Marea cameră Hotărârea (fond)

V. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 8 din Convenţie

243. Reclamantul susţine că negarea dreptului său de a reveni în satul Golestan şi de a avea acces la casa şi mormintele rudelor sale a constituit o încălcare continuă a art. 8, care prevede:
„1. Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale.

2. Nu este admis amestecul unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege şi constituie o măsură care, într-o societate democratică, este necesară pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protejarea sănătăţii sau a moralei, ori protejarea drepturilor şi libertăţilor altora.”

A. Argumentele părţilor

1. Reclamantul

244. Reclamantul susţine că s-a născut şi a crescut în Golestan şi a locuit în casa lui cu familia, de la începutul anului 1960 până în iunie 1992. El face trimitere la probele prezentate în sprijinul capătului de cerere în temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1, precum şi la copia vechiului său paşaport sovietic, care atesta că s-a născut în Golestan în 1929, şi la certificatul de căsătorie, care indica faptul că s-a căsătorit în 1955. A subliniat că a transmis aceste ultime două documente odată cu cererea. Adaugă că nu a putut prezenta o copie completă a vechiului său paşaport sovietic (cu pagina pe care apare ştampila care indică că a trăit în Golestan), întrucât, potrivit afirmaţiilor sale, acest paşaport a fost distrus în 2002, când i s-a emis un paşaport armean.

245. Reclamantul susţine că aplicabilitatea art. 8 depinde de existenţa unor „legături suficiente şi continue cu un anumit loc” sau „legături concrete şi persistente cu bunul în cauză” şi că astfel de legături similare corespund casei sale din Golestan. De asemenea, susţine că, astfel cum rezultă din jurisprudenţa Curţii în ceea ce priveşte partea de nord a Ciprului, aceste legături nu s-au întrerupt prin absenţa sa involuntară prelungită. El adaugă că aprecierea acestor elemente şi, prin urmare, aplicabilitatea art. 8 sunt independente de problema proprietăţii asupra „domiciliului” în cauză. Totodată, consideră că refuzul de a i se permite accesul la mormintele rudelor sale constituie o încălcare a dreptului său la respectarea „vieţii private şi de familie” garantat de art. 8. În acest sens susţine că, în afară de imposibilitatea de a vizita mormintele rudelor, suferă în cea mai mare parte din cauza faptului că nu ştie ce s-a întâmplat cu acestea.

246. Pe scurt, reclamantul consideră că refuzul de a i se permite accesul la domiciliu sau de a fi despăgubit, precum şi refuzul de a i se permite să viziteze mormintele rudelor sale, precum şi incertitudinea în care se află în consecinţă cu privire la ce s-a întâmplat cu acestea constituie încălcări continue ale art. 8 din Convenţie.

2. Guvernul pârât

247. Guvernul pârât consideră că reclamantul nu a prezentat suficiente probe pentru a demonstra că a trăit în realitate în Golestan sau că are o casă în acel loc. Guvernul explică faptul că, în sistemul sovietic de înregistrare a locurilor de reşedinţă (propiska), care impunea ca orice persoană să se înregistreze în locul în care trăia, înregistrarea locului de reşedinţă era consemnată, pentru fiecare cetăţean, în paşaportul său intern prin intermediul unei ştampile, precum şi în arhivele autorităţilor locale. În speţă, arhivele relevante au fost distruse în timpul ostilităţilor şi că paginile vechiului paşaport sovietic al reclamantului, pe care acesta le-a transmis în copie, nu aveau ştampila de înregistrare a locului de reşedinţă.

248. În ceea ce priveşte aplicabilitatea art. 8, Guvernul admite că accesul unui individ la propriul domiciliu sau la mormintele rudelor aduce în joc conceptele de „domiciliu” şi de „viaţă privată” şi intră, prin urmare, sub incidenţa art. 8. Cu toate acestea, bazându-se pe decizia Demopoulos şi alţii (citată anterior, pct. 136), susţine că art. 8 nu se aplică atunci când nu mai există „o legătură persistentă” cu bunurile respective. Guvernul susţine că, presupunând chiar că reclamantul a trăit în Golestan şi a avut o casă în respectivul loc, aceasta a fost distrusă în timpul ostilităţilor din 1992, astfel că reclamantul nu mai poate pretinde să aibă o astfel de legătură persistentă cu un „domiciliu” în Golestan.

249. În ceea ce priveşte mormintele rudelor reclamantului, Guvernul arată, în primul rând, că acesta se plânge de presupusa distrugere a mormintelor armene din Azerbaidjan, dar nu a prezentat probe suficiente pentru a demonstra că au existat în Golestan morminte ale membrilor familiei sale şi că aceste morminte au fost distruse. În consecinţă, nu poate pretinde a fi o victimă a unei încălcări a art. 8 din Convenţie, în această privinţă. Potrivit Guvernului, în cazul în care mormintele au existat în realitate, acestea au fost cel mai probabil distruse în timpul ostilităţilor, adică înainte de intrarea în vigoare a Convenţiei. Această parte a plângerii este aşadar inadmisibilă ratione temporis.

250. În plus, în cazul în care Curtea concluzionează totuşi că domiciliul şi mormintele rudelor reclamantului s-au aflat în Golestan şi că, în consecinţă, art. 8 este aplicabil, Guvernul susţine că nu poate fi angajată răspunderea sa pentru vreo încălcare a drepturilor reclamantului: având în vedere insecuritatea care domnea în regiune, pur şi simplu nu era posibil să-i permită nici reclamantului, nici vreunui alt civil să revină în Golestan.

3. Guvernul armean, terţ intervenient

251. Guvernul intervenient susţine teza reclamantului. Observând că nu se contestă faptul că reclamantul nu are acces la locul de domiciliu sau la mormintele rudelor sale din Golestan, consideră că, având în vedere contextul distrugerii masive a cimitirelor armene (menţionează, de exemplu, distrugerea fostului cimitir armean din Julfa, în regiunea azeră Nahicevan), distrugeri care au fost condamnate de comunitatea internaţională, reclamantul trebuie să fi suferit sentimente de angoasă şi nesiguranţă cu privire la ceea ce s-a întâmplat cu mormintele rudelor sale.