Materia medica

ARNICA MONTANA

Dr Ileana Rindasu

(Carul zanelor, Carul padurilor, Iarba Soarelui, Podbalul de munte )

Planta larg raspandita, in Europa, Nordul Asiei si al Americii, pe fanete si pasuni din zona montana si subalpina. Planta este din ce in ce mai rara in flora noastra spontana, din cauza poluarii, de aceea se recomanda reinsamantarea ei toamna.
Descriere: Tulpina atinge 60 cm inaltime, iar radacina cilindrica si oblica are cca 10 cm lungime si o culoare rosie-maronie in exterior, alba in interior. La baza tulpinii se afla o rozeta de 4 frunze, avand o forma alungita, in continuare tulpina propriu-zisa avand cel mult 1-2 frunze. Din mai pana in iulie, cresc pe ea 1-5 flori galben-aurii, asemanatoare cu o floare a soarelui in miniatura; de obicei, planta se caracterizeaza printr-o inflorescenta terminala si 2 inflorescente laterale situate dedesubt.
Parti utilizate:

Intreaga planta proaspata sau uscata; calitatile curative sunt mai eficiente la flori.

Compozitie chimica:

Inflorescentele contin sesquiterpene de tipul henelaninei, cu actiune imunostimulatoare. Radacina, dar si restul plantei contin principii amare: calendulina si arnicina.

Farmacologie ( fitoterapie ):

Preparatele aplicate local au actiune antiinflamatoare, analgetica si antiseptica, dar nu se aplica extern pe plagi deschise, eventual se aplica diluate, sub forma de comprese.

Infuzia de flori si radacini stimuleaza sistemul nervos si circulatia sanguina, diureza si transpiratia. Ceaiul de flori sedeaza mai ales dupa o sperietura sau cadere.

Dr. Bohn o folosea in tratamentul sangerarilor ascunse si al hematoamelor.

Cantaretii o prefera ca tratament pentru combaterea oboselii corzilor vocale si a raguselii.

Actioneaza eficient in catarul insotit de febra si stimuleaza expectoratia.

Toxicitate:

Administrata pe cale interna in doze mai mari de 7g ( 25 ml tinctura = 5 l-te ) este toxica, producand ameteli, tulburari de echilibru, tremuraturi ale membrelor, tulburari respiratorii si digestive.

Trasaturi esentiale ( dupa G. Vithoulkas ):

Tema principala a remediului: o experienta traumatica profunda ce s-a exercitat asupra nivelului fizic si / sau emotional sau mental.

Trauma poate fi reprezentata de o cadere/ lovitura/ comotie, alteori poate fi rezultatul fricii sau al unui soc emotional cum ar fi cel legat de o importanta pierdere financiara.
Tipul Arnica: persoana posomorata ce vrea sa fie lasata singura si in pace, nu vrea sa i se vorbeasca si mai ales nu vrea sa fie atinsa, mai ales in partile dureroase.

Este ca si cum persoana ar suferi de o frica fundamentala, de a nu fi atinsa, de aceea are o atitudine defensiva exprimata prin “ Nu te apropia de mine!” fizic/emotional, frica ce provine din senzatia ca a fost ranita profund, iar rana nu s-a inchis ( Ruggero Dujany: floarea aminteste putin de aceasta atitudine: ea creste la distanta de alte flori; o alta paralela posibila cu remediul este aspectul plantei care privita de departe, pare frumoasa, dar de aproape se observa ca arareori este sanatoasa; rozetele ei avand urme de muscaturi datorate insectei Trypeta cerasi sau musca Arnicae).

Ca si la alte remedii, simptomele evolueaza in mai multe stadii:
In primul stadiu de patologie, se obs. o reactie de agresivitate, cu tendinta de a ataca pt. a preveni un contact prea apropiat. Pacientul este irascibil, certaret, autoritar, dispretuitor. Poate fi furios, injura, vrea un obiect, apoi nu il mai vrea si il arunca. ( Cina, Nux-v ).
Nu accepta autoritatea nimanui si se considera atotstiutor ( Causticum ).
In urmatorul stadiu, pacientul devine foarte sensibil si pasiv, se inchide in el; este stadiul in care apare tabloul bine cunoscut, cand vrea sa fie lasat in pace, ca un Nat-mur. Asemanarea este cu atat mai mare cu cat la consolare, reactioneaza cu agresivitate.

Pacientul Arnica are senzatia de contuzii peste tot, ca si cand ar fi batut, de aceea are teama de a nu fi abordat, atins sau penetrat.

La femei, se poate intalni frica de viol si chiar de raportul sexual normal.

Stadiul urmator: apare starea de anxietate ce isi are originea in socurile anterioare provocate de o spaima, suprasolicitare,etc. Frica ajunge rapid in subconstient si produce atacuri de panica in timpul noptii, cu treziri insotite de senzatia de moarte iminenta si teama ca ceva nu e in regula cu inima sa. Aceste stari pot sa apara in urma unui accident

( Aconit, Arg-nitr., Lachesis).
In aceasta etapa a suferintei sale, pacientul devine distrat, uituc, isi pierde interesul pentru munca, nu se mai poate concentra, trebuie sa verifice mereu daca nu a uitat lumina sau aragazul deschise.

Alt tablou mental caracteristic este cel asociat febrei inalte din boli infectioase severe

( malarie, scarlatina ) sau cel din accidentul vascular cerebral: se observa prostratia profunda urmata de delir, inconstienta si coma. Halucinatii: vede cladiri care se prabusesc peste el, forme negre, fantome, crede ca va fi arestat.
Alteori, desi aflat intr-o stare grava, are iluzia ca se simte bine si vrea sa goneasca medicul: “ Nu am nevoie de tine, nu vreau medicamente!”

Cand se instaleaza starea semicomatoasa, initial este capabil sa raspunda la intrebari, dar recade rapid la starea initiala, uneori inainte de a termina propozitia.

Sugarul Arnica: Capricios, sensibil la durere, are tendinta sa tipe daca mama ii atinge mainile sau picioarele. Plange in somn, mai ales dupa ce a mancat sau dupa tuse.

In timpul febrei, seamana cu bell., are corpul rece si capul fierbinte.

Aspecte generale, caracteristici generale si modalitati

Traumatisme, inclusiv consecintele pe termen lung ale traumatismelor, produse de un obiect bont, insotite de extravazare sanguina, cu aparitia vanatailor; senzatia de contuzii, durere in tot corpul, ca si cum a fost batut.

Contuzii, luxatii, entorse

Indicat postoperator si dupa extractii dentare pentru resorbtia sangelui si vindecare mai rapida

Excelent remediu la nastere, ajuta impotriva senzatiei de contuzii la nivelul uterului si la dilatarea colului uterin
Nu se indica daca exista solutii de continuitate, cu sange care curge din plaga
Kent : “ Patul ii pare prea tare, ceea ce este un alt fel de a spune ca il dor toate.

Durerea pare sa treaca un timp, daca isi schimba pozitia, de aceea este nelinistit, se misca in pat, se intoarce de pe o parte pe alta.”

Miros putred de oua stricate al secretiilor ( amintesc de mirosul respingator al plantei proaspete ).
Agravari: - efortul fizic – atingerea – zdruncinaturile - repaosul indelungat - culcat pe o parte timp indelunngat - seara si noaptea in pat - frigul umed - dupa somn
Ameliorari: - culcat, cu capul in pozitie joasa - in aer liber - baile reci - schimbarea pozitiei - daca se dezveleste
Dorinte si av. alimentare

Doreste acru, bauturi reci, alcool ( whisky, bere )

Av. pentru carne si lapte; fumat.
Nucleul remediului ( Vermeulen )

traumatisme fizice; senzatia de batut, contuzii

frica de apropiere si de a nu fi atins

secretiile respingatoare, putride

capul fierbinte, corpul rece

tresare din somn dupa un accident sau alta spaima; agr. noaptea

Cateva simptome caracteristice ( locale )- limbajul de repertoar:

Vertigo: Concussion of brain from

Vision: Loss of vision, injury to eye, after

Hearing: Impaired, concussions from

Nose: epistaxis, exertion from, washing face from

Face : heat, cold limbs

Rectum: diarrhoea, injuries, after

Bladder: calculi, after operation for, retantion of urine, exertion after

Skin: eruptions, boils, small

Sleep: falling asleep, answering when

Remedii complementare: Aconit, Rhus-tox., Sul-ac.

Indicatii clinice:

Abcese, AVC, Comotie, Contuzii, Dupa interventii chirurgicale, Extractii dentare, Luxatii, Nastere, Psoriazis, Purpura, Traumatisme craniene, etc