Manualul testelor
Urmăriţi exemplele de mai jos
Yüklə 1,75 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Urmăriţi exemplele de mai jos .
Urmăriţi exemplele de mai jos.Sub fiecare item exemplu se află răspunsul corect. După parcurgerea exemplelor, persoana examinată este întrebată dacă a înţeles sarcina. Dacă răspunsul este negativ, se reiau instrucţiunile. În cazul unui răspuns afirmativ, se trece la parcurgerea testului, spunând persoanei examinate:
După expirarea timpului alocat Subscalei Raţionament A (7 minute), persoanei examinate i se spune: Opriţi-vă aici! şi se trece la aplicarea Subscalei Raţionament B. Aplicarea Subscalei Raţionament B debutează cu prezentarea scopului evaluării. Persoanei examinate i se spune:
Persoanei examinate i se prezintă instrucţiunea testului:
Pentru a asigura o mai bună înţelegere a sarcinii, se prezintă două exemple de itemi, spunând persoanei examinate: Urmăriţi exemplele de mai jos.Sub fiecare item exemplu se află răspunsul corect. După parcurgerea exemplelor, persoana examinată este întrebată dacă a înţeles sarcina. Dacă răspunsul este negativ, se reiau instrucţiunile. În cazul unui răspuns afirmativ, se trece la parcurgerea testului, spunând persoanei examinate:
După expirarea timpului alocat Subscalei Raţionament B (7 minute), persoanei examinate i se spune: Opriţi-vă aici! Pentru a obţine rezultate valide la această probă, se va acorda o deosebită atenţie următoarelor aspecte: Operatorul va avea grijă ca subiectul să nu folosească schiţe sau diagrame în rezolvarea itemilor testului. Subiectului nu i se va permite reîntoarcerea la itemi anteriori. Se atrage atenţia subiectului să lucreze pe caietul de răspuns. După expirarea timpului alocat subiectul este oprit.
Testarea se opreşte după expirarea timpului alocat scalei respective: 7 minute pentru Raţionament A şi 7 Minute pentru Raţionament B. În cazul în care subiectul rezolvă itemii înainte de expirarea timpului, se trece la proba următoare.
Testul de Raţionament Analitic, varianta soft Instrument de scris
Mediu securizant şi ferit de zgomote Subiectul să fie motivat pentru realizarea testului şi odihnit Testul se aplică individual sau în grup (aplicarea în grup presupune o reţea de calculatoare, fiecare persoană fiind asistată de un calculator)
Instrucţiunile şi regulile de aplicare sunt identice cu cele de la varianta creion-hârtie. Ele sunt afişate pe ecran şi pot fi oricând accesate de persoana examinată.
După familiarizarea cu variata soft, se începe testarea. După parcurgerea exemplelor, persoana examinată este întrebată dacă a înţeles sarcina. Dacă răspunsul este negativ, se apasă butonul Instrucţiuni, pentru reluarea acestora. În cazul unui răspuns afirmativ, se trece la parcurgere subscalelor Testului de Raţionament Analitic. Pentru a obţine rezultate valide la această probă, se va acorda o deosebită atenţie aspectelor specificate la varianta creion-hârtie. În plus, se va avea grijă ca persoana examinată să treacă la următoarea pagină prin apăsarea butonului Continuare după parcurgerea fiecărui item.
Testarea se opreşte automat după expirarea timpului alocat pentru fiecare subscală (7 minute pentru Raţionament A şi 7 Minute pentru Raţionament B). În cazul în care subiectul rezolvă itemii înainte de expirarea timpului se trece la proba următoare.
Fiecare item este cotat după regula “tot sau nimic”. Se va acorda: 1 punct pentru fiecare item rezolvat corect 0 puncte pentru fiecare răspuns greşit.
Răspunsurile corecte se găsesc în Anexa 1. Scorul total se va calcula prin adunarea punctelor obţinute la toţi itemii subscalelor testului. Scorul la această probă este de maximum 24 de puncte şi minimum 0 puncte. Scorul obţinut de persoana testată se raportează la etalon (Anexa 2).
În varianta soft a Testului de Raţionament Analitic, cotarea rezultatelor este efectuată de calculator. Rezultatele sunt raportate automat la etalon pentru stabilirea nivelului de performanţă al persoanei testate.
Fidelitatea unui instrument reprezintă măsura în care rezultatele reflectă performanţele reale ale unei persoane şi este adesea exprimată pe baza consistenţei interne şi a stabilităţii în timp a rezultatelor (Anastasi, 1979). Fidelitatea unui test este o caracteristică importantă care trebuie luată în considerare în interpretarea rezultatelor şi diferenţelor inter-individuale obţinute. Consistenţa internă a unui test se referă la măsura în care toţi itemii testului măsoară aceeaşi variabilă. Stabilitatea rezultatelor testării ne indică în ce măsură la aplicări diferite în timp un subiect obţine rezultate similare la un test psihologic. Coeficienţii de consistenţă internă Calculul consistenţei interne s-a efectuat pe baza coeficientului Alfa Cronbach. Eşantionul a fost de N = 1101 de subiecţi, valoarea Alfa fiind de 0,73. Această valoare indică o bună consistenţă internă, deci putem spune că itemii testului evaluează acelaşi construct.
Coeficientul test-retest este un indicator al stabilităţii în timp a rezultatelor, aspect important al orientării şi consilierii vocaţionale. Un test a cărui fidelitate test-retest este ridicată măsoară stabil un construct. Studiul fidelităţii test –retest a fost efectuat pe un eşantion de N = 41 de subiecţi. Cele două aplicări ale testului s-au făcut la un interval de două săptămâni. Corelaţia dintre performanţele la test şi cele de la retest este o corelaţie pozitivă, valoarea acesteia fiind r = 0,63 (p<0,01). Pe baza rezultatului obţinut putem afirma că Testul de Raţionament Analitic, măsoară relativ stabil constructul definit în secţiunea 3.1.2. Subiecţii care au obţinut performanţe bune la testare tind să aibă performanţe bune şi la retestare. 3.1.6 VALIDITATEA
Validitatea se referă la corectitudinea inferenţelor pe care le facem pe baza rezultatelor obţinute la un test (Messick, 1995). Demersul de validare al unui test este o procedură complexă, care presupune luarea în considerare a mai multor aspecte: validitate relativă la construct, validitate relativă la conţinut. Validitatea de construct Validitatea de construct reprezintă măsura în care se poate susţine că testul măsoară o variabilă sau o trăsătură specifică. În termeni generali “constructul” este sinonim cu acela de concept (Kline, 1992) fiind utilizat pentru a desemna o serie de fenomene într-un cadru ştiinţific.
Constructul evaluat de Testul de Raţionament Analitic reflectă capacitatea unei persoane de a descoperi reguli şi de a utiliza aceste reguli pentru a rezolva probleme de raţionament. Modul de operaţionalizare a constructului raţionament analitic, respectiv modul de elaborare a itemilor care măsoară acest construct respectă caracterul compozit al acestuia. Constructul raţionament analitic este un construct cu două faţete: raţionament deductiv şi raţionament inductiv. Rezultatele intercorelaţiilor efectuate între scorurile pe subscale (Raţionament A şi Raţionament B) indică o asociere a rezultatelor, respectiv o asociere a acestora cu scorul final (tabelul 3.1.).
Intercorelaţiile Raţionament A, Raţionament B şi Scor Total.
** rezultatele sunt semnificative la pragul p<0,01
Analiza corelaţiei dintre rezultatele celor două scale, Raţionament A şi raţionament B indică faptul că cele faţete ale constructului au varianţă comună, însă fiecare dintre ele măsoară aspecte diferite ale aceluiaşi construct (Raţionament Analitic). Analiza factorială efectuată pe cele două subscale ale Testului de Raţionament indică prezenţa unui singur factor, care explică 71,02 % din varianţa totală. Încărcarea celor două subscale, Raţionament A şi Raţionament B pe acest factor este trecută în tabelul 3.2 .
Încărcarea Subscalelor Raţionament A ŞI B pe factorul principal – Raţionament Analitic
Validitatea de conţinut reprezintă, măsura în care itemii sunt reprezentativi pentru domeniul constructului evaluat. În faza de construcţie a testului au fost elaboraţi douăzeci de itemi pentru fiecare subscală a testului, pe baza datelor teoretice şi empirice prezentate în subcapitolul 3.1.2.
Variantele de itemi au fost supuse unei analize de conţinut realizate de un grup de 5 de experţi în domeniu. Aceşti au evaluat reprezentativitatea fiecărui item pentru constructul evaluat. S-a obţinut un coeficient de corelaţie interevaluatori de 0,90. S-a analizat, de asemenea, indicele de dificultate şi de discriminare al fiecărui item. Pe baza rezultatelor analizei dificultăţii, itemii au fost gradaţi în ordinea crescândă a dificultăţii acestora, rezultând ordinea din varianta finală a testului. În varianta finală au fost selectaţi doar itemii ai căror indici de discriminare au fost mai mari de 0,33. În urma acestor analize, a fost aleasă varianta finală a testului, alcătuită din 12 itemi pentru fiecare scală (vezi subcapitolul Descrierea Itemilor). Pe baza dovezilor prezentate, putem concluziona că Testul de Raţionament Analitic are o bună validitate pentru măsurare şi decizie.
Yüklə 1,75 Mb. Dostları ilə paylaş:
|