Marketing International

1.1. Ce reprezinta globalizarea economica si care este reletia dintre aceasta si competitivitatea internationala?

Rsp: Globalizarea economica rep. stadiul la care a ajuns procesul de lunga durata al internationalizarii economice, fiind forma cea mai cuprinzatoare si extrema a internationalizarii.

In procesul competitional pe plan international exista o serie de avantaje si dezavantaje relative si absolute.pt a caror exploatare s-a initiat un proces economic global, in cadrul caruia fiecare jucator economic beneficiaza de rolul rolul initierii schimburilor economice ce fundamenteaza globalizarea economica. In acest mod producatorii nationali vor fi nevoiti sa faca fata unei concurente externe.In lipsa unor protectii nationale( bariere netarifare) competitivitatea externa stimuleaza eficienta economica.O eficineta economica sporita reprezinta mai mult profit saun unitati fizice pe unitate de cost.Prin urmare are loc o crestere a produsului mondial, fiind o premiza a dezvoltarii si globalizarii continuie , ca urmare a reininvestirii profiturilor actionarilor in noi piete si produse cu caracter de inovatie.

1.2. Noua economie se bazeaza pe cunoastere, pe folosirea acesteia in domeniul economic si in primul rand pe inovare.Care este relatia dintre economia bazata pe cunoastere si globalizarea proceselor si fenomenelor economice?

Rsp: Prin cunoasterea avanatajelor si dezavantajelor relative si absoluteintelegem valorificarea diferentelor de pret si caracteristicilor de calitate ale produselor incorporatoare de tehnologie , dar si a pietelor de desfacere.Prin acest proces de cunoastere se creaza un demers necesar globalizarii proceselor si fenomenelor economice.Cunoasterea economica actuala se respandeste rapid in zilele noastre datorita mijloacelor de comunicare in masa si in special a internetului.Un caracter inovator rep. in aceste circumstante un avantaj relativ ce poate fi valorificat pt a crea un puls de eficienta.Ideile inovatoare pot aborda fondul (miezul) proceselor economice sau invelizul protector(totalitatea metodelor si mijloacelor de desfasurare a proceselor si fenomenelor economice.Oricare dintre aceste abordari pot revolutiona teoria si practica economica prin crearea unei noi paradigme.O paradigma larg imbratisata devine baza tuturor proceselor economice si tind sa nu mai constituie un avantaj relativ.

1.3.Turbulentele economice sunt definite drept schimbari inprevizibile si rapide din mediul intern si extern al companiei, cu urmari majore asupra performantelor acestuia. Comentati maniera in care turbulentele generate de criza economico-financiara declansata la finele anului 2007 s-au propagat la nivel mondial si subliniati rolul proceselor globale in acest cadru.

Rsp: Criza economico-financiara de la sfarsitul anului 2007 s-a declansat din SUA in restul lumii.Fundamentele se regasesc din anul 2001.Reducerea ratei de politica monetara a bancii centrale americane la 1% pt a impulsiona creditatrea a determinat ulterior prin cresterea acestora scaderea preturilor titlurilor guvernamentale existente pe piata. Pe de o parte ,populatia trebuie sa plateasca rate mai mari la credite sau pe de alta parte bancile americane si cele internationale detinatoare de titluri americane isi vedeau portofoliile de titlu scazand.Ca urmare a crizei de la sfarsitul anului 2007 s-acreat un sentiment de neincredere manifestat prin inasprirea limitelor de creditate interbancara si cresterea capitalurilor bancilor in mod continu.Procesul de capitalizare al bancilor nu este suficient iar bancile sunt reticente in acordarea de credite, din prima acestor doua motive (limite de indatorare)si capitalizare scazuta. O ultima variata de investire a fost refugierea in titluri guvernamentale Insa pe un fonde de neincredere si acestea au devenit riscante.

1.4. Exemplificati din realitatile internationale si din cele romanaesti, situatii de reactii neinspirate ale managerilor diverselor companii la turbulentele declansate de criza economico-financiara din 2007.

Rsp: Ca urmare a crizei economoico-financiara da la sfarsitul anului 2007, companile financiar-bancare au incetat sa finanteze, pe plan national si international, investitiiile in proprietati imobiliare, asteptandu-se scaderea continua a valorii acestora.Pe fondul acoperirii pierderilor generate de obligatiunile ipotecare, imprumuturile bancilor comerciale au devenit riscante iar resursele insuficiente.Cele mai multe banci si companii multinationale au investit masiv in titluiri guvernamentale noi, cu un randament crescut in stransa legatura cu o rata politica monetara crescuta, in loc sa crediteze economia.Aceasta a fost o reactie neinspirata in cazul unor tari ca Grecia sau Italia si poate fi chiar si pt Romania.Asa cum funadamentele economice ale companiilor nu au fost eligibile pt creditatre , ca baza a dezvoltarii , astfel si fundamente macroeconomice au fost considerate de analisti nesustenabile, generand criza si neincredere la nivel international.1.5.In ce elemente concrete s-a materializat impactul negativ al crizei economico-financiare, cu deosebire in domeniul investitiiilor straine directe. Exemplificati!

Rsp: Criza economico-financiara de la sf anului 2007 a dus la finanatarea greoaie a deficitului bugetului de stat.In unele cazuri, pe langa celelate alocari salariale au fost reduse sau amanate investitiiile directe.Creare unei noi companii enegretice de stat a fost amanata.Investitiile straine directe in infrastructuras-au limitat la un numar modest de km de autostrada.Virarea cu intarziere a sumelor catre companiile straine au determinat intarzieri de executie.La nivel microeconomic, intreaga Europa se asteapta la o cerere de consum la nivelul Romaniei care sa compenseze cerere de consum saturata in tarile de origine.Desi are loc o scadere a consumului poplulatiei si orientarea catre produse alternative cu preturi mai reduse, ulterior, cresterea cerinteleor de calitate, in anumite domenii de nisa, a determinat relocarea unor investitii straine directe din RO catre alte tari( investitia Nokia din Cluj s-a retras pt ca romanii nu mai cumpara telefoane ieftine).Criza se contureaza pe un fond de prosperitate, iar saturarea pietei se produce in defavoarea altor tari(China).

1.6. Fceti distinctie intre comertul interegional si cel intraregional la nivel mondial si incercati sa conturati dimensiunile acestora cu ajutorul informatiilor statistice actuale.

Rsp: Comertul mondial cu marfuri atingea aproximativ 6000 miliarde de USD la nivelul anului 2003, din cadrul caruia 86% era desfasurat in cadrul a trei zone geografice (Europa, America de Nord si Asia).Comertul international in Europa detine 33% din comertul mondial pe cand in America de Nord acesta reprezinta 11% tot la nivelul anului 2003.Anumite grupari regionale(UE sau Nafta- acordul de liber schimb nord-american)faciliteaza comertul international prin eliminarea restrictiilor in calea comertului.La nivel inter-regional( de ex intre SUA si UE) ul rol important il au negocierile bilaterale in cadrul OTAC( organizatia mondiala a comertului). In acest sens,tarile net importatoare au o balanta comerciala deficitara(America de Nord si Asia).Aceasta se poate crea si la nivel intraregional.

1.7.Realizati deosebirea intre motivele active si cele reactive, ce determina internationalizarea afacerilor si exemplificati pentru fiecare situatie in parte.

Rsp: Motivele active sunt initiate de companie pt a obtine o performanta superioara pe pietele externe comparativ cu pietele interne. Motivele reactive determina restrangerea activitatilor interne ca urmare a unor factori nefavorabili si orientarea catre piete internationale pentru continuarea afacerii.

Exemple de motive active:

a)marirea profitului (pe baza unei cereri de consum potentiale)

b) avantaje tehnologice (tehnologie existenta si ca costuri reduse - china)

c) monopolul productiei unor articole (investitii de portofoliu in companii ce produc bioetanol - Petrobras Brasilia) pe anumite piete regionale

d) avantaje fiscale (investitiile Renault si Ford in Romania)

e) filozofia companiei (politici ecologice promovate)

Exemple de motive reactive:

a) prevenirea concurentei(Nokia a plecat din Romania in China)

b) capacitati de productie excedentare(rafinariile din ROmania)

c) regresul cererii si vanzarilor pe piata domestica (Carefur si Real au regres de cerere in Franta si Spania si au venit in Romania)

d) productie excedentara (autoturisme Renault in Romania)

e) saturatrea pietei domestice (mobila)

f) avantaje pozitionale (import paste tomate din Bulgaria)

1.8. Formulati exemple de produse si servicii realizate in Romania ce asigura acestora un avantaj competitiv in arena schimburilor economice internationale grupate dupa natura elementelor acestor avantaje.

Rsp: Tipuri de avantaje competitive:

a) accesul mai avantajos la resurse (forta de munca, materiale si financiare). Forta de munca este mai ietina in Romania decat in Germania. Rsursele materiale(unele materrii prime sunt mai ieftine in Romania) iar resursele financiare sunt mai ieftine in tarile cu rating superior (de investitii) acordat de agentiile internationale de rating (Romania are avantaj fata de Grecia).

b) reglementari favorabile investitiilor straine, de natura juridica, financiara, fiscala. Legile investitiilor straine statueaza cadrul juridic al investitiilor straine(de ex daca strainii pot echizitiona teren). Avantajele financiare si fiscale sunt acordate de la caz la caz in legatura cu procese de investitii (Dacia).

c) avantaje de proximitate fata de resurse sau de consum/utilizare (cel mai mare producator de bioetanol din Romania este la Zimnicea) are o proximitate a resurselor de porumb(Campia Romana)

d) cadrul investitional favorabil investitiilor externe. Pot exista agentii guvernamentale care sa faciliteze procesele investitionale straine.

2.1. Faceti distinctie cu ajutorul unor exemple concrete intre o companie multinationala si una transnationala.

Rsp: Principala distinctie dpdv al marketingului intre o companie transnationala si una multinationala se refera la faptul ca in cazul companiei transnationale pietele nationale pe care actrioneaza sunt conectate intre ele asigurandu-se o inlantuire a acestora pe deasupra granitelor nationale.

In cazul companiei multinationale pe langa lipsa caractristicii de mai sus societatea mama are o activitate modesta in spatiul domestic si exista o descentralizare a componentelor unei multinationale si valorificarea unor oportunitati nationale si regionale.

Exmple de ocmpanii transnationale sunt Lukoil si BMW care se suprapun pe pietele nationale ale combustibililor fosili si autoturismelor cu aceeasi marca.

Din domeniul companiilor multinationale mentionam Thomson Reuters cu sediul central in Canada si Deloitte cu sediul central in UK. Activitatea acestora este mai redusa in tarile de origine si au un anumit grad de descentralizare care sa permita satisfacerea cerintelor clientilor care descurg din reglementari legale diferite de la o tara la alta.

2.2. Nominalizati pe un exemplu conrcet avantajel competitive care justifica prezenta unei companii transnationale din indudtria automobilului cu unitati strategice de afaceri in diferite regiuni ale lumii.

Rsp: Compania Renault are ca avantaje competitive in Romania urmatoarele:

a) Utilizarea unei forte de munca mai ieftine decat in tara de orifgine (Franta) si calificata conform standardelor si culturii companiei.

b) Beneficierea de facilitati fiscale din partea guvernului Romaniei conditioneate de programe de modernizare si investitii

c) Proximitatea pietei de desfacere in sensul ca o buna parte a productiei se comercializaeaza in Romania.

d) Proximitatea resurselor: tabla furnizata de la compania Arcelor Mital Galati, rulmenti produci la Barlad, vopseluri de la Policolor SA Bcuresti, cauciucuri de la Floresti Prahova, restul componentelor fiind produse in unitatea de productie de la Pitesti si companii satelit pentru diverse subansable aflate in proximitate.

2.3. Pe un exempli concret subliniati avantajele si subavantajele standardizarii politicii de produs si politicii de comunicare la nivel international pe o companie multinationala.

Rsp: In primul rand o companie multinationala nefiid transnationala nu are o suprapunere cu o piata a produselor care sa depaseasca granitele nationale, asdar nu exista un grad mare de standardizare care sa acopere mai multe piete nationale. Avantajul stnandardizarii politiciide produs este relativ. In cazul companiei Deloitte Touche Tomatsu ce ofera consultanta financiara serviciile vor fi diferentiate de la o tara la alta. Standardizarea permite crearea doar a unei baze de plecare in fundamentarea solutiilor concrete. Lipsa unei standardizari totale rapeste din timpul necesar gasirii unor solutii.

Desi politica de comuicare are deasemenea elemente comune de cultura a firmei(guvernanta corporativa) cultura religioasa impune in tarile ca Japonia, Arabia Sudita exprimari diferite decat in SUA, dupa cum in UK cunoscuta entrul limbajul protocolar exprimarile vor avea o conotatie specifica. Deasemenea lipsa unei abordari standardizate in cadrul unei politici de comunicare lasa loc de interpretari si deformari mesajului vizualizat/ascultat de catre o persoana neavizata.

2.4.Care sunt in opinia dumneavoastra trasaturile principale ale unei companii multinationale ce se intrepatrund cu cele ale unei transnationale? Exemplificati.

Rsp: Atat companiile multinationale cat si cele transnationale activeaza intens pe pietele externe prin angrenarea resurselor materiale financiare si de munca su forma investitiilor straine directe sau de portofoliu. Investitia unor piete a produselor care sa se suprapuna cu aceste eforturi determina creerea unui caracter multinational. Putem spune ca caracaterul multinational estre premergator caracterului transnational in cadrul careia pe baza standardizarii exista piete ale produselor ce depasesc granitele tarii.

compania IBM realizeaza aplicatii integrate pentru raportare financiara, creind o piata standardizata. In acest sens eceasta a devenit transnationala.

Compania Thomson Reuters care a ctiveaza in domeniul serviciilor financiare desi are produse de nisa exista un grad mare de particularizare in momentul implementarii lor care decurg din diverse cerinte ale utilizatorilor finali. Compania Thomspn Reuters este mai degraba o companie multinationala iar activitatea internationala este mai mare decat in tara sediului central(Canada).

2.5. Faceti distinctie si sustineti cu exeplme concrete intre teoria structurii cererii si teoria curbelor invatarii in comertul international.

Rsp: Distinctia dintre teoria structurii cererii si teoria curbelor invatarii in comertul international consta in faptul ca exista o relatie cauza-efect care este privita invers in cadrul acestor 2 teorii. In cadrul teoriei structurii cererii tehnologia reprezinta o cauza ce influienteaza cresterea economica prin creerea de produse competitive. In cazul teoriei curbelor invatarii tehnologia reprezinta un rezultat al procesului de invatare. In final in cazul ambelor teoriii se creaza avantaje competitive prin coasturi.

In perioada postbelica economia Japoneza avea excedent al balantei comerciale datorita exporturilor de piele de bovine pe SUA.Barierele tarifare impuse Japoniei au determinat o orientare a acesteia catre piete de textile. Din nou in relatia cu SUA Japonia detine excedent al balantei comerciale. Marile restrictii impuse Japoniei au detreminat orientarea acesteia catre electronice. Intre timp (20 de ani), s-a format o generatie de oameni nou specialiazti SUA care au pututintelege si modifica in sensul dezvoltarii a brevetelor de inventii cumparate de Japonia de la SUA sau din GErmania. A existat un proces de invatare care a sustinut eficientizarea economica. La momentul de fata existenta tehnologiei (teoria structurii cererii) creeaza premizele unor costuri reduse si a unor vantaje competitive.

2.6. Folosind diferite exemple faceti distinctie intre maniera statica si cea dinamica de analiza a angajamentului extern al unei companii internationale

Rsp: Maniera statica de analiza a angajamentului extern se poate numi pasiva, dupa cum cea dinamica se poate numi activa. Putem spune ca societatile bancare din Romania in perioadele de acalmie financiara au avut o maniera statica decat daca luam in considerare fluxurile(capitalurile proprii) investite de societatile mama (in special cele grecesti austriece si franceze)., dupa cum in momente de turbulente economice prin retragerea fondurilor din Romania se creeaza premisele conturarii unei conduite dinamice(active) de redirectionare a fondurilor la nivel globa.

2.7. Pe baza unei documentari bibliografice suplimentare faceti distinctie intre teoria investitiilor directe in strainatate si teoria contractelor internatonale de transfer tehnologic.

Rsp: In condiiile existente unei economii suficient de atomizate (numar relativ mare de cumparatori si vanzatori), a escaladarii avantajelor de localizare si a eliminarii restrictiilor comerciale, in conditiile in care randamentele ce sustin miscarea capitalului tind sa compenseze un risc echivalent, numai inovarea incorporata in noi tehnologii poate fundamenta si justifica o investitie straina directa. Transferurile tehnologice reprezinta un mijloc de realizare a unei investitii directre. Intre cele 2 teorii exista o relatie factor-efect, ce conturaza o distinctie fundamentala.

3.1. Pe baza consultarii site-urilor AMA comentati modul in care a evoluat definitaia conceptului de marketing( comparati prima definitie cu cea din 1985,cu cea din 2004si,respectiv din 2007)

Rsp: In anul 2007 AMA definea merketingul ca fiind activitatea, setul de institutii si procese pentru crearea,comunicarea ,livrarea si schimbulde oferte,ce au valoare pt consumatori , clienti si societate in sens larg.

Prima definitie a marketingului 1935-realizarea activitatilor de afaceri care directioneaza fluxul de bunuiri si servicii de la producataori la consumatori.

In anul 1985-procesul de planificare si executie a conceptiei,pretuirii ,promovarii si distribuirii ideeilor ,buburilor si serviciilor pt a creea schimburi care satisfac obiectivele individuale si organizationale.Fata de concetptaia din 1935 apare o detaliere a modului de directionare si obiective.

In anul 2004-functiile organizationale si ste de procese pt crearea , comunicarea si livrarea valorii catre clienti si pt administrarea relatiilor cu clientii in beneficiul organizatiei si al actionarilor.

Fata de conceptia din 1085 apare notiunea de valoare echivalenta pt bunuri si servicii si obiectivele sunt in ceea ce organizatia si actionarii isi doresc.

In concetia din 2007 , apare un cadru mai lar de organisme implicate(institutii) iar beneficiul este mai larg(nu nuia pt actionari cat si pentru societate in sens larg).

3.2. Faceti distinctie , pe exemple concrete in procesul de penetrare a unei piete externe si cel de prelucrare a respectivei piete.

Rsp: Procesul de penetrare a unei piete externe se bazeaza pe insusirea metodelor si tehnicilor de marketing din tara de origine. Pe baza acestora compania are increderea ca poate avea succes si pe o piata externa.Un exemplu in acest sens, il constituie investitia eficienta a grupului bancar Erste Bank din Austriaprin preluarea, printr-o investitie de portofoliu , a capitalului majoritar al Bancii Comerciale Romane in anul 2000. In plus fata de increderea in fortele proprii , in cadrul perioadei urmataoare prezentarea capabilitatii si expertizei proprii au constituit elemente in cadrul procesului de achizitie.. In faza de prelucrare a pietei romanesti a avut l oc o extindere a retelei bancare si a ofertei de produse bancare pt a corespunde culturii corporatiste si cerintelor de marketing aplicabile la nivel de grup.

3.3.Exemplificati ,pe un caz concret al unei companii din Romania, in ce consta gredul sporit de complexitate al deciziilor acesteia, in situatia in care isi propune sa penetreze pe o piata externa data, fata de deciziile de acelasi fel de pe piata domestica.

Rsp: Banca Comericiala Romana , o companie bancara roamaneasca pana la preluarea de catre grupul bancar austriac Erste Bank in anul 2000 a procedat la deschiderea unei noi sucursale in republica Moldova , ianintea procesului de achizitie al Erste Bank. In cazul acestei investitii directe si ulterior in activitatea desfasurata se va tine seama de variatiile cursului de schimb valutar al monedei romanesti fata de leul moldovenescPt intelegerea variatiilor de schimb trebuie urmarite informatiile macroeconomice referitoare la evolutiile componentelor produsului national brut al republicii Moldova(consum final. consumuri guvernamentale,exprturi, importuri,investitii straine directe)dar si ale ratelor dobanzilor de pe piata monentara interbancara.In continuare in procesul de creditare, prin analiza macroeconomicaa situatiilor financiare ale companiilor si planurilor de afaceri trebuie sa se cunoasca comportamentul actual si potential al pietelor de marfuri si servicii.In cadrul activitatii de atragere de resurse sub forme de depozite trebuie analizat comportamentul de economisire si nivelul de trai al populatiei din republica Moldova.

3.4.Enumerati , din randul obiectivelor de marketing, cateva obiectivede crestere,respectiv obiective de consolidare a pozitiei unor investitori straini din industria materialelor ceramice de constructii, ce a patruns pe piata romaneasca.

Rsp: Compania Wienerberg este cel mai mare producator mondial de caramizi, avand sediul in Austria.

In anul 2004 ,Wienerberg a deschis cea mai mare si moderna fabrica de caramizi din Romania situata in localitatea Gura Ocnitei langa Targoviste.Diferentiindu-se prin calitate , in primii ani compania si-a impus o politica de crestere continua a cotei de piata .

Pe masura modernizarii altor unitati de productie din Romania compania Wienerberg si-a propus consolidarea cotei de piata detinuta pe piata Romaneasca printr-o ampla politica de promovare si premii de excelenta in arhitectura. Denumirea de marca a produselor Wienerberg

este Porotheram. Obiectivul de consolidare a fost sustinut si prin dezvoltarea unei retele de distributie in toate judetele Romaniei si in republica Moldova.

3.5.Prin consultarea informatiilor de pe internet identificati misiunea afacerii internationale a unei companii multinationale si incercati sa formulati componentele identitatii corporatiei la nivel international.

Rsp:In cazul companiei multinationale Carrefour,misiunea acesteia consta in consolidarea cotei de piata pe segmentul de retail al produselor alimentare si de uz casnic.Corporatia se identifica printr-o politica de imagine si marca , prin calitatea pproduselor comercializate si politicii de mercendaizing specifice marketingului progresist in stranga corelatie cu comportamentul de consum al populatiei in general si in anumite zone geografice sau perioade de sezon.

3.6. Faceti distinctie , pe cate un exemplu concret, intre internationalizarea in "cascada" si internationalizarea prin ''pulverizare''.

Rsp:In cazul companiei Supreme Star , avand actionari din Orientul Mijlociu(Siria), inceputurile companiei in urma cu 15 ani au fost marcate de necesitatea construirii unei retele de desfacere la nivelul Romaniei, Bulgaria si Moldova pt produsul de cafea Nova Brasilia ,binecunoscuta la vremea respectiva pt raportul calitate pret si politica promotionalaadecvata.A fost o internationalizare prin pulverizare.Ulterior aceeasi companie ,prin vanzari mari ''Nova Brasilia''si-a investit noile resurse financiare in lansarea marcii ''primola'' cu concurent puternic al marilor Heidi si Cadbury, pt care au aplicat o strategie de ''pulverizare''asemanatoare.In schimb,Cadbury s-a lansat in Romania treptat, prin preluarea unor unitati de productie existente in Romania , producatoare a unor marci consacrate( de exemplu ciocolata Rom)Strategia Cadbury in zona Europa de Est a fost una de internationalizare in ''cascada''.

3.7.Care este distinctia intre internationalizarea in''valuri'' si internationalizarea de tip ''cap de pod'' ? Sustineti raspunsul dvs cu cate un ex concret.

Rsp: Compania de autoturisme Bmw din Germania a dezvoltat unitati de productie si desfacere in Germania, Japonia si Orientul Mijlociu.Fiecare dintre aceste locatii repreiznta o particularizare a cerintelor la conditiile de mediu( sisteme de ventilatie mai performante in orientul mijlociu)sens de trafic( volan pe dreapta in japonia). Ele reprezinta o internationalizare ''cap de pod'', aceste locatii reprezentand un etalon pt dezvoltarea afacerii in zone similare .

In cazul internationalizarii in ''valuri'', sunt abordate mai multe tari simultan pe baza caracteristicilor similare.De exemplu, Bmw si-a dezvoltat retele de desfacere in Polona, Cehia, Slovacia si Ungaria simultan urmand ca ulterior sa-si creeze sucursale in Romania, Bulgaria si Moldova . Ulterior pe baza experientei din Romania si Bulgaria se pot aborda alte tipuri de tari in curs de dezvoltare.

4.1. Argumentati de ce un marketer implicat in internationalizarea unei afaceri trebuie sa analizeze principalele coordonate ale mediului de piata supranational.

Rsp: Prin analiza mediului de piata supranational, a organizatiilor internationale, comisiilor de specialitate ale acestora, cooperarilor economice internationale ce emit reglementari supranationale si conlucreaza petr dezvoltari bi si multilaterale, se poate contura o imagine fidela a avantajelor competitive in urma analizarii acestora sub prisma incidentei reglemenarilor supranationale.

Politicile de pret trebuie sa ia in considerare tarife vamale mai mici sau mai mari, eventual anumite subventii guvernamentale sau taxe protectioniste. Politicile de produs trebuie sa tina seama de norme de calitate, mediu si reglementari de standardizare. Pol;itica logistica poate fi favorizata in primul rand prin eliberarea formalitatilor de vamuire la frontiere sau prin standardizarea contractelor de transport. Politicile de promovare fac obiectul unor directive care stipuleaza norme de etica si conduita in practica publicitara.

4.2. Faceti distinctie din punctul de vedere al unor investitori ce internationalizeaza intre modul de implicare al FMI si cel al Bancii Mondiale in sprijinirea unui astfel de demers.

Rsp: un investitor care doreste sa internationalizeze poate distinge din demersurile FMI masuri de restructurare a ramurilor economiei nationale si masuri de stabilitate macroeconomica, in care aceasta poate sa se implice prin prisma licitatiilor internationale, sau din care poate beneficia.

Din demersurile bancii mondiale pe o anumita piata se pot identifica parteneriate strategice iontre investitorul international si Banca Mondiala prin prisma indentificarii unor oportunitati de dezvoltare. In plus, domeniile de investitii ale Bancii Mondiale sunt domenii viabile, avand viitor pe termen lung. Investitorul poate substitui propriile analize macroeconomice si de evolutie a trendurilor sectoriale, cu o incredere si urmare a directiilor de investitii ale Bancii Mondiale in mod direct sau prin primsa creditelor acordate la dobanzi foarte mici.

4.3. Indentificati principalele progrese realizate in ultimul decieniu din initiativa organizatiei mondiale a comertului (WTO) in domeniul liberarizarii comertului mondial.

Rsp: OMC infiintata in 1994 isi desfasoara activitatea sub forma unor runde de negocieri. In anul 2001 s-a infiintat runda DOHA (Capitala statului Quatar) care a avut mai multe runde ministeriale pana in vara anului 2008. Problemele dezbatute nu au fost agreeate in totalitate. Acestea au vizat barierele tarifare si netarifare in agricultura, accesul la medicamente patentate, tratamente speciale si diferentiate si elemente de implementare. In perioada 2009-2011 a avut loc o stagnare a negocierilor din cauza esuarii negocierilor privind agricultura (SUA si Europa pe deoparte si India si CHina pe dealtaparte).

4.4. Ce rol are si care sunt principalele activitati pe care le desfasoara organizatia de cooperare economica si dezvoltare OECD.

Rsp: OECD curpinde 34 de state si militeaza pentru crearea uni climat economic si de afaceri optim pentru statele membre.

Principalele activitati pe care le desfasoara au in vedere:

- armonizarea opiniei tarilor membre asupora pietelor celorlalte state ale lumii

- elaborarea contractelor cadu pentru evitarea dublei impuneri

- elaborarea directivelor privind modul de calcul in decontarile dintre intreprinderile apartinand societatilor multinationale sau transnationale.

- pregatirea intalnirilor G8 (grupul celor 8), cele mai dezvoltate state ale lumii fac parte din acest grup.

5.5. Identificati actiuni concrete atribuite organizatiei tarilor exportatoare de petrol OPEC si marcati rolul ei pe piata mondiala.

Rsp: OPEC a fost infiintata in anul 1965, are sediul in Viena si curpinde: Algeria, Angola, Indonezia, Iran, Irak, Kuwaeit, Libia, Nigeria, Qatar, Arabia Saudita, Emirate Arabe Unite si Venezuela. Scopul acestora este apararea intereselor statelor membre .Crearea unor limitari in export are menirea de a mentine preturi ridicate .

Aparitia resurselor de pertol in golful Mexic si Marea Nordului au limitat influenta acestei organizatii.Prin actiunile acesteia,organizatia a provocat crize petroliere/ energetice in anii 1073,1978 si 1981 cu repercusiuni pe plan mondial.

4.6.Comentati, pe baza unei documentari suplimentare,principalele momente consemnate in evolutia Uniunii Europene(post tratatul de la Maastricht)

Rsp: Principalele momente in evolutia Uniunii Europene au fost marcate de 4 tratate: Tratatul de la Maastricht, Tratatul de la Amsterdam, Tratatul de la Nisa, Tratatul de la Lisabona.

Tratatul de la Maastricht a pus bazele UE sub forma a trei piloni ( comunitati europene, politica externa si de securitate comuna, cooperare politieneasca si juridica in materie penala)1993.

Tratatul de la Amsterdam 1999 amandeaza tratatul de la Maastricht in scopul mentinerii capacitatii de actiune a Ue in urma extinderii spre est.

Tratatul de la Nisa 2003 aduce modificari in ceea ce priveste majoritatea calificata( se renunta la unanimitate) si majoritatea dubla( majoritatea statelor in conditiile in care fiecare stat ar avea un vot). Aceste masuri au in vedere procesul de extindere a UE in special.

Tratatul de la Lisabona 2009 prevede:

a) UE va avea personalitate juridica;

b) crearea unei functii de presedinte al uniunii cu mandat de 2,5 ani;

c) crearea functiei de prim-ministru cu denumirea de inalt reprezentant al uniunii pt politica comuna externa si de securitate;

d) reducerea numarului de comisari cu o treime;

e) modificarea modalitatii de vot in cadrul Consiliului;

Regulile Tratatului de la Nisa raman valabile pana in 2014.

4.7.Numiti, folosind exemple concrete, elemente si activitati specifice de marketing ce apropie euromarketingul de marketingul domestic( national).

Rsp: Preocuparile specialistului de marketing pe plan national se intrepatrund cu cele la nivelul Ue intruct cerintele impuse la nivelul UE sunt de natura a impune norme de calitate si transparenta in relatia cu consumatorul final.

In domeniul agriculturii si productiei alimentare exista reguli transparente de etichetare a componentelor alimentare utilizate , interzicerea numitor tipuri de nutrienti , aditivi alimentari, respectarea regulilor de origine, de mediu si de conlucrare la nivel de organizatii agricole sau referitoare la tehnologii utilizate care impun standarde inalte de iginea si prelucrare.

4.8.Care sunt particularitatile activitatii desfasurate in optica euromarketingului care il disting pe acesta de marketingul companiilor multinationale?

Rsp: In optica euromarketingului particularitatile activitatii desfasurate vizeaza masuri si activitati specifice de standardizare si armonizare care se suprapun peste petele natinale sub fora unor reglemantari traNSfrontaliere la nivelul UE, pe cand in cazul companiiilor multinationale, produsele si activitatile acestora nu se suprapun cu pietele aceloras produse , ci sunt orientate spre diferite produse particularizate , pe de o parte, iar pe cealalta parte care depasesc granitele UE.

4.9. Care sunt, in opinia dvs principalele mutatii in gandirea si actunea de marketing a specialistului roamn in domeniu o data cu intrarea Ro in UE si cu apartenenta tarii niastre la piata unica europeana?

Rsp: Odata cu intrarea romaniei in UE si cu apartenenta tarioi noastre la piata unica europeana au fost simplificate anumite diferentieri de abordare a politicilor de produs si de pret pe deoparte, iar pe dealtaparte au determinat cresterea eforturilor acestora in sensu studierii normativelor si directivelor europene pentru conformarea cu acestea, altminteri procesul de internationalizare in cadrul UE ar putea fi blocat. COnditia de "economie de piata" odata cu aderarea la UE, subliniaza importanta acestei sintagme care trebuie sa se regaseasca in mod practic in economia si functionalitatea de zi cu zi.

4.10. MArcati principalewle directii ale evolutiei marketingului in Ro in ultimul deceniu, in contextul dezvoltarii euromarketingului.

Rsp: Euromarketingul reprezinta un mod de orientare practica a intreprinzatorilor europeni. Romania, inaintea procesului de aderarre la UE si cu precadere dupa aceasta data s-a confruntat cu problema accesarii fondurilor europene, care se acorda pe baza unor studii de fezabilitate si a unor planuri de afaceri. Inainte de calcularea rentabilitatii interne aceste planuri necesita informatii de piata, generale si specifice a reglementarilor comunitare, restrictiilor de export, limitelor alocate, licentelor necesare.

In domeniul agricol Romania a avut limitari sub potential (pe piata produselor lactate), si totale (export de carne de porc). Euromarketingul trebuie sa cuprinda toate aceste reglementari pentru a fi respectate la unison.

5.1. Indentificati literatura de specialitate, o serie de situatii concrete in care neluare in considerare a unuia sa a altuia dintre factorii macromediului, pe piata straina a contribuit la esecul unei afaceri de penetrare sau de prelucrare a unei piete straine.

Rsp: afacerea companiei producatoare de telefonie mobila Nokia in Ro a esuat dupa o investitie considerabila in judetul Cluj. Aceasta companie a mizat pe faptul ca romanii vor cumpara telefoane ieftine ceea ce nu s-a intamplat deoarece, in ciuda nivelului de trai relativ modest al populatiei din Ro, comparativ cu alte tari din UE, nu s-a luat in considerare comportamentul de consum si psihologia cumparatorului din Ro, care este inclinat spre exhibitionism.

Un alt esec care se anunta este afacerea companiei Tnuva(Israel), producatoare de lactate, care nu a luat in considerare piata mediului concurential si si practicarea unor preturi reduse ce a determinat comapnia sa anunte ca va vinde afacerea din Ro din cauza neatingerii obiectivelor de profit.

5.2. Formulati la alegere o bateria de intrebari specifice destinate analizei mediului politic din China.

Rsp: a) Care este ideologia politica a partidului de guvernamant?

b) Ce stimulente sunt acordate investitorilor straini?

c) Care sunt relatiile diplomatici si militare ale acestei tari si angrenarea in mod direct si indirect in conflicte militare?

d) Care sunt politicile nationale de cresterea a nivelului de trai?

e) Care este legislatia comerciala aplicabila contractelor internationale

f) Care sunt acuzatiile de politici de dumping(preturi sun concurenta dein cauza salarizarii la costuri mici) in relatiile comerciale cu tarile dezvoltate(SUA, UE) si modul de solutionare?

5.3. In urma unei documentari prealabile faceti distinctia necesara intre sistemul juridic si constiinta juridica in China utile in pregatirea unei investitii straine.

Rsp: In Republica Populara Chineza (RPC), sistemul juridic este unul bazat pe traditia dreptului civil si a fost reformat de curand(2010). Cosntitutia juridica este puternic infuientata de cele 3 religii majoritare existente in RPC si anume: Taoismul(pune accentul pe armonie), COnfucianismul (dezvolta cultul muncii) si Budismul (inclina spre modestie). Fiecare dintre aceste religii determina si comportamente in viata de zi cu zi in rlatiile cu semenii si autoritatile publice.

5.4. Pe exempul a doua mari piete europene, cea a Marii Britanii si a Frantei, faceti distinctie privitor la cum trebuie luata in considerare traditia dreptului cutumiar.

Rsp: In cadrul Frantei se aplica reglementari legislative care se bazeaza pe dreptul civil, pe cand in cazul Marii Brittanii exista o traditie a dreptului cutumiar, datatoare de precedente care sunt inserate in cadrul conflictelor judiciare.Dreptul cutumiar este aplicabil in majoritatea statelor care fac parte din: Common Wealth. Practica cutumiara internationala invoca de cele mai multe ori legea engleza ca modalitatea de solutionare a conflictelor internationale si de arbitraj.

5.5. Identificati si supuneti unei analize de caz principalii indicatori macroeconomici folositi in caracterizarea pietei Federatiei Ruse.

Rsp: a) Care ste evolutia cursului de schimb al rublei rusesti in relatie cu dolarul americian di moneda euro?

Re: Deprecierea rublei rusesti favorizeaza stimularea esxporturilor de produse rusesti pe pietele europene si americane, cu efect ozitriv asupra balantei comerciale si de plati care trebuie acoperite din imprumuturi. Cererea prea mare de imprumuturi determina cresterea dobanzilor aplicabile in relatia cu un anumit imprumutat(Rusia)

b) Care sunt liniile de finantare ale Rusiei si programele sectoriale de dezvoltare?

c) Care sunt progresele privind stocurile de titei, gaz metan, minereuri de fier ale acestei tari?

d) Care este gradul de ocupare al foretei de munca si costul privind salariile?

5.6. Analizati comparativ structura cheltuielilor pentru consum ale populatiei din tarile central si este europene membre ale UE si identificati in baza informatiilor prelucrate cel mai important potential pentru un export romanesc de bere/confectii textile/mobila.

Rsp: tArile central si est europene, membre UE au un nivel de trai relativ asemanator, avand o structura a cheltuielilor de consum relativ asemanatoare. Nivelul de economisire este mai ridicat in Cehia, Slovacia si Polonia in defavoarea cheltuielilor de consum. Confectiile textile nu ar fi oportune pe aceste piete, intrucat exista o puternica concurenta chinezeasca. Pe piata berii, berea ceheasca si germana este un puternic concurent. Pe piata mobila, s-a putea incerca inlocuirea exporturilor de produse brute cu produse finite utilizate in constructii si mobilier in Polonia(avand un potential de cumparare mai mare).

5.7. Arati in ce fel factorii mediului social demografic si cultural pot influienta consumul de articole de ceaprazarie(palarii, sepci etc) pentru fundamentarea unei investitii in ROmania al unui producator italian de prestigiu, ce fabrica aceste produse.

Rsp: Un astfel de consum de articole poate fi favorabil in conditiile in care in Romania, din cauza conditiilor climaterice, temperat continentale, in toate anotimpurile este necesara acoperirea crestetului pentru protectia acestuia in lipsa utilizarii unei umbrele sau a unui autoturism. Aceasta componenta a stat la baza unei conduite sociodemografice iar in timp evolutia diferitelor modele a fost de natura sa evidentieze apartenenta la anumite clase sociale.

In zilele noastre, din acelasi ultim condiserent, sub infulienta modei si curentelor ce apar and de an se creeaza sentimentul de apartenenta la o anumita clasa elitista. Orientarea spre consum a populatiei din Ro si comportamentul modernist al consumatorului roman ar face oportuna prezenta unui designer de succes cu conditia identificarii si accesorizarii optime a clientului tinta.

5.8. Identificati principalele categorii de intermediari cu care ar putea sa se confrunte cu investoror roman din industria incaltamintei cu fete si talpa de piele, ce intentioneaza sa patrunda pe piata tarilor baltice.

Rsp: In cazul unei investitii straine directe, dupa punerea in functionare a unitatii de productie, investitorul roman ar trebui sa intre in legatura cu:

a) Furnizorii de piele de bovine

b) Furnizarii de pigmenti si vopseluri

c) retele de supermarket-uri

In cazul unui export pe aceasta piata trebuie contracvtati o serie de intermediari ca:

a) Partener extern

b) transportator international si firme de asigurari

c) agenti vamali

d) expozanti in targuri de produse, pielarie si incaltaminte

e) Societati de verificare a calitatii.

6.1. Ce reprezinta analiza conncurentilor pe o piata externa si caror probleme raspunde un astfel de demers. Identificati, cu exemple concrete aspectele semnalate in intrebare.

Rsp: Analiza concurentilor pe o poata externa consta in identificarea concurentilor directi si indirecti (cei din amonte sau aval) si a cotelor de piata ale acestora. Un astfel de demers are drept scop stabilirea obiectivelor de cota de piata.

Producatoru national de bioetanol din alexandria se confrunta pe piata europeana cu 3 mari companii de bioetanol din UK, in timp ce pe piata Americii de Sud cel mai mare producator este Petrobras, care este si cel mai mare exportator mondial. Piata SUA de bioetanol cu toate ca este cea mai mare piata este si cea mai mare piata importatoare mondiala. In cadrul acestei concurente mondiale, producatorul romanesc a vandaut 50% din participatiile sale catre o companie chinezeasca cu retea de distributie in RPC. Incestitia chineza poate fi privita ca o investitie straina directa, iar compania romaneasca, prin accesarea unei retele de distributie de export, si-a substituit eforturile de investitii intr-o retea de distributie externa pe o piata cu potential de absorbtie,

6.2. Care sunt principalele caracteristici ale concurentei internationale contemporane. Identificati folosind diferite exemplificari aceste aspecte caracteristice.

Rsp: Principalele caracteristici ale concurentei internationale sunt:

a) Diversificarea resurselor ce genereaza concurenta. Aceste resurse se refera la avantaje oferite in cadrul contracteelor internationale. Acestea depasesc elementele de pretsi se extind pana la cerinte de mediu(autostrada Bucuresti-Brasov).

b) Sporirea imperativelor concurentiale , in paralel cu o intensificare a controlului costurilor (companiea Nokia din Ro s-a retras in China).

c) Accelerarea proceselor de fuziune si absorbtie transfrontaliere(absorbtia ABN AMRO Bank de catre Royal Bank of Scotland).

d) Dezvoltarea parteneriatelor (compania de bioetanol din Alexandria a vandut 80% din participatiuni catre o companie chineza pentru asigurarea pietei de desfacere in RPC).

6.3. Prezentati cele 4 grupe de coordonate ce se cer analizate in cadrul analizei competitivitatii nationale si exemplificati raspunsul dumneavoastra in cadrul industiei bancare.

Rsp: COordonatele competitivitatii internationale sunt:

a) Identificarea concurentilor(pe piata bancara din Ro exista 44 societati bancare romanesti sau straine).

b) Excluderea concurentilor(dpdv. a cotei de piata, Banca Nationala grupeaza societatile bancare din romania in 3 categorii si anume, in societati mari - BCR, BRD, Reiffeisen, Unicredit, Alpha Bank, societati mijlocii - cote de piata intre 1 si 3%, si societati bancare mici - cota de piata sub 1%).

c) Departajarea elementelor ce particularizeaza concurenta internationala, in raport c cele intalnite pe piata domestica(societatile bancare straine ofera pe piata bancara din romania produse structurate companiilor mar, ceea ce pietile romanesti nu ofera) si de corelarea analizei concurentilor internationali cu studiul clientelei cproprii si investigarea continua a propriei intreprinderi (societatile bancare romanesti au inceput, de exemplu, in ultimii 2-3 ani sa ofer contracte de schimb valutar la termen, pentru satisfacerea cerintelor companiilor si populatiei, dar si sub presiunea concurentei).

6.4. Realizati pe baza analizei coordonatelor concurentiale(inteensitae,evaluare, elemente de particularizare) o carcaterizare conplexa a pietei automobilelor din SUA.

Rsp: a) Intensitatea concurentei. Producatorii locali(Ford si Dodge si Chriler) aui o puternica concurenta in special din partea companiilor japoneze(Toyota, Mazda si Honda) si mai utin din partea companiilor europene(Mercedes, Renault, FIat si PEugeot).

b) Evaluarea concurentei. COmpaniile japoneze, datorita costurilor reduse de achizitie si consumabilelor specifice reduse au acaparat piata americana de autoturisme. Exista o zona elitista in cadrul careia, companiile europene(Merecedes) au intaietate.

c) Elemente de particularizare. COmpaniile japoneze se disting prin preturi reduse si consum redus de combustibil. COmpaniile europene(Mercedes) se disting prin lux si rafinament.

6.5. Care sunt planurile pe care trebuie desfasurata analiza concurentei globale in cazul unor companii multi sau trnsnationale ci vocatie mondiala? Exemplificati un astfel de demers pentru o astfel de companie.

Rsp: Planurile pe care trebuie desfasurata analiza concurentei globale sunt:

a) Analiza pietei interne(compania Renault a gasit in Ro ingredientele dezvoltarii afacerii: forta de munc calificata, unelte de productie operationale, facilitati fiscale, piata de consum, furnizori de materiale in proximitate, concurenta minima);

b) Foretele ce influienteaza competitia la nivelul pietei internationale(compania Renault, producand modele in RO, avand costuri de productie reduse, a reusit sa castigie cota de piata in Germania, unde defavoarea unor producatori autohtoni, Opel si VW);

c) Analiza pozitiei concurentiale la nivel global(sun presiunea acestei analize, o parte a productiei de autoturisme Rneault din cadrul unitatii din Pitesti ROmania va fi realizata in Macroc, unde costurile de salarizare se reduc cu 1 treime comparativ cu Romania).

6.6. Identificati pe exemplul unei comanii romanesti, prezente pe o anumita piata exerna, toate categoriile de concurenti directi, indirecti si colaterali cu care asceasta se afla in competitie.

Rsp: Compania Interagro, exportator de ingrasaminte chimice pe piata Ameriacana si Chineza are concurenti directi companii de comert extern din Ucraina si RUsia.

Printre concurentii industriei pot fi considerate companiile procesatoare de gaz metan din Ucraina care se pot extinde in aval. Dseasemnea, utilizarea ingrasamintelor ecologice de catre companiile agricole locale reprzinta o concurenta indirecta.

Printre concurentii colaterali se pot enumera orice alte coimpanii sau fonduri de investitie care pot prelua pachete de actiuni ale companiilor concurente si pot servi ca o alta viziune si strategie de dezvoltare .

6.7. Ce repreznita pozitionarea concurentilor pe o piata externa si care sunt elementele sale.

Rsp: pozitionarea unei intreprinderi in raport cu concurentii sai reprezinta procesul de evaluare comparativa ai indicatorilor sai esentiali de performanta, in raport cu cei similari ai competitorilor. Prin acest demers se defineste amplaseamantul dorit pe piata multinationala.

Elementele pozitionarii pe o piata externa privesc:

a) Pozitia produsului din punct de vedere tehnic, ecologic sau al conditiilor de servire;

b) Pozitia pretului(gradul de acoperire a calselor de pret);

c) pozitia distributiei(calitatea livrarii si conditiile de plata);

d) pozitia comunicarii(volumul, continutul si eficienta publicitatii).

6.8. Faceti distinctie pe exemple concrete intre pozitionarea functionala, pozitionarea simbolica si pozitionarea bazata pe experienta.

Rsp:a) Pozitionarea functionala, bazata pe atributele produselor. Produsul COca-COla al companiei cu acelasi nume prin gustul specific al bauturii are o pozitie aparte in piata bauturilor racoritoare.

b) Pozitionarea simbolica. COmpania coca Cola, prin politica de promovare si publicitate, inca de la inceputuri, a creat imaginea apartenentei la o anumita calsa sociala si un stil de viata tineresc;

c) Pozitionarea bazata pe expereienta. COmpania Coca COla mizeaza pe mentinerea dependentei de a consuma aceasta bautura intrucat exista pe piata de mult timp.

6.9. Identificati vectorii de pozitionare pentru autoturismul Suv romanesc Duster, fabricat sub maraca Dacia pe piata auto Poloneza.

Rsp: In polonia, autoturismul Duster se poate clasifica utilizand matricea BCG(Boston Consulting Group) ai carei vectori sunt reprezentati de rata de crestere a pietei si cota realativa de piata, in categorii de dezvoltare selectiva. Acesata categorie de pozitionare se caracterizeaza printr-un ritm ridicat (peste 10%) de crestere a vanzarilor pe aceasta piata in conditiile in care cota relativa de piata este inca scazuta, din cauza prezentei marilor concerne si marci de autoturisme din GErmania, Italia, Usa si Franta.

6.10. Determinati care sunt printricipalele oportunitati identificabile in cazul unui export romnaesc de confectii textile de serie pe piata federatiei ruse sau a unui export de tratcoare romanesti pe piata Marocului.

Rsp: a) Oportunitati de export romanesc pentru produse textile in federatia Rusa. Produsele textile pretabile pe piata federatie Ruse a avea succes, sunt cele pe baza de lana. DIn cauza conditiilkor climaterice ale federatiei Ruse, vestimentatia rusilor este mai groasa si calduroasa, produsele de lana fiind mai cautate. Exista deja producatoirri traditionali, insa prin preturi mai scazute si calitate similara produselor rusesti, se pot obtine procente valoroase de piata, care, la nivelul potentialului de absorbtie al RUsiei ar insemna mult, in valoare absorbita pentru compania romaneasca.

b) Oportunitati de export romanesc tractoare pe piata Marocului. Tractoarele nu se preteaza a fi exportate in Maroc, intrucat aceasta tara nu are o economie bazata pe productie legumicola sau cerealiera, prin urmare posibilitatile de export a unor tractoare pe aceasta piata ar fi limitate.

6.11. Faceti distinctie dintre principalele categorii de riscuri politice si prezentati cate un exemplu coincret pentru fiecare dintre ele in parte.

Rsp: a) Riscul de transfer. De exemplu, in RO, inainte de liberrizarea costului de capital, a existat restrictii de repatriere a capitalului investitorilor;

b) Riscul de disparitie. Prin taxele de poluare exagerate se atinge un obiectiv secundar, si anume acela al contingentarii vanzarilor de autoturisme vechi, inclusiv din import;

c) RIscul de substitutie. Prin marirea salariului minim pe economie. compania Renault din RO s-a relocat partial in Maroc.

d) Riscul fiscal. Expirarea facilitatilor fsicale ale companiei Renault in Ro au determinat optiuni de relocre a afacerii;

e) Riscul de siguranta. Companiile hidroenergetice realizate de Romania in Egipt, au supus personalul de executie unui risc de sanatate si libertate sub incidenta conditiilor de razboi potentiale;

f) riscul operational. Statul roman par,ticipa la o exploatatie de minereu de fier din muntii Urali ca urmare a unei hotarari a guvernului rus si poate limita accesul la forme de dezvoltare in aval a companiei romanesti.

g) Riscul general de instabilitate. Modificarea sisremului politic din Libia, poate avea efect asupra creantelor unor companii romanestin acest stat.

6.12. Realizati deosebirea dintre diferitele forme pe care le imbraca riscul pierderii dreptului asupra investitiei efectuate pe o piata externa si exemplificati folosind cazuistica internationala.

Rsp: Exista urmatoarele forme de pierdere a dreptului asupra investitiei efectuate:

a) COnficare (nu exista despagubiri) - in stari de razboi(confiscarea averii evreilor).

b) Expropriere(exista o despagubire simbolica) - in cazul averilor dobandite in mod ilicit;

c) Nationalizare (expropiere la nivel de ramura) - nationalizarea din RO din 11 iulie 1948 a industriei.

d) Internationalizarea(restrangerea libertatilor strainilor gradual) - prin expirarea facilitatilor fiscale acordate companiei Renault in RO si nepregatirea acestora, are loc o internizare, ca urmare si a unei potentiale vanzari de participatiuni.

6.13. Care sunt principalele riscuri micro-economice. Exemplificati fiecare dintre asceste riscuri pe cazuri concrete dinm realiutatile cotidiene ale pietei mondiale.

Rsp: a)Riscul de pret. In anul crizei energetice din anul 1973, a avut loc o scumpire a pretului petrolului;

b) Riscul de creditare. COmpania exportatoare acorda un credit furnizor