele
Lectură
Familia
Regele Angliei, Eduard al VII-lea, a murit în 1910. Fiul său, George al V-lea, a domnit timp de 25 de ani, până în anul 1936; el a lăsat cinci copii: patru fii şi o fiică.
Primul său fiu, prinţul de Galles, se numeşte Eduard, ca şi bunicul său; el a devenit rege sub numele de al Eduard-lea VII, însă n-a domnit decât unsprezece luni. El a abdicat în favoarea fratelui său, ducele de York, care a luat numele de George al VI-lea.
Împăratul Napoleon I s-a născut în Corsica, în anul 1769; el a murit la Sfânta-Elena în 1821. Fiul său, ducele de Reichstadt, n-a domnit niciodată.
VOCABULAR
(словник)
rege (i) – король;
domni (a) – панувати, царувати;
prinţ (i) – принц, князь;
abdica (a) – зрікатися, відрікатися (від престолу);
favoare – ласка, милість, прихільність, протегування;
duce (i) – герцог;
împărat (i) – імператор, цар;
niciodată – ніколи;
* * *
VOCABULAR
(словник)
unchi – дядько, вуйко, стрий;
nepot (i) – племінник, внук;
văr (veri)– двоюрідний брат;
socru (i) – тесть, свекор;
soacră (e)– теща, свекруха;
ginere (i) – зять, жених;
noră (nurori) – невістка;
cumnat (ţi) – шурин, швагер;
cumnată (e) – своячениця, швагрова;
prieten (i) – друг, приятель;
familie (i) – сім'я, родина;
Bunicul, bunica / bunicii
Tata, mama / părinţii
Fratele, sora
Fiul, fiica / copiii
Nepotul, nepoata / nepoţii
Unchiul, mătuşa
Vărul, vara (verişoara)
Soţul, soţia, (bărbatul, nevasta).
Socrul, soacra / socrii
Ginerele, nora
Cumnatul, cumnata / cumnaţii
* * *
lectură
Prietenul meu, Iancu Marinescu, s-a însurat; soţia lui aparţine unei vechi familii moldoveneşti. Căsătoria civilă a avut loc marţea trecută la primărie, iar căsătoria religioasă, două zile mai târziu. Ceremonia de la biserică a fost foarte frumoasă. Tânăra pereche a plecat apoi într-o călătorie de nuntă, pe Coasta de Azur.
VOCABULAR
(словник)
civilă – цивільна, громадянська;
religioasă (e) – релігійна
ceremonie (i) – церемонія, обряд;
biserică (i) – церква;
călătorie (i) – поїздка, подорож, мандрівка;
nuntă (ţi) – весілля.
Dostları ilə paylaş: |