Memoria – tipuri de memorie Memoria virtuală

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 447 b.
tarix19.01.2018
ölçüsü447 b.


  • Memoria – tipuri de memorie

  • Memoria virtuală

  • Algoritmi de inter-schimbare a paginilor în cazul MV






Tip de memorie mică, ultra-rapidă, aproape de UCP, ce conţine cele mai recent accesate date sau instrucţiuni de cod

  • Tip de memorie mică, ultra-rapidă, aproape de UCP, ce conţine cele mai recent accesate date sau instrucţiuni de cod

    • “Cache hit”
    • “Cache miss” (un bloc de dimensiune fixă de date ce conţine datele necesare sunt extrase din memoria principală şi introduse în cache)
      • Fenomenul de “localizare temporală” ne spune că este foarte probabil să avem nevoie de aceste date curând, deci el este plasat în cache unde poate fi accesat rapid
      • Timpul de răspuns necesar pentru un “cache miss” depinde atât de latenţa memoriei cât şi de bandwith – ce determină timpul în care va fi citit întregul bloc. Un “cache miss” administrat hardware va determina de regulă o pauză în funcţionarea CPU – până în momentul în care sunt disponibile datele.












Memoria virtuală Reprezintă separarea conceptuală a memoriei logice disponibile pentru aplicaţii faţă de memoria fizică. În acest mod putem avea o memorie virtuală de dimensiuni mari chiar cu o memorie fizică de dimensiuni reduse.

  • Memoria virtuală Reprezintă separarea conceptuală a memoriei logice disponibile pentru aplicaţii faţă de memoria fizică. În acest mod putem avea o memorie virtuală de dimensiuni mari chiar cu o memorie fizică de dimensiuni reduse.



În acelaşi sens, nu toate obiectele (date sau instrucţiuni) pot fi la un moment dat în memoria principală. Dacă avem memorie virtuală, atunci unele dintre obiecte se pot afla pe disc. Spaţiul de adresare este de regulă împărţit în blocuri de lungime fixă – pagini.

  • În acelaşi sens, nu toate obiectele (date sau instrucţiuni) pot fi la un moment dat în memoria principală. Dacă avem memorie virtuală, atunci unele dintre obiecte se pot afla pe disc. Spaţiul de adresare este de regulă împărţit în blocuri de lungime fixă – pagini.

  • La un moment dat, paginile se află fie în memoria principală, fie pe disc

  • Atunci când se cere un obiect care nu este în cache sau în memoria principală, apare un “page-fault” – moment în care întreaga pagină este mutată de pe disc în memoria principală. Aceste “page-fault” durează mai mult şi atunci sunt controlate de software şi UCP nu face pauză.

  • De regulă, UCP comută către alt task atunci când apare un acces la disc. Memoria cache şi memoria principală au aceeaşi relaţie ca şi cea existentă între memoria principală şi disc.



În orice moment, un calculator rulează mai multe procese, fiecare având propriul spaţiu de adrese de memorie. Ar fi foarte costisitor să se dedice un întreg spaţiu de adresare pentru fiecare proces, având în vedere că multe dintre procese folosesc doar o mică parte a spaţiului propriu de adrese. A apărut astfel necesitatea partajării unei părţi a memoriei între mai multe procese.

  • În orice moment, un calculator rulează mai multe procese, fiecare având propriul spaţiu de adrese de memorie. Ar fi foarte costisitor să se dedice un întreg spaţiu de adresare pentru fiecare proces, având în vedere că multe dintre procese folosesc doar o mică parte a spaţiului propriu de adrese. A apărut astfel necesitatea partajării unei părţi a memoriei între mai multe procese.

  • Acest procedeu poartă numele de “memorie virtuală” – memoria fizică se divide în blocuri care sunt alocate diferitelor procese.

  • Inerentă unei astfel de abordări este o schemă de protecţie ce restricţionează accesul proceselor la blocuri ce aparţin altor procese. Majoritatea formelor de memorie virtuală reduc, de asemenea, timpul de pornire a unui program, deoarece nu tot codul sau datele trebuie să fie deja în memoria fizică înainte ca programul să înceapă.



Nu însă partajarea între procese a memoriei este adevăratul motiv pentru care s-a inventat memoria virtuală. Dacă un program devine prea mare pentru memoria fizică, este sarcina programatorului să îl facă să încapă în ea. Au rezultate acele suprapuneri (overlay).

  • Nu însă partajarea între procese a memoriei este adevăratul motiv pentru care s-a inventat memoria virtuală. Dacă un program devine prea mare pentru memoria fizică, este sarcina programatorului să îl facă să încapă în ea. Au rezultate acele suprapuneri (overlay).

  • Blocurile de memorie în cazul memoriei virtuale se numesc pagini sau segmente. UCP foloseşte adrese virtuale ce sunt translatate (hardware cât şi software) în adrese fizice ce accesează memoria principală. Acest procedeu se numeşte procedeul de mapare a memoriei sau de translatare a adreselor. Astăzi memoria virtuală intervine la nivel de memorie principală şi disc magnetic.



Cererea de pagini (demand paging)

  • Cererea de pagini (demand paging)

  • Atunci când o pagină de memorie este referită (fie că este vorba despre cod sau date) şi ea nu se află în memorie atunci ea este adusă de pe disc şi se re-execută instrucţiunea

  •  



Regula spune că cererile de pagini din memoria externă (page faults) se produc rareori.

  • Regula spune că cererile de pagini din memoria externă (page faults) se produc rareori.

  •  Tabela de pagini necesită prezenţa unui bit “rezident" care ne arată dacă pagina este sau nu în memorie. Uneori se utilizează termenul "valid" pentru a indica rezidenţa în memorie. O pagină “invalidă" este astfel o pagină nerezidentă sau care are o adresă ilegală.

  • Este mai logic să avem doi biţi - unul ne indică faptul că pagina este validă iar cel de-al doilea ne arată dacă pagina este sau nu în memorie.



 Paşii ce se urmăresc în cazul unui “page fault”

  •  Paşii ce se urmăresc în cazul unui “page fault”

  •  

  • Procesul necesită o pagină ce nu este rezidentă în memorie.

  • 2. Verifică în tabela de pagini dacă referinţa de memorie este validă sau nu.

  • 3. Dacă este validă dar pagina nu este rezidentă, se încearcă obţinerea acesteia din memoria secundară.

  • 4. Se caută şi se alocă un cadru (frame) liber (o pagină de memorie fizică neutilizată în prezent – poate fi necesară eliberarea unei pagini de memorie).

  • 5. Se planifică o operaţie de disc pentru a se citi acea pagină din memoria secundară în cadrul nou alocat.

  • 6. După scrierea paginii în memorie se modifică tabela de pagini - pagina este acum rezidentă.

  • 7. Se reporneşte instrucţiunea ce a generat page fault.

  •  





1. Se caută pagina pe disc.

  • 1. Se caută pagina pe disc.

  • 2. Se caută un cadru liber.

  • a. Dacă există, se foloseşte

  • b. Altfel, se selectează o pagină “victimă”

  • c. Se scrie pagina “victimă” pe disc.

  • 3. Se citeşte noua pagină în cadrul eliberat. Se modifică tabela de pagini.

  • 4. Se reporneşte procesul.

  •  





Algoritmi de înlocuire a paginilor

  • Algoritmi de înlocuire a paginilor

  •  

  • În momentul supra-alocării putem fie interschimba pagini de pe disc, fie supra-scrie anumite pagini. Ce pagini vor fi înlocuite?- pentru a minimiza numărul de page faults.

  •  Exemplul unui şir de referinţă pentru pagini de memorie ce vor fi executate:

  • Şir de referinţă: 1, 2, 3, 4, 1, 2, 5, 1, 2, 3, 4, 5

  •  



Înlocuirea optimă

  • Înlocuirea optimă

    • Reprezintă o politică de înlocuire a paginilor care au cea mai mică rată “page fault”.
    • Algoritmul: se înlocuieşte pagina care nu va fi utilizată pentru cea mai lungă perioadă de timp.
    • Practic imposibil de implementat.


Metoda LEAST RECENTLY USED ( LRU ) – “Cea mai puţin recent folosită pagină”

  • Metoda LEAST RECENTLY USED ( LRU ) – “Cea mai puţin recent folosită pagină”

    • Se înlocuieşte pagina care nu a fost utilizată pentru cea mai mare perioadă de timp.
    • Rezultatele sunt bune; dificultatea apare la implementare.
    • Variante de implementare:
      •  ”Time stamp” pentru pagini - înregistrarea ultimei utilizări.
      • Stivă de pagini – se scot paginile utilizate şi se introduc în vârful stivei
  • Ambele metode necesită facilităţi hardware (trebuie făcută reactualizare după fiecare instrucţiune), de aceea este rar utilizată în practică.




Dostları ilə paylaş:
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə