Materia medica

ABSINTHIUM (Absin.)

(Artemesia absinthium = pelin)

Este un remediu care reproduce întocmai nu numai accesul epileptiform tipic dar şi unele manifestări prealabile accesului, cum ar fi tremurăturile nervoase, ameţeala bruscă la ridicarea de pe scaun şi tendinţa de a-şi pierde echilibrul şi de a cădea pe spate, starea de nelinişte şi bulversare, respectiv starea de inconştienţă , unele spasme, grimase, protruzie şi muşcătură a limbii şi evident, spre final, stupoarea. După criză, pacientul, total amnezic, priveşte cu stupiditate, perplex şi obtuz la cei din jur.
Acest tablou clinic se poate întâlni în intoxicaţiile cu ciuperci sau în intoxicaţia alcoolică., precum şi în afecţiuni ce produc fenomene de iritaţie cerebrală, cu excitaţie nervoasă, insomnie, spasme isterice, tremor.
Psihismul pacientului: nervozitate, brutalitate, refuz de a avea de a face cu cineva din jur, amnezie privind evenimentele recente, confuzie, halucinaţii, vedenii înspăimântătoare, cleptomanie.

Simptome dominante:

- criză de epilepsie, precedată de tremurături şi de o stare de răvăşire nervoasă, cu nelinişte, dezorientare şi ameţeală abrutizantă, pe fondul cărora apar spasme, grimase, trismus, spumă la gură, muşcare a limbii, anizocorie;

- vertij important cu tendinţa de a cădea pe spate, ameliorată ţinând capul în jos;

- spasme faciale, ticuri spasmodice, mişcări coreiforme sau isterice;

- spasme la copii, cu ameţelile caracteristice şi convulsii;

- nevoie constantă de a urina; urina având un miros puternic şi fiind de culoare galben-închisă;

Alte simptome:

- iluzii cu animale groteşti sau şobolani, de toate culorile;

- iluzia că a visat un vis frumos;

- stupefacţie sau inconştienţă, alternând cu violenţă ameninţătoare;

- palpitaţii puternice ce se aud şi de la spatele pacientului;

- cloroză;
- insomnie la copii;
Senzaţii deosebite, particularităţi:
- teribilă stare de violenţă şi vehemenţă, cu brutalităţi şi manifestări maniacale, imediat ce pacientul începe să iese din starea de inconştienţă şi de stupoare a crizei epileptice, cu vorbire ezitantă şi incoerentă, ca într-o beţie alcoolică, refuzând compania sau consolarea celor din jur, cu furie şi aversiune. În timpul convalescenţei, această stare se menţine şi uneori se accentuează, pacientul fiind tot timpul prost dispus, debusolat, plângând şi dorindu-şi moartea.

ACALYPHA INDICA (Acal.)

(Urzica indiană)

Polaritatea acestui remediu este centrată pe tusea hemoptoică, extrem de chinuitoare şi accentuată dimineaţa, expectorând sânge roşu aprins dar redus cantitativ, care slăbeşte pacientul, aşa cum se întâmplă în tuberculoza pulmonară incipientă; starea sa se ameliorează în restul zilei iar după amiaza expectoraţia devine mai închisă la culoare şi cu mici chiaguri. Tendinţa remediului la hemoragii se întâlneşte şi la aparatul digestiv, cu aceleaşi caracteristici de apariţie şi intensitate, cele mai frecvente fiind rectoragiile, agravate tot dimineaţa.

Psihismul pacientului: îngrijorat, neliniştit, nepoliticos, chiar aspru; se irită “încinge”, repede, chiar pentru fleacuri, pare speriat şi în general se comportă uricios cu ceilalţi.

Simptome dominante:
- tuse seacă, puternică, urmată de hemoptizie, agravată dimineaţa şi noaptea;

- durere toracică constantă, din cauza efortului de tuse;

- greutate gastrică, arsuri digestive (faringiene, esofagiene, gastrice, etc.) ;

- distensie abdominală dureroasă cu flatulenţă, borborisme, crampe şi tenesme;

- diaree explozivă, cu multe gaze;

- hemoragie rectală, agravată dimineaţa;

Alte simptome:
- emaciere progresivă; facies palid; puls moale şi compresibil; oboseală generală;

- epistaxis, polipi nazali, obstrucţie nazală cu respiraţie dificilă;

- inflamaţie a ochilor, cu roşeaţă şi tulburări de vedere; are greţuri când vede

obiectele în mişcare;

- febră însoţită de frilozităţi; greţuri şi hemoragii;

- insomnie întreţinută de starea nervoasă şi de griji;

- mişcarea extremităţilor e dificilă din cauza slăbirii forţei fizice;

Senzaţii deosebite, particularităţi:

• 
  senzaţie de slăbiciune pronunţată dimineaţa, pacientul căpătând o oarecare vigoare şi putere pe parcursul zilei.
  

ACETICUM ACIDUM (acet-ac.)

Este vorba de un remediu al cărui tablou clinic, în forma sa gravă, ne înfăţişează o suferinţă penetrată profund în întregul organism, de declin general, ca şi când au dispărut orice resurse imunitare de luptă cu boala, aşa cum se întâmplă în afecţiunile consumptive, debilitante, cu tendinţă la hemoragii, anemii, edeme, în insuficienţe cardio-respiratorii etc., care duc la o epuizare aproape totală. Asemenea tablouri aparţineau formelor terminale de tuberculoză iar azi se întâlnesc, de regulă, în hipoproteinemiile neoplazice evoluate, in special cele produse de cancerul digestiv, în stările grave, dramatice, postoperatorii cu fibrinoliză şi deshidratări masive, în diabetul insipid, în anemiile pernicioase, în colitele ulceroase, cronice, cu frecvente scaune sanghinolente, etc., iar, mai recent, în sindromul de deficienţă imunitară (SIDA).

Ca tipologie, pacientul Aceticum acidum este slab, emaciat, foarte palid, friguros, cu edeme, anxios, confuz, iritabil şi neliniştit de problemele care îl domină, cu înclinaţii spre stări depresive.
Simptome dominante:
- stare consumptivă, de marasm, cu edeme în membrele inferioare şi în general în părţile declive, evoluând spre ascită şi anasarcă;

- hemoragie a tuturor orificiilor mucoase: nas, faringe, plămâni, stomac, intestine, uter (Ferr., Mill.) ; face cu uşurinţă epistaxis în urma lovirilor şi traumatismelor la nas;

- eliminări abundente pe toate căile; diaree cronică, urinări frecvente şi masive (urină fără culoare, sau pală), transpiraţie profuză, rece (deşi uneori pielea este caldă şi uscată), sialoree zi şi noapte, vomismente; diareea, îndeosebi, este epuizantă şi, ca şi celelalte acuze, e însoţită de sete de mari cantităţi de lichid, intensă, ardentă, greu de satisfăcut; există totuşi o excepţie: în timpul acceselor de febră pacientul nu are sete;

- stare gravă de debilitate, prostraţie şi enormă epuizare, cu ameţeli, leşinuri, după boli intens debilitante (tifos, tifoidă, tuberculoză, tumori, etc.), precum şi după răniri importante, intervenţii chirurgicale majore, şoc operator ; starea e însoţită de dureri cu caracter arzător şi de colici, accentuate de atingerea corpului;

Alte simptome:
- faţă suferindă, cu ochi încercănaţi şi înfundaţi în orbite, palidă, ciroasă; dureri în articulaţia temporo-mandibulară stângă; epiteliom al buzelor;

- nu poate dormi pe spate, având senzaţia că abdomenul se prăbuşeşte şi produce dispnee (Allen); se simte bine stând pe burtă (Am-c.), mai ales când are dureri ale coloanei vertebrale (mielită); (doarme bine pe spate: Ars.)

- cefalei de tip nevralgic, mai ales în urma abuzului de medicamente;

- respiraţie obosită, cu tuse când inspiră aerul în piept; crup, iritaţie laringee şi traheo-bronşică, uneori expectoraţie abundentă, fetidă;

- fermentaţii gastrice, cu sughiţ, eructaţii, regurgitaţii acide şi gastralgii; stare de rău după băuturi prea reci şi vomismente, provocate de orice fel de alimente, mai ales cele reci, cele prea sărate, untul şi vegetalele (cu excepţia cartofilor); tulburări

hepatice, hemoragii intestinale; cancer gastric;

- menstre abundente, hemoragii post-partum; pirozis, puternice greţuri şi vomismente în timpul sarcinii; anemie a mamelor ce alăptează;

- febră hectică cu sudori profuze, mai ales nocturne, fără sete;

- stupoare şi delir, în formele grave, cu hidrofobie;

- este un bun remediu antidot în şocul anestezic şi în general în urmările inhalării de anestezice precum şi în intoxicaţiile alimentare cu carne şi mezeluri, în arsuri cutanate, înţepături de insecte, veruci, nevi; Kent a tratat cu succes cazuri de

diabet, cu sau fără glicozurie, bizuindu-se pe setea de nestins, marea slăbiciune şi slăbire a pacientului;

Senzaţii deosebite, particularităţi:

- senzaţie de căldură intensă, “aprindere” (năplai), care “inundă” şi se retrage, ca un orgasm (Kent); căldură şi dureri ale rădăcinii limbii, cu sete deosebită;

• 
  durerile de stomac pot fi violente, arzătoare şi sunt urmate de o senzaţie de frig intens al pielii şi de sudoare rece pe frunte (Clarke);