Mario Puzo

Losey îi admiră perspicacitatea. într-o confruntare corp la corp, scorul arg fost îndoielnic. Şi nu avea nici un motiv să scoată arma.

— Aşa este, spuse el. îşi strânse şezlongul şi se îndepărta câţiva paşi. Apoi se întoarse spre Boz şi adăugă pe un ton admirativ: Zău că eşti un tip dur. Ai câştigat. Dar să nu-mi dai cumva un motiv valabil. Vezi bine ca n-am măsurat distanţa dintre tine şi casă, se prea poate să fi depăşit puţin limita impusă de judecător…

Boz râse.

— Nu te teme, n-am să-ţi dau motive.

Îl urmări pe Jim Losey pornind pe plajă, spre maşină, apoi demarând. Boz îşi puse cearşaful în sacul de plajă şi se înapoie la maşină. Puse sacul în portbagaj, scoase cheia maşinii de pe inel şi o ascunse sub scaunul din faţă. Apoi se întoarse pe plajă, cu gând să ocolească gardul înot.

Capitolul 5

Athena Aquitane îşi câştigase renumele de celebritate în modul tradiţional, apreciat arareori de public. Se pregătise ani îndelungaţi: luase lecţii de actorie, de dans şi mişcare, de dicţie, citise un mare număr de creaţii teatrale, făcuse tot ce era necesar pentru arta actoriei.

La aceasta se adăuga, desigur, procedura de rutină. Luase la rând toţi impresarii, directorii de distribuţie, producătorii şi regizorii mai puţin libertini, înfruntase avansurile sexuale vulgare şi fără perdea ale directorilor de studiouri şi ale altor granguri din cinematografie.

În primul an îşi câştigase existenţa realizând reclame şi pozând ca model, apoi fusese gazda, sumar îmbrăcată, a unor saloane automobilistice, dar numai în primul an. După aceea talentul ei actoricesc începuse să se pună în valoare. Avusese amanţi care o copleşiseră cu bani şi bijuterii. Unii chiar o ceruseră în căsătorie. Legăturile fuseseră de scurtă durată şi, la sfârşit, se transformaseră în relaţii amicale.

Niciuna dintre aceste experienţe nu fusese dureroasă sau umilitoare, nici chiar atunci când cumpărătorul unui Rolls Royce îşi închipuise că fata îi era oferită o dată cu limuzina. Ea îl pusese la punct, spunând în glumă că avea acelaşi preţ ca şi maşina. îi plăceau bărbaţii, îi plăcea să facă sex, dar numai din plăcere şi ca recompensă pentru un efort mai serios. Bărbaţii nu reprezentau o latura importantă a vieţii ei.

Viaţa Athenei era actoria. Secretul vieţii ei particulare era grav. La fel şi

Primejdiile lumii înconjurătoare. Dar înainte de orice, venea actoria. Nu micile ^luri de film cu care îşi acoperea cheltuielile curente, ci roluri de excepţie din celebre piese montate de colectivele teatrelor locale, apoi piesele de la Mark iaper Forum, care, în cele din urmă, o propulsaseră spre marile roluri de film.

Adevărata ei viaţă erau rolurile pe care le interpreta, se simţea mai vie aţin, ci când dădea viaţă personajelor pe care le întruchipa şi pe care le purta în e în timp ce-şi ducea existenţa zilnică. Legăturile ei amoroase erau simple dk tracţii, la fel ca jocul de golf şi tenis sau masa cu prietenii, adică lipsite

Viaţa ei adevărată se desfăşura numai în teatrul ca o catedrala: când îşi aplic, machiajul, când adăuga o pată de culoare costumului, când chipul i se contorsiona de sentimentele cuprinse în replicile piesei derulate în memorie; atunci privind spre întunericul de nepătruns în care se afla publicul – Dumnezeu care în sfârşit, îşi arăta chipul – îşi juca destinul. Plângea, se îndrăgostea, ţipa de disperare, cerea iertare pentru pâcatele-i ascunse şi, uneori, trăia răsplata de a-şi găsi fericirea.

Era însetată de faimă şi succes, ca să-şi poată şterge din minte trecutul, să îngroape amintirea lui Boz Skannet, a copilului pe care-l aduseseră pe lume împreună, a modului în care fusese trădată de propria-i frumuseţe; darul de naştere al unei zâne perfide.

Ca orice artist, dorea ca lumea să o iubească. Se ştia frumoasă – cum altfel, când în universul ei i se repeta întotdeauna acest lucru? – dar se ştia şi inteligentă. Astfel, din prima clipă fusese sigură pe ea. La început nu-i venise să creadă că avea calităţile necesare unui geniu autentic: o enormă energie şi putere de concentrare. La care se adăuga dorinţa de a învăţa.

Actoria şi muzica erau adevăratele iubiri ale Athenei şi, ca să se se poată concentra asupra lor, îşi folosise energia pentru a deveni expertă în toate celelalte domenii. învăţase să repare o maşină, să gătească excelent, era o sportivă remarcabilă. Studiase cum se face dragoste, atât în literatură, cât şi în viaţa de toate zilele, ştiind cât era de important pentru profesia pe care şi-o alesese. Avea şi un defect. Nu suporta să provoace durere semenilor ei şi, cum în viaţă aşa ceva era inevitabil, rămânea o femeie nefericita. Cu toate acestea, luase decizii necruţătoare, care îi înlesniseră ascensiunea în societate. îşi folosise puterea de megastar, uneori era de o răceala la fel de desăvârşită ca şi frumuseţea ei. Oameni influenţi o implorau să joace în filmele lor, bărbaţii o rugau în genunchi să-i primească în patul ei. Athena influenţa, chiar impunea, alegerea regizorilor şi a partenerilor de film. îşi permitea să comită mici greşeli fără să fie pedepsită, să încalce tradiţia, să sfideze aproape toate normele moralei, şi cine ar fi putut ghici care era adevărata Athena? Misterul ei rămânea de nepătruns; ca în cazul oricărui megastar, existau două făpturi gemene, viaţa ei reală nu putea fi separată de cele trăite pe ecran.

Cu toate acestea, lumea o iubea, dar ei nu-i era de ajuns. îşi cunoştea urâţenia interioara. Exista o singură persoană care nu o iubea şi care o făcea si 125 fere. Pe orice actriţa o cuprinde disperarea daca are o sută de cronici favora,e şj numai una care o critică, pupă primii cinci ani în Los Angeles, Athena obţinu primul rol titular într-un film şi făcu cea ma* imPortantă cucerire.

Ca toţi actorii de categoria întâi, Steven Stallings avea drept de veto asupra oricărei actriţe distribuite în rolul principal din filmele în care juca el. O văzuse oe Athena într-o piesa la Mark Taper Forum şi-i recunoscuse talentul. Dar şi mai mult îl impresionase frumuseţea ei, astfel că o alesese să joace alături de el în viitorul film.

Athena fusese cum nu se poate mai surprinsă şi mai măgulită. Ştia ca aceasta era marea ei şansă şi, la început, nu-şi dăduse seama de ce fusese aleasă. Impresarul ei, Melo Stuart, o lămurise.

Se găseau amândoi în biroul lui Melo, o încăpere superb decorata cu tot felul de nimicuri orientale, carpete cu fir de aur şi mobila grea şi confortabila, totul scăldat în lumina artificială, întrucât draperiile fuseseră trase, împiedicând lumina zilei sa pătrundă înăuntru. Melo prefera să bea un ceai englezesc în birou decât să ia prânzul în oraş, aşa că se servea cu mici sandvişuri, pe care le vâra în gura în timp ce vorbea. Nu lua prânzul în oraş decât cu clienţii cu adevărat celebri.

— Meriţi aceasta şansă, îi spusese el Athenei. Eşti o mare actriţa. Dar n-ai venit în acest oraş decât de câţiva ani şi, cu toată inteligenţa ta, eşti cam neştiutoare. Aşa ca să nu te simţi jignită de ceea ce am să-ţi spun… iată ce s-a întâmplat. Tăcu un moment. Nu-mi sta în fire să explic astfel de lucruri, de obicei nu-i necesar.

— Dar eu sunt cam neştiutoare, îl întrerupsese, zâmbind, Athena.

— Nu chiar neştiutoare, o corectase Melo. Dar arta ta te preocupă în asemenea măsură, încât uneori pari să nu-ţi dai seama de complexităţile sociale ale industriei filmului.

Athena era amuzată.

— Atunci spune-mi de ce am obţinut rolul.

— Mi-a telefonat impresarul lui Stallings. Mi-a spus că Steve te-a văzut în

Piesa de la Taper şi a fost impresionat la culme de interpretarea ta. Te vrea cu

°rice preţ ca partenera. După aceea m-a sunat producătorul, ca să negociem, şi 3111 încheiat târgul. Salariu net două sute de mii, fără procentaje, acestea vor Veni mai târziu în cariera ta. în plus, nu ai voie să joci în alt film. Pentru tine e f°arte avantajos.

— Mulţumesc, spusese Athena.

— De fapt, n-ar trebui să-ţi vorbesc despre toate acestea, continuase Meln

Dar Steven are obiceiul să se îndrăgostească lulea de partenerele lui de film t sincer, dar e un curtezan foarte înflăcărat.

— Nu mai e nevoie să continui, Melo, îl întrerupsese Athena.

— Eu simt că trebuie, insistase Melo.

O privise cu admiraţie şi afecţiune. La început, el însuşi, de regula atât de detaşat, se îndrăgostise de Athena, dar cum ea nu încercase niciodată să-l seducă, pricepuse aluzia şi nu-şi dezvăluise sentimentele. La urma urmei, Athena era o proprietate valoroasă, care pe viitor avea să-i aducă milioane.

— Vrei să spui că trebuie să mă culc cu el cu prima ocazie când rămânem singuri? întrebase cu răceală Athena. Talentul meu nu-i de ajuns?

— Bineînţeles că nu, răspunsese Melo. Şi bineînţeles că da. Orice s-ar întâmpla, o mare actriţă rămâne o mare actriţă. Dar ştii cum poţi deveni o mare vedeta de cinema? Uneori ai nevoie să obţii rolul cel mare exact la momentul oportun. Iar pentru tine acesta este rolul cel mare. Nu-ţi poţi permite să-l ratezi. Care-i nenorocirea dacă te îndrăgosteşti de Steven Stallings? O suta de milioane de femei din întreaga lume îl iubesc, de ce nu şi tu? Ar trebui sa te simţi flatată.

— Mă simt flatată, răspunsese cu răceală Athena. Dar, daca îl detest, atunci ce se întâmpla?

Melo îşi vârâse în gură alt sandviş.

— De ce să-l urăşti? E un om tare drăguţ, îţi jur. Flirtează cu el cel puţin până când filmările înaintează suficient de mult ca să nu te poată scoate din distribuţie.

— Dar dacă voi fi atât de buna, încât nu vor vrea să mă scoată? întrebase Athena.

Melo oftase.

— Sincer să fiu, Steven nu va aştepta atât de mult. Dacă nu te îndrăgosteşti de el în trei zile, s-a terminat cu filmul.

— Asta se numeşte hărţuire sexuală, exclamase, râzând, Athena.

— în cinematografie nu exista hărţuire sexuală, replicase Melo. îţi vinzi trupul într-un fel sau altul prin simplul fapt că eşti în branşă.

— Mă refeream la chestia cu îndrăgostitul, precizase Athena. Nu-i de ajuns să mă culc cu Steven?

— Steven se poate culca cu cine pofteşte, spusese Melo. E îndrăgostit de tine, aşa că pretinde în schimb tot dragoste. Până la terminarea filmărilor.

Oftase. Atunci vă veţi vindeca amândoi de dragoste, fiindcă veţi fi prea ocupaţi cu munca. Tăcuse o clipa. Nu va fi o ofensa la adresa demnităţii tale, adăugase el. O celebritate ca Steven îşi manifestă interesul. Destinatara, adică W răspunde sau manifestă lipsa de interes faţă de interesul lui. în prima zi Steven 127

• va trimite flori. A doua zi, după repetiţie, te va invita la masă, ca să studiaţi enariul. Nu va fi nimic forţat. Bineînţeles, afara de faptul că, daca nu te duci, erzi rolul. Daca mă plăteşti bine, mă pot duce în locul tău.

_ Melo, nu crezi că sunt destul de buna ca să reuşesc şi fără să-mi vând tnipul? întrebase Athena cu prefăcut reproş.

— Sigur că eşti, răspunsese Melo. Eşti tânără, ai numai douăzeci şi cinci de ani. Mai poţi aştepta doi-trei ani, poate chiar patru sau cinci. Am încredere deplină în talentul tău. Dar acordă-i o şansa. Toată lumea îl iubeşte pe Steven. Totul decursese exact cum prevăzuse Melo Stuart. în prima zi Athena primise flori. A doua zi repetaseră împreună cu întreaga echipă. Era o comedie dramatică în care râsul sfârşea în lacrimi, unul dintre lucrurile cel mai dificil de realizat. Athena era impresionată de arta actoriceasca a lui Steven. îşi citea rolul monoton, fără a încerca să impresioneze, şi totuşi cuvintele erau vii, iar dintre variantele de intonaţie o alegea invariabil pe cea mai autentica. Jucaseră scena în douăsprezece feluri diferite, dându-şi replica unul altuia, luându-se unul după celălalt, ca nişte dansatori. La sfârşit, el murmurase: „Bine, bine” şi-i zâmbise cu admiraţie şi respect pur profesional. La capătul zilei, Steven făcuse, în sfârşit, apel la farmecul personal.

— Cred că va fi un film mare, datorită ţie, declarase el. Ce-ai zice să ne întunim diseară şi să repetăm scenariul aşa cum trebuie? Tăcuse un moment, apoi adăugase cu un zâmbet copilăros şi înduioşător: Zău că facem un cuplu bun!

— Mulţumesc, spusese Athena. Când şi unde?

Pe chipul lui Steven se aşternuse imediat o expresie de prefăcuta spaimă.

— Oh, nu! răspunsese el. Alege tu.

În acel moment Athena hotărâse să-şi accepte rolul şi să-l joace ca o adevărata profesionista. El era superstarul. Ea era nouă în meserie. Dar toate opţiunile îi aparţineau lui Steve, iar Athena era datoare să aleagă ceea ce dorea el. Ii veniseră în minte vorbele lui Melo: „Aştepţi doi-trei ani, poate chiar patru sau cinci.” Ea nu-şi permitea să aştepte.

— Te-ar deranja să vii la mine acasă? întrebase Athena. Voi pregăti o cină simplă, ca să putem lucra în timp ce mâncam. Făcuse o scurta pauză, apoi adăugase: La şapte?

Întrucât era o perfecţionista, Athena se pregătise pentru seducţia reciprocă atât fizic cât şi mental. Cina trebuia să fie uşoara, ca să nu le afecteze nici ^unca, nici relaţia sexuala. Deşi rareori se atingea de alcool, cumpărase o sticla de vin alb. Masa trebuia să-i pună în valoare talentele culinare, dar o Putea prepara în timp ce lucrau.

Hainele. înţelegea că seducţia trebuia să pară spontană, câtuşi de puţin pr» meditată. Dar ţinuta ei nu trebuia nici să-l ţină la distanţă. In calitate de actor Steven va încerca să interpreteze fiecare indiciu.

Athena îşi pusese o pereche de blugi decoloraţi, mulaţi pe şolduri, a caity albastru-spâlâcit îi dădea un aspect vesel şi ademenitor. Fără centură. Pentru partea de sus, o bluză albă de mătase, cu volane, care, deşi nu avea decolteu lăsa să i se vadă sânii albi ca laptele prin transparenţa materialului. îşi pusese în urechi mici clipsuri rotunde, de culoare verde ca şi ochii ei. Dar ţinuta rămânea puţin cam severă, cam distantă. Lăsa loc de îndoială. Atunci îi venise o idee genială. îşi făcuse pedichiura cu ojă roşie şi-l întâmpinase pe Steve în picioarele goale.

Steven Stallings venise cu o sticlă de vin roşu, nu de cea mai bună calitate, dar foarte gustos. Şi el se îmbrăcase ca pentru lucru. Pantaloni cafenii de catifea reiată, lăbărţaţi la genunchi, cămaşă albastră de doc, pantofi albi de sport.

Pârul negru ca tăciunele era pieptănat neglijent. Sub braţ ţinea scenariul, din care atârnau fâşii de hârtie galbenă cu adnotări. Singurul lucru care-l trăda era o vagă undă de colonie.

Mâncaseră fără pretenţii, la masa din bucătărie. El o lăudase pentru mâncare, după cum merita. în timp ce mâncau, frunzăriseră scenariul, comparând însemnările, schimbând ici-colo dialogul, pentru a-l face mai natural. După masă trecuseră în salon şi jucaseră unele scene pe care le socoteau mai dificile. în tot acest timp fiecare rămăsese foarte conştient de prezenta celuilalt, fapt care le afectase lucrul.

Athena observase că Steven Stallings îşi juca rolul la perfecţie. Se comporta profesional, plin de respect. Doar ochii lui trădau o admiraţie sinceră pentru frumuseţea ei, pentru talentul ei actoricesc şi pentru felul cum stăpânea materialul, în cele din urmă, o întrebase daca se simţea prea obosită ca să joace principala scenă de dragoste trecuta în scenariu.

Între timp cina fusese digerată confortabil. între timp deveniseră buni prieteni, ca şi personajele din film. Jucaseră scena de dragoste. Steven o sărutase uşor pe buze, fără să-i atingă trupul. După primul sărut cast, o privise în ochi adânc şi sincer, apoi, cu glasul răguşit de o emoţie perfect jucată, spusese: I – Am vrut să fac asta de prima oară când te-am văzut.

Athena îi susţinuse privirea. Apoi îşi plecase ochii, îi trăsese încet capul spre ea şi-l sărutase nevinovat pe buze. Semnalul necesar. Pe amândoi îi surprinsese patima reala cu care reacţionase el. Ceea ce dovedea că ea avea mai mult talent actoricesc, gândise Athena. Dar el era expert. în timp ce o dezbrăca, mâinile » lunecau pe pielea ei, degetele o pătrundeau, limba îi atingea interiorul coapsei, iar trupul ei răspundea. Nu era chiar atât de îngrozitor, se gândise Athena, &1 129 mp ce se îndreptau spre dormitor. Iar Steven era de o frumuseţe şocanta, ăsaturile lui clasice, marcate de pasiune, aveau o intensitate care nu putea fi Hata de pelicula, în film expresia lui ar fi degenerat în desfrâu. Când interpren astfel de scenă pe ecran, actul dragostei părea mult mai spiritualizat, între timp, Athena intrase în rolul femeii cuprinse de o irezistibilă patimă a cărnii. Se sincronizau perfect şi într-o secundă explozivă atinseseră simultan momentul culminant. Lungiţi pe pat, epuizaţi, amândoi se întrebaseră cum ar fi arătat scena pe ecran, dar îşi spuseseră că nu ar fi fost destul de buna pentru o filmare. Nu revelase personajul aşa cum ar fi trebuit şi nici nu marcase un progres în derularea acţiunii. îi lipsea emoţia şi tandreţea interioara a unei iubiri adevărate sau chiar a unei patimi autentice. Trebuia data o nouă probă. Steven Sallings se îndrăgostise, ceea ce i se întâmpla deseori. Deşi, într-un fel, fusese vorba de un viol profesional, Athena era mulţumită că lucrurile evoluaseră atât de bine. Scena nu avusese nici un cusur, făcând abstracţie de liberul arbitru. Dar în existenţa oricărei persoane se întâmpla adesea ca renunţarea cu bună ştiinţă la liberul arbitru să fie necesară supravieţuirii individului. Steven era fericit că la turnarea noului său film se putea bucura de toate avantajele. Avea o parteneră de lucru talentata. între ei urma sa exista o relaţie agreabilă, iar el nu era nevoit să caute altă aventură. Totodată, rareori îi fusese dat să întâlnească o femeie înzestrată cu harul şi cu frumuseţea Athenei, care să fie şi bună la pat. Şi, bineînţeles, nespus de îndrăgostită de el, fapt care mai târziu putea crea probleme.

Ceea ce se întâmplase în continuare consolidase prietenia dintre ei. Amândoi săriseră jos din pat, spunând:

— Şi-acum, înapoi la treabă!

Fiecare îşi luase scenariul şi, în pielea goala, exersaseră replicile.

Totuşi, Athena rămăsese cumva dezamăgită în momentul în care Steven îşi pusese chiloţii. Aceştia erau trandafirii şi croiţi anume ca să-i scoată în evidenţa fesele frumoase, cele două semilune care trezeau extazul admiratoarelor. Altă ciudăţenie era declaraţia, făcuta cu mândrie, că folosise un prezervativ fabricat special pentru el de către o companie la care era acţionar. Nici nu-ţi dădeai seama că purta aşa ceva. Erau absolut sigure. Steven o întrebase care ar fi fost cel mai potrivit nume pentru ele: Excalibur sau regele Arthur. Athena căzuse pe gânduri o clipă.

Apoi întrebase cu prefăcută seriozitate:

~ Poate un nume mai potrivit din punct de vedere politic?

— Ai dreptate, o aprobase Steven. Fabricarea lor costă atât de mult, încât treUle să le vindem ambelor sexe. Denumirea articolului pe piaţă va fi „ftezervativul Starurilor”. Ce părere ai de aşa un nume? Prezervativul Starurilor.

Atât filmul, cât şi relaţia lor se dovediseră o mare reuşită. Athena urcase c succes prima treaptă spre celebritate şi fiecare film făcut de ea în următoj; cinci ani consolidase acest triumf.

Legătura lor, ca majoritatea legăturilor dintre celebrităţi, fusese şi ea h, succes, dar, bineînţeles, de scurtă durată. Steven şi Athena se iubeau graţie sce nariului, dar iubirea lor avea umorul şi detaşarea necesară, datorită faimei U Steve şi ambiţiei Athenei. Niciunul nu-şi putea permite să fie mai îndrăgostit decât celălalt, dar această egalitate a sentimentelor însemnase şi moartea paşi. unii lor. Mai intervenise şi problema geografica. Legătura se sfârşise o dată cu încheierea filmărilor. Athena plecase să filmeze în India, Steven, în Italia.

Continuaseră să-şi telefoneze, să-şi trimită felicitări şi daruri de Crăciun, iar0 dată chiar zburaseră cu avionul în Hawaii, unde petrecuseră un week-end de vis. Munca împreună la un film amintea de Cavalerii Mesei Rotunde. Aspiraţia către celebritate şi avere era un fel de căutare a Sfântului Graal. Trebuia să-ţi urmezi drumul singur.

Circulase zvonul despre o posibilă căsătorie. Dar acest lucru era

Aşadar, pentru Athena fusese o mare surpriza să-l audă cerând-o fi căsătorie. Ea îl refuzase cu amabilitate. Ştia că Steven se culca cu orice femeie îi ieşea în cale, în deplasare, la Hollywood şi chiar la clinica de dezintoxicare, atunci când problema consumului cu droguri scapa de sub control. Nu era genul de bărbat pe care să şi-l fi dorit tovarăş de viaţa aproape în permanenţăPe Steven nu-l supărase refuzul ei. Propunerea fusese o slăbiciune 0C moment, datorată unui exces de cocaină. Aproape că răsuflase uşurat.

În următorii cinci ani, Athena ajunsese una dintre cele mai mari vedete afc ecranului, în timp ce steaua lui Steven începuse să apună. Continua să râmâflâ un idol pentru admiratorii lui, îndeosebi pentru femei, dar se dovedise ghinion' ist sau lipsit de inteligenţa în alegerea rolurilor. Drogurile şi alcoolul îl făcuseră mai neglijent cu munca lui. Prin intermediul lui Melo Stuart, Steven o rugase pe Athena să-i obţină rolul principal din Messalina. Situaţia se inversase. C* 131 robarea celuilalt partener, Athena îi dăduse rolul. Acceptase dintr-un pervers ţjjnent al recunoştinţei şi pentru ca rolul i se potrivea perfect lui Steven, cu ondiţia de a nu fi obligată să se culce cu el.

În ultimii cinci ani Athena avusese legături de scurta durata. Una dintre ele fusese cu un tânăr producător, Kevin Marrion, unicul fiu al lui Eli Marrion.

Deşi avea vârsta ei, Kevin Marrion era un veteran în industria filmului.

Primul său film important fusese realizat la douăzeci şi unu de ani şi se bucurase de un enorm succes. Faptul îl convinsese că era genial în acest domeniu. De atunci produsese alte trei filme, care se dovediseră eşecuri, iar în acel moment numai tatăl său îi mai acorda credit în cinematografie. Kevin Marrion era extrem de atrăgător; de altfel, prima soţie a lui Eli Marrion fusese una dintre cele mai mari frumuseţi ale ecranului. Din păcate, pe peliculă frumuseţea lui părea îngheţată, aşa că nu reuşise la nici o probă de filmare. Meseria lui de viitor rămânea aceea de producător. Athena şi Kevin se cunoscuseră în momentul în care el o solicitase să apară în noul său film. Athena îl ascultase încântată şi îngrozita la culme. El vorbea cu candoarea specifica persoanelor foarte serioase.

— E cel mai bun scenariu pe care l-am citit vreodată, spusese Kevin. Trebuie să-ţi mărturisesc cu toată sinceritatea că am contribuit la rescrierea lui. Athena, eşti unica actriţa care merită acest rol. Aş putea distribui pe oricare alta, dar te vreau pe tine.

O privise ţintă, ca s-o convingă de sinceritatea lui.

Athena fusese fascinată de felul în care el îi povestea scenariul. Eroina, o femeie fără adăpost, care trăia în stradă, era răsplătită prin găsirea unui copil abandonat într-un tomberon de gunoi, copil care mai târziu avea să devină conducătorul sărăcimii din America. Jumătate din film prezenta femeia împingând căruciorul în care se găsea tot avutul ei. După ce supravieţuia alcoolului, drogurilor, foametei, violului, după o încercare a autorităţilor de a-i lua copilul iăsit, femeia candida ca independentă la funcţia de preşedinte al Statelor Unite. Desigur, fără să câştige alegerile, tocmai în aceasta consta valoarea scenariului. Fascinaţia Athenei era, de fapt, oroare. Scenariul îi pretindea să fie o cwşetoare amărâtă, îmbrăcată în zdrenţe, într-un decor decrepit. Din punct de vedere vizual, un dezastru. Sentimentalismul scenariului era forţat, nivelul de mteligenţa al construcţiei dramatice la limita idioţeniei. O harababură confuză Şl fără nici o şansă.