Manualul testelor
Yüklə 1,75 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Testul timp de reacţie în alegeri
- 9.4.2. Cotarea răspunsurilor
INSTRUCŢIUNIPe ecran vor apărea succesiv o serie de stimuli (figuri geometrice). Sarcina Dvs. este de a apăsa bara spaţiu a tastaturii, cât mai repede posibil, după apariţia fiecărui stimul. Atenţie! 1. Bara spaţiu se apasă doar o singură dată după apariţia stimulului. 2. Stimulul următor apare doar cu condiţia apăsării barei spaţiu.
Pagina 3. Poziţionaţi-vă degetele pe bara spaţiu. Apăsaţi bara spaţiu pentru a începe testul.
Testarea propriu-zisă este prefaţată de următoarele mesaje: Pagina 1. Testul timp de reacţie în alegeriAceastă probă măsoară rapiditatea cu care răspundeţi într-o sarcină de alegere între alternative.
Pagina 2 INSTRUCŢIUNI Pe ecran vor apărea serii de câte 5 figuri geometrice. Între acestea vor fi prezente de fiecare dată câte un cerc şi un pătrat, numite figuri ţintă. Sarcina Dvs. este de a apăsa, cât mai repede posibil, tasta “L” (lângă) când cele două figuri ţintă sunt învecinate (una lângă cealaltă) şi de a apăsa tasta “S” (separat) când cele două figuri ţintă sunt separate (între ele există alte figuri)
Se oferă apoi două exemple statice. Va fi prezentat exemplul 1 în care figurile sunt învecinate. Mesajul alăturat exemplului va fi:
Va fi prezentat exemplul 2 în care figurile ţintă sunt separate prin intercalarea altei figuri. Mesajul alăturat exemplului va fi: În acest caz figurile ţintă sunt separate deci trebuie să apăsaţi tasta S (cu arătătorul mâinii stângi)
Pagina 3. Pentru a vă asigura că aţi înţeles, în continuare vor urma 5 exerciţii demonstrative. Poziţionaţi-vă degetele arătătoare pe tastele S şi L. Apăsaţi orice tastă pentru a începe exerciţiile. Le oferim cinci exemple interactive, similare cu cele din situaţia test pentru ca subiectul să se familiarizeze cu sarcina. După ce subiectul dă răspunsul el primeşte feedback prin mesaje de tipul: aţi răspuns corect / aţi răspuns greşit.
Pagina 4 În continuare vor urma 30 de seturi de figuri geometrice. Poziţionaţi-vă degetele arătătoare pe tastele S şi L. Apăsaţi orice tastă pentru a începe testul.
Testarea propriu-zisă este prefaţată de următoarele mesaje: Pagina 1. Testul timp de reacţie în accesarea memoriei Această probă măsoară rapiditatea cu care este accesată informaţia din memorie.
Pagina 2. Instrucţiuni Pe ecran vor apărea, succesiv, seturi de câte 6 litere pe care trebuie să le memoraţi în timp de 3 secunde. Fiecare set va fi urmat de expunerea unor litere izolate. Sarcina Dvs. este de a apăsa, cât mai repede posibil, tasta “L” dacă litera expusă face parte din setul anterior prezentat şi tasta “S” dacă nu face parte din acel set.
Exemplu static. Vor fi oferite două exemple. Primul în care litera ţintă aparţine setului anterior prezentat. Un al doilea exemplu în care litera ţintă nu aparţine setului prezentat anterior. Li se va preciza subiecţilor răspunsul corect pentru fiecare exemplu.
Pagina 3
Pentru a vă asigura că aţi înţeles, în continuare vor urma 5 exerciţii demonstrative. Poziţionaţi-vă degetele arătătoare pe tastele S şi L. Apăsaţi orice tastă pentru a începe exerciţiile.
Le oferim cinci exemple interactive, similare cu cele din situaţia test pentru ca subiectul să se familiarizeze cu sarcina. După ce subiectul dă răspunsul el primeşte feedback prin mesaje de tipul: aţi răspuns corect / aţi răspuns greşit. Pagina 4. În continuare vor urma 20 de seturi de litere. Poziţionaţi-vă degetele arătătoare pe tastele S şi L. Apăsaţi orice tastă pentru a începe testul.
În vederea evaluării performanţelor subiectului testat, se vor înregistra doi parametri: timpul de latenţă (reacţie), adică timpul scurs între prezentarea itemului ţintă şi răspunsul oferit de subiect şi corectitudinea răspunsului (numărul de erori).
Programul informatic înregistrează automat răspunsul subiectului la fiecare item sub forma timpilor de reacţie, după care calculează media şi abaterea standard pentru cei 30 (pentru testele TRS şi TRA) şi, respectiv, 20 (pentru testul TRM) de stimuli experimentali ai probelor de TR. Media se calculează doar pentru timpii obţinuţi de subiect la răspunsurile oferite corect. Eroarea are semnificaţie diferită în cazul TRS, comparativ cu TRA şi TRM. Astfel, pentru TRS, programul consideră eroare situaţia în care după apăsarea barei, ca dovadă a identificării unui stimul, subiectul apasă din nou bara “Spaţiu” înainte ca stimulul succedent să fie expus. În schimb, pentru TRA şi TRM programul consideră eroare situaţiile când subiectul apasă o tastă incongruentă cu răspunsul corect (adică apasă tasta S, atunci când trebuia să apese tasta L sau invers).
Răspunsurile corecte la TRA şi TRM sunt prezentate în Anexa 1. Pe scurt, performanţele fiecărui subiect la cele 3 teste de timp de reacţie vor fi exprimate prin: media timpilor de reacţie, abaterea standard şi numărul de erori.
Fidelitatea unui test desemnează, în genere, acordul sau stabilitatea aşteptată a măsurilor analoge (Radu şi colab., 1993) Fidelitatea unui instrument de măsură este cel mai frecvent exprimată pe baza consistenţei interne şi a stabilităţii în timp a rezultatelor (Anastasi, 1979). Consistenţa internă a unui test se referă la măsura în care toţi itemii testului măsoară aceeaşi variabilă. Pentru a analiza consistenţa internă am optat pentru un caz particular al metodei formelor paralele, cunoscut în literatură sub denumirea de split-half sau metoda înjumătăţirii. Valorile calculate ale coeficienţilor de corelaţie pentru cele trei teste, prin aplicarea metodei split-half, sunt următoarele:
Aşadar, în baza acestor valori semnificative statistic ale coeficienţilor de corelaţie, putem afirma că toate cele trei teste prin care evaluăm rapiditatea în reacţii au o consistenţă internă ridicată. Altfel spus, performanţele subiecţilor la diferiţi itemi din cadrul aceluiaşi test nu variază semnificativ.
Cea mai importantă calitate a unui test o reprezintă validitatea. În sens larg, validitatea exprimă măsura în care testul măsoară ceea ce şi-a propus să măsoare. Înainte de a fi validată, orice probă rămâne o simplă ipoteză (Radu şi colab, 1993). Pentru o lungă perioadă de timp, validitatea a fost interpretată şi investigată doar în relaţie cu funcţia îndeplinită de test. O serie de observaţii sistematice au condus, însă, la dezvoltarea unei noi accepţiuni a termenului de validitate (Albu,1998). Astfel, acum accentul nu mai cade pe calitatea testului, ci pe încrederea pe care o putem acorda deducţiilor făcute pornind de la scoruri, luând în calcul întregul proces prin care s-au obţinut aceste scoruri (Guion,1986). Conform acestei noi perspective, validitatea reprezintă gradul în care o anumită inferenţă făcută, plecând de la test, are înţeles, este potrivită şi utilă (Standards for Educational and Psychological Tests, 1985). Prin urmare, validitatea nu se măsoară, ci se deduce. În acest sens, în cele de mai jos vom oferi dovezi care să susţină utilitatea rezultatelor obţinute prin aplicarea testelor de timp de reacţie în evaluarea aptitudinii rapiditatea în reacţii.
În funcţie de obiectivele testării, putem vorbi de trei tipuri de validitate: de construct, de conţinut şi predictivă. Luând în calcul scopul propus, s-au analizat aici doar argumentele ce susţin primele două tipuri de validitate. Validitatea de construct Validitatea de construct este procesul prin care verificăm dacă testul se referă cu adevărat la constructul pe care trebuie să îl măsoare şi, apoi, dacă scorurile obţinute de subiecţii prin testare reflectă corect mărimea acestui construct la persoanele evaluate. Altfel spus, acest tip de validitate, numită şi conceptuală, ne indică în ce măsură anumite concepte explicative sau anumite ipoteze permit înţelegerea şi interpretarea rezultatelor obţinute la un anumit test.
În primul rând, trebuie să menţionăm faptul că itemii ce compun cele trei teste construite au fost elaboraţi prin similitudine cu itemii ce compun probe de timp de reacţie consacrate, a căror validitate a fost în mod repetat testată. Studiile metaanalitice au relevat efectul moderator al unor variabile demografice asupra performanţelor la testele de timp de reacţie. Dintre acestea, cele mai constante efecte sunt cele induse de vârsta (Hultsch şi colab., 2002) şi, respectiv, de sexul subiecţilor evaluaţi (Adam şi colab., 1999). Pentru a valida performanţele la test cu privire la cele două variabile invocate, am utilizat următoarele eşantioane: pentru TRS, un eşantion de 470 subiecţi, dintre care 265 de sex feminin şi 205 de sex masculin; pentru TRA, un eşantion de 402 subiecţi, dintre care 256 de sex feminin şi 146 de sex masculin; pentru TRM un eşantion de 394 subiecţi, dintre care 250 de sex feminin şi 144 de sex masculin.
Tabelele 9.1-9.6, condensează mediile şi abaterile standard pentru subiecţii grupaţi în funcţie de vârstă şi, respectiv, sex. Tabelul 9.1. Rezultatele pe vârste la testul TRS
Rezultatele pe sexe la testul TRS
Rezultatele pe vârste la testul TRA
Tabelul 9.4. Rezultatele pe sexe la testul TRA
Rezultatele pe vârste la testul TRM
Tabelul 9.6. Rezultatele pe sexe la testul TRM
Analiza datelor din tabelele de mai sus le confirmă pe cele din literatura de specialitate şi, ca atare, susţin utilitatea rezultatelor obţinute prin aplicarea testelor de timp de reacţie în sarcini de evaluare şi decizie. Yüklə 1,75 Mb. Dostları ilə paylaş:
|