Melcul Elysia…jumatate animal evolutia întoarsă pe dos de un melc…

Teoria Evolutiei – O minciuna eleganta (10.01.2014)

Dileme majore
În esență, cunoașterea adevărului asupra originii noastre este hotărâtoare deoarece influențează atât atitudinea pe care o avem față de noi înșine, cât și felul în care ne raportăm la ceilalți. Spre exemplu, dacă într-adevăr admitem că suntem rezultatul final a miliarde de ani de reacții biochimice aleatorii, atunci natura umană și chiar valoarea vieții umane, sunt total diferite decât în situația în care considerăm că suntem concepuți de un Creator. Descoperirea adevărului în această privință necesită atât un anume grad de obiectivitate, cât și o oarecare detașare emoțională, subiectul în sine stârnind adevărate pasiuni de-a lungul istoriei. În continuare, ași dori să vă prezint doar câteva motive care ar trebui să ne facă să ne îndoim de această teorie a evoluției:

1. Este un fapt stabilit științific că viața nu poate proveni din materie moartă. Viața poate proveni doar din viață (Legea biogenezei postulată de Louis Pasteur).

2. Evoluția chimică a vieții este imposibilă. Niciun om de știință nu a găsit vreo procedură prin care să realizeze acest lucru. Experimentul lui Miller, deși a fost dovedit irelevant, el este încă predat în manuale ca fiind un success răsunător.

3. Legile geneticii ale lui Mendel limitează variațiile dintr-o anumită specie. Diferite combinații de gene se pot forma, dar niciodată diferite gene.

4. Trăsăturile necesare nu se pot moșteni. De exemplu, gâtul lung de la girafe nu a rezultat din faptul că strămoșii lor și-au întins gâtul ca să ajungă la frunzele din copacii mai înalți, de asemenea, un om care face culturism nu poate să își transmită mușchii copilului său. Nu există nici un mecanism unde comportamentul organismului, în încercarea sa de a se adapta mediului, să producă o schimbare genetică.

5. Mutațiile genetice nu au făcut niciodată o creatură mai viabilă decât predecesoarea sa! Mutațiile sunt întotdeauna dureroare și în majoritatea cazurilor, letale. În peste 90 de ani de experimente și cercetări, asta incluzând 3000 de generații succesive, nu s-a găsit nicio bază pentru a crede că un proces natural poate cauza o creștere în complexitate și viabilitate.

6. Selecția naturală sau supraviețuirea celui mai puternic, de fapt previne schimbările evoluționiste. Din moment ce mutațiile contribuie la descreșterea viabilității, animalele care suferă de mutații, ajung la fundul lanțului trofic, nu urcă.

7. Mutațiile nu pot produce organe complexe ca și ochiul, urechea sau creierul, cu atât mai puțin design-ul găsit în organismele microbiologice. Principiul de “complexitate ireductibilă” demonstrează că toate părțile componente trebuie să existe simultan ca aceste organe să funcționeze. De asemenea, aceste organe complexe au niște relații interdependente cu alte organe complexe ceea ce le face să funcționeze corect. Aceste relații trebuie de asemenea să existe simultan.

8. Cel mai complex fenomen pentru știință se găsește în creaturile vii. Studiile detaliate ale unor animale specifice au arătat că echipamentul sau capabilitățiile fizice nu pot fi copiate nici de cei mai mare designeri din lume folosind cele mai sofisticate tehnologii. Ca exemplu putem da, sistemul sonar de la delfini și balene, frecvența modulată a radarului și sistemul de discriminare al liliecilor, capacitățiile aerodinamice și eficiente ale păsării colibri, sistemele de control interne, camera de ardere ale gândacului bombardier și capacitatea de auto-reparare a fiecărei formă de viață. Toate aceste dovezi sub nicio formă nu sunt rezultatul unor procese aleatorii, ci mai degrabă reprezintă un design bine definit.

9. Toate speciile existente, cât și organele lor, sunt complet dezvoltate. Nu există șopârle cu solzi și pene sau cu picioare și aripi sau inimi cu 3 compartimente. Dacă procesul de evoluție ar fi încă în derulare, aceste forme intermediare de dezvoltare ar trebuie să fie vizibile în natură. În schimb, ele nu există pentru că procesul evolutiv nu există.

10. Toate creaturile vii sunt divizate în tipuri distincte. Ar trebui să existe o multitudine de specii de tranziție dacă evoluția ar fi fost norma. Dar, din păcate pentru evoluționiști, nu există nicio dovadă care să îndice că un grup de animale sau plante au provenit din alt grup predecesor.

11. Speciile create le observăm doar cum ajung în pragul dispariției, nu când intră în existență. Nu există vreun proces în care să observăm cum o nouă specie se creează.

12. Dovezile fosile nu conțin nicio formă tranzitorie de animale. Această arie a științei a fost studiată atât de amănunțit încât este sigur că tragi concluzia că aceste verigi lipsă au fost numite astfel pentru că lipsesc cu desăvârșire și de aceea nu vor putea fi găsite vreodată.

13. Așa numitul pom-evolutiv nu are nici un trunchi. În cele mai vechi fosile, găsite în stratul sedimentar numit de ei, Cambrian, viața se pare că apare brusc și complet dezvoltată. Majoritatea oamenilor de știință care susțin evoluția nu pot să își explice cum s-a întâmplat așa ceva.

14. Insectele nu au nici un strămoș din care să fi evoluat. Nu a fost găsită nicio formă din care insectele să fi evoluat. Încă o problemă extrem de dificilă pentru cei care mai cred în evoluție.

15. Multe forme diferite de viață sunt complet dependente una de alta (relațiile simbiotice). Chiar și membrii unui familii de albine, care constă în regină, lucrători și trântori sunt interdependenți. Dacă un membru al unui grup a evoluat înaintea celuilalt, ei nu ar fi putut supraviețui. De îndată ce vedem că toate grupurile au supraviețuit, este logic să conchidem că au venit în existență simultan.

16. Este imposibil să concepem un proces evolutiv care duce la reproducerea sexuală. Sistemele complementare de sex masculin și de sex feminine ar fi trebuit să fi evoluat complet și interdependent la fiecare etapă, la timpul exact și la locul potrivit. Milioanele de procese mecanice și chimice, precum și modelele de comportament și trăsăturile fizice, ar fi trebuit ca toate să fie compatibile! Până și cei mai de seamă evoluționiști recunosc că nu pot explica acest fenomen.

17. Capacitatea umană de a vorbi cât și limba (dialectul) nu au evoluat! Defapt, cea mai bună evidență a limbilor este că ele se denaturează. A vorbi este o trăsătură umană unică. De aceea au fost studiate nenumărate cazuri în care niște copii au fost crescuți fără contact uman și astfel a fost observat faptul că vorbitul poate fi învățat doar de la alți oameni. Aparent, oamenii nu început din senin să vorbească! E un process de învățare la mijloc prin care fiecare om trebuie să treacă dacă vrea să vorbească. Dacă așa stau lucrurile, înseamnă că primii oameni, ar fi trebuit neapărat să fi fost împuterniciți cu capacitatea de a vorbi de la început, nefiind nevoie să o învețe.

18. Codurile și programele, respective ADN și codul genetic sunt produse doar și numai de inteligență. Nici un proces natural nu a fost observat să producă un program atât de intelligent.

19. Între toate formele de viață există similarități. Adevărat! Dar, existența similarităților dintre aceste forme diferite de viață nu înseamnă că ele au un strămoș comun, ci un designer comun! De exemplu, cineva ar putea să spună că un submarin a evoluat într-un hidroavion, care apoi a evoluat și el la rândul lui într-un avion de pasageri. Toate cele trei au anumite lucruri în comun, iar acest lucru indică strict către un designer intelligent comun, în cazul de față, omul, nu către un strămoș comun, respectiv submarinul.

20. Multe forme de viață unicelulare există, dar nu există nicio formă de viață cu 2, 3, 4 sau 5 celule, iar formele de viață cu numărul de celule aflat între 6 și 20 sunt paraziții. Dacă evoluția ar fi fost adevărată ar fi trebuit să se fi găsit forme tranzitorii de viață care sunt alcătuite din 2 și până la 20 de celule, dar din nou, ele nu sunt de găsit.

21. În timp ce embrionul se dezvoltă, acesta nu repetă o secvență evolutivă! Totuși este foarte cunoscut faptul că Ernest Haeckel, care a făcut de cunoscut această faptă, a falsificat într-un mod deliberat desenele pe care acesta le-a făcut, iar ele, cu stupoare, încă se mai găsesc pe paginile manualelor școlare.

22. Nici o formă de viață extraterestră nu a fost găsită sau observată vreodată! Dacă viața ar fi evoluat pe Pământ, atunci ar fi fost de așteptat ca măcar un cea mai simplă formă de viață, cum ar fi microbul, să fi fost găsită în alte părți. Dar nu s-a găsit nicăieri nimic.

23. Presupusul om-maimuță nu a existat niciodată! În prezent este recunoscut faptul că “Omul de Piltdown”, a fost o farsă creată de arheologul amator Charles Dawson, apoi presupusa dovadă pentru “Omul de Nebraska” a constat într-un dinte de porc, apoi Eugene Bubois recunoaște după 40 de ani că “Omul de Java” pe care el îl descoperise, nu era altceva decât un gibon imens iar craniul “Omul de Peking” a fost dovedit că a fost un craniu provenit de la o primată.

24. Straturile sedimentare ale Pământului au fost depozitate rapid, nu încet pe parcursul a milioane de ani! Nu există nici o evidență de eroziune între aceste straturi. Existența acestor fosile indică către o depozitare rapidă a acestor sedimente. Fosilele polistrate (adică acele fosile care se îndind pe mai multe straturi) pot fi explicate doar printr-o îngropare rapidă în aceste straturi diferite care au fost lichefiate sau moi la timpul respectiv. Termenul de “milioane de ani” care este desemnat coloanei geologice și pomului evolutiv este bazat în întregime pe presupoziții nefondate.

25. Metodele de datare radioactive sunt de asemenea bazate pe un număr de presupuneri instabile care produc rezultate de sute de milioane de ani. Condițiile atmosferei în trecut, activitatea solară, activitatea vulcanică, intensitatea câmpului magnetic, rata de descopunere a elementelor radioactive și mulți alți factori ne sunt încă necunoscuți. În schimb, cele mai multe metode de datare indică că Pământul este tânăr, nu vechi de miliarde de ani, ceea ce face ca întreaga teorie a evoluției să se prăbușească la pământ.

Întrebarea cu care a-și dori să închei este următoarea: Analizând fără prejudecăți aceste argumente din domeniul științei, cât de viabilă vi se mai pare că este teoria evoluției? Gândiți-vă nu de două ori, ci de mai multe ori!