Memoriu de prezentare



Yüklə 424,48 Kb.
səhifə3/7
tarix28.07.2018
ölçüsü424,48 Kb.
#60776
1   2   3   4   5   6   7



  1. Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate

Proiectul de realizare a investiţiei „Platformă de depozitare şi gospodărire a gunoiului de grajd şi a deşeurilor menajere” nu interacţionează cu alte proiecte existente sau planificate.



  1. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare

Cu prilejul întâlnirii organizate pentru stabilirea direcţiilor de acţiune privind promovarea proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”, s-au propus spre analiză două amplasamente pentru realizarea platformelor ecologice.

Aceste amplasamente propuse sunt:

- pe un teren degradat cu acces din drumul comunal ce leagă satele Gîrleni şi Gîrlenii de Sus

- pe un teren proprietatea comunei, la est de satul Gîrleni.


Pe baza datelor furnizate de către Primăria Gârleni cu privire la numărul de animale

pe categorii şi sate componente, rezultă următoarele:



Ţinând cont de aceste informaţii s-a efectuat calculul cantităţii totale de deşeuri de grajd pe care gospodarii comunei Gârleni ar transporta-o la platformă, lunându-se în considerare componentele de gunoi provenite din dejecţiile animalelor şi de la aşternutul de grajd, normate pe cap de animal şi zi, precum şi faptul că un procent mediu declarat de autorităţi de 25% din cantitatea totală de gunoi produsă se utilizează pentru folosinţa proprie.


În urma acestui calcul a rezultat o cantitate totală de 4.137 tone (5.517 mc) de deşeuri de grajd care trebuie transportată la platforma ecologică comunală, ce va avea o capacitate de 5.517 mc.
Dintre cele două amplasamente studiate, platforma respectivă se recomandă a se realiza în a doua locaţie propusă datorită amplasamentului mai central faţă de cele patru sate ale comunei şi deoarece aici sunt intrunite mai multe din condiţiile impuse pentru amenajare., ţinând cont şi de indicaţiile „Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole” (aprobat prinOrdinul comun nr. 1182/2005 al MMGA şi nr. 1270/2005 al MAPDR), ale „Codului de bune practici în fermă” (aprobat prin Ordinul nr.1234/2006 al MMGA) şi ale „Îndrumătorului tehnic pentru managementul gunoiului de grajd în ţările aparţinând Bazinului Central şi Inferior al Dunării” (elaborat în cadrul Proiect Regional al Dunarii - Proiect RER/01/G32 “Politici pentru controlul surselor poluării agricole la punctul de origine/sursă şi fără punct de origine/sursă” & “Proiecte pilot

pentru reducerea poluării agricole” cu finanţare UNDP/GEF).




  1. Alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului (de exemplu, extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de apă, surse sau linii de transport al energiei, creşterea numărului de locuinţe, eliminarea apelor uzate şi a deşeurilor)

Investiţia de faţă urmăreşte organizarea de sisteme de colectare selectivă, compostarea şi aplicarea pe terenurile agricole a deşeurilor biodegradabile reprezentate în particular de gunoiul de grajd din gospodăriile rurale, ceea ce contribuie la reducerea depozitării necontrolate a acestuia şi la reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile care ajung la depozitele de deşeuri menajere definitive.

  1. Alte autorizaţii cerute pentru proiect

Înainte de realizarea construcţiei se vor obţine toate avizele şi acordurile prevăzute în certificatul de urbanism şi se va solicita eliberarea autorizaţiei de construire de la autoritatea administraţiei publice locale competentă.


  1. Distanţa faţă de graniţe - Convenţa Espoo

Proiectul nu intră sub incidenţa Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontier, adoptat la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001.


  1. Hărţi, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informaţii privind caracteristicile fizice ale mediului, atât naturale, cât şi artificiale

Patrimoniul cultural arheologic sau arhitectonic

Conform listei siturilor de interes naţional, comuna Gârleni se află pe Lista Monumentelor

Istorice 2004 emisă de Ministerul Culturii şi Cultelor, Institutul Naţional al Monumentelor Istorice unde sunt înscrise ca situri arheologice, aşezări, necropole şi monumente de arhitectura. Siturile arheologice sunt evidenţiate în tabelul de mai jos:






Reţeaua hidrografică
Comuna Gârleni este situată la câţiva kilometri de municipoiul Bacău, în partea vestică a râului Bistriţa, între acumularea Lilieci şi acumularea Gârleni. Accesul de face pe DN 15 Bacău - Piatra Neamţ.

Pe teritoriul comunei curg râul Bistriţa şi pârâul Limpedea, ambele cu debit pemanent. Există lacul de acumulare Lespezi, cu suprafaţa de 233 ha. Sursă de apă pentru populaţie sunt fântânile.


Apele freatice care urmeaza sa fie monitorizate din punct de vedere al poluarii cu nutrienti sunt cantonate in general, in depozite aluvionare sau de terasa. Alcatuirea litologica a a acestor depozite este urmatoarea:

  • HOLOCEN SUPERIOR(qh) - depozite aluviale dinh cadrul luncilor alcatuite din bolovanisuri, pietrisuri,nisipuri acoperite de soluri argiloase

  • PLEISTOCEN SUPERIOR(qp3) - depozite de terasa (pietrsurisi nisipuri acoperite de argile sai loessuri)

Date hidrogeologice

Prin implementarea Directivei Cadru a Apei 2000/60/EC, în Romania au fost delimitate corpuri de apă subterană freatică şi de adâncime, care au fost atribuite pentru management Direcţiilor Apelor

Pe teritoriul A.B. Siret, acviferul freatic este acumulat în depozitele holocene din alcătuirea luncilor râurilor Siret şi a afluenţilor acestuia (râurile Suceava, Moldova, Bistriţa şi Trotuş), în depozitele pleistocene din constituţia teraselor, dar şi în partea superioară a depozitelor de vârstă sarmaţiană

Aluviunile afluenţilor de pe dreapta Siretului au grosimi cuprinse între 5-10 m, uneori ajungându-se la 20 m. In zonele de luncă, depozitele din acoperiş pot lipsi; pe terasă ele ajung să depăşească 10 m grosime şi sunt constituite din depozite loessoide. Nivelul apelor freatice se situează între adâncimilede 2-15 m.

Afluenţii din stânga Siretului au terasele şi luncile slab dezvoltate constituite, în general, din nisipuri care înmagazinează resurse reduse de apă. In lunca şi terasele râului Suceava, acviferul freatic este cantonat în depozite de pietrişuri şi bolovănişuri (în zona de izvoare a râului), iar în aval depozitele devin mult mai fine, uneori constituite numai din nisipuri. Debitele obţinute din acest acvifer sunt cuprinse între 1-15 l/s , pentru denivelări de 0,35-2,5 m.

In lunca şi terasele râului Moldova, acviferul freatic este constituit din pietrişuri şi bolovănişuri şi mai puţin nisipuri, uneori acoperite de depozite de argile nisipoase sau silturi nisipoase argiloase.

In lunca râului Trotuş şi a afluenţilor acestuia, depozitele acviferului freatic sunt constituite din nisipuri, pietrişuri şi bolovănişuri situate la adâncimi variabile.

Depozitele sarmaţiene sunt constituite din alternanţe de argile, nisipuri şi, cu totul local, intercalaţii subţiri de gresii şi calcare. Este posibil ca local în depozite de această vârstă să se acumuleze un acvifer freatic cu capacitate redusă de debitare, captat mai ales prin puţurile domestice.





Sol şi subsol

Solurile şi subsolurile, aferente comunei Gârleni sunt caracterizate prin soluri aluviale şi soluri brun roşcate.






Biodiversitate

Vegetaţia este specifică unei zone cu caracter de tranziţie între stepă şi pădurile zonei umede. Se cultivă cartofi, foloarea-soarelui, porumb, soia, grâu, legume, viţă-de-vie, pomi fructiferi.


În temeiul Hotărârii nr. 2151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone, au fost desemnate cinci arii de protecţie specială avifaunistică de importanţă naţională, care au fost incluse in situl Natura 2000 ROSPA0063:
Arii de protecţie specială avifaunistică de importanţă naţională

Nr.

Arie naturală protejată

Suprafaţă

-ha,


Judeţ

Nr. aviz CMN

VI.4.

Lacul Lilieci

262

Bacău

Cj 287/23.12.2002

VI. 5.

Lacul Bacău II

202

Bacău

Cj 286/23.12.2002

VI.6.

Lacul Galbeni

1.132

Bacău

Cj 285/23.12.2002

VI.7.

Lacul Răcăciuni

2.004

Bacău

Cj 288/23.12.2002

VI.8.

Lacul Bereşti

1.800

Bacău

Cj 289/23.12.2002

Cea mai apropiata arie naturală protejată, dar fără să cuprindă şi obiectivul studiat, este ARIA DE PROTECŢIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ "LAC LILIECI" - habitate care adăpostesc peste 160 specii de păsări având un rol foarte important în cadrul culoarului de migraţie est-european. Suprafaţa: 262 ha. Aria de protecţie specială avifaunistică Lacul Lilieci, 262 ha, localitatea Lilieci, comuna Hemeiuşi şi localitatea Iteşti, comuna Bereşti - Bistriţa, judeţul Bacău, cu codul VI.4. Lacul Lilieci 262 Bacău Cj 287/23.12.2002.


Descrierea limitelor

Limita nordică: corespunde cu malul lacului care reprezintă şi limita spre parcelele cadastrale PdT642, PdT715 şi NR722;

Limita estică: corespunde cu digul lacului şi porneşte de la latura de sud a parcelei NR722 şi se continuă spre sud-vest, până la canalul de fugă al hidrocentralei Bacău I;

Limita sudică: porneşte de la canalul de fugă al hidrocentralei Bacău I şi se continuă spre nord-vest, prin digul lacului (CD33) până la intersecţia acestuia cu HR44;

Limita vestică: corespunde atât digului lacului (CD33) care porneşte de la sud de parcela Ps38 şi se continuă până la intersecţia cu HR44, având spre vest parcelele topografice Ps101, HB100, A77, A76, cât şi secţiunii de vărsare a Bistriţei în lac, delimitată prin limitele de est ale parcelelor topografice Ps38 şi NN28/1.
Descrierea suprafeţei

Aria de protecţie specială avifaunistică Lac Lilieci cuprinde luciul de apă al lacului de acumulare Lilieci, de pe râul Siret, extins pe teritoriile comunelor Bereşti - Bistriţa (HA716) şi Hemeiuşi (HA40). Parcelele şi subparcelele cadastrale sunt preluate din planuri cadastrale întocmite în anul 1989.


Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale protejate din vecinătate nu sunt afectate de realizarea investiţiei. Dimensiunile reduse ale amplasamentului nu fragmentează habitatul şi nu determină reducerea numărului exemplarelor speciilor de interes comunitar.
Realizarea investiţiei nu are impact negativ asupra speciilor şi habitatului din aria de protecţie din vecinătate, nu perturbă realizarea obiectivelor de conservare a acesteia şi integritatea reţelei Natura 2000 şi asigură menţinerea şi restaurarea statutului favorabil de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar.
Integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar nu este afectată deoarece investiţia este în exteriorul acesteia şi nu are impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar şi nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes comunitar.
Prognoza privind amploarea/mărimea impactului cumulativ şi semnificaţia acestuia în raport cu integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar, ţinându-se cont de structura, funcţiile ecologice şi vulnerabilitatea acestora la modificări, indică faptul că investiţia nu afectează aria naturală protejată de interes comunitar.

Clima

Clima comunei Gârleni este cea a Moldovei subcarpatice, influenţată de relief şi râul Bistriţa.


Temperaturile medii variază între 12 şi 14°C. Temperaturile maxime se înregistrează în iulie, până la 37°C, în timp ce temperaturile minime se înregistrează în februarie - 26°C. Media anuală a precipitaţiilor este între 400 - 500 mm.

Vânturile sunt impuse de aspectul orografic al zonei, cea mai mare frecvență și intensitate având-o vânturile din direcţiile NV, SE şi NE.


Relief
Relieful judeţului Bacău cuprinde: La vest munţii Tarcău, Nemira şi Vrancei (N), cu înălţimi de 1000-1600 m, bine împăduriţi; în centru sunt dealuri de 400-700 m, depresiuni şi culoare largi de vale (Bistriţa, Trotuva); În est se află culoarul Siretului şi Colinele Tutovei. 
http://www.famouswhy.ro/pictures/regiuni/judetul_bacau.jpg



  1. Caracteristicile impactului potenţial

Această parte a memoriului prezintă principalele subiecte abordate şi identifică problemele legate de mediu şi sănătate publică. Analiza situaţiei de mediu a fost realizată pentru toate aspectele de mediu identificate în etapa în care s-a stabilit aria de acoperire a proiectului.


Aceste aspecte sunt următoarele: apă, aer, sol, biodiversitate, sănătatea populaţiei, patrimoniul arhitectonic, arheologic şi cultural, peisajul, mediul social şi economic. Analiza situaţiei actuale privind calitatea şi starea mediului natural, precum şi a situaţiei economice şi sociale a relevat o serie de aspecte semnificative privind evoluţia probabilă a acestor componente. În aprecierea evoluţiei diferitelor componente ale mediului trebuie luat în considerare faptul că proiectul creează un cadru pentru dezvoltarea şi modernizarea zonei prin mijloace specificeşi poate, pe de o parte, genera presiuni asupra unor componente ale mediului, iar pe de alta parte, poate soluţiona anumite probleme de mediu existente.
Pe de alta parte, luarea în considerare a criteriilor de protecţie atât a sănătăţii umane, cât şi a mediului natural şi construit, necesită analiza evoluţiei factorilor de mediu ca: apă, aer, sol, biodiversitate, sănătatea populaţiei, patrimoniul arhitectonic, arheologic şi cultural, peisajul, mediul social şi economic.


  1. Extinderea impactului

Impactul produs de construirea şi exploatarea platformei se manifestă în zona în care se situează amplasamentul, fără a se extinde teritorial. Necesitatea de a cunoaşte informaţii privind extinderea impactului asupra mediului produs de proiecte de natura celui de faţă (construirea platformei de depozitare şi gospodărire a managementului de grajd şi a deşeurilor menajere) derivă dintr-o serie de tratate şi convenţii la care România este parte.
Astfel, aderarea României la UE a impus transpunerea în legislaţia română a aquis–ului comunitar, implementarea şi controlul implementării legislaţiei specifice. Politica Uniunii Europene şi acţiunea sa asupra mediului pot fi schiţate prin programele sale de acţiune asupra mediului începute în 1973. Decretul unic european şi Tratatul Maastricht au stabilit obiectivele fundamentale: de protecţie şi îmbunătăţire a calităţii mediului, de contribuire la protejarea sănătăţii umane, respectiv de asigurare a unei utilizări prudente şi raţionale a resurselor naţionale. Sub Tratatul de la Maastricht, Curtea Europeana poate impune amenzi unui stat membru care nu a reuşit implementarea directivelor UE şi punerea în vigoare în întregime a acestora. De asemenea, principiile “poluatorul plăteşte” şi “pagubele asupra mediului trebuie sa fie rectificate la sursă” sunt identificate în articolul 130 din Decretul Unic European. Al şaselea program de acţiune în domeniul mediului al UE “Mediu 2000: Viitorul nostru comun, şansa noastră”, pune accentul pe prevenirea poluării factorilor de mediu, în special a apelor, realizarea unui plan de gestiune a deşeurilor, utilizarea durabilă a resurselor naturale. Programul este parte integrantă a strategiei de dezvoltare durabilă a Comunităţii Europene.


  1. Magnitudinea şi complexitatea impactului

In cadrul proiectului pentru amenajare platformă ecologică de compostare deşeuri de origine animală comuna Gârleni s-au studiat problemele de mediu legate de managementul deşeurilor de origine animală. Zona studiată nu are fond construit care ar putea polua şi influenţa calitatea factorilor de mediu sol, aer, apă, vegetaţie. Relaţia cadru natural – cadru construit este în curs de definire. In zonă nu sunt prezenţi factori poluanţi iar spaţiile verzi existente facilitează în mod favorabil factorii de mediu.

Pagina 45 din 75

Terenul destinat amplasării platformei comunale de depozitare şi gospodărire a gunoiului de

grajd şi a deşeurilor menajere este în afara suprafeţelor aparţinând unor zone naturale protejate.

Evaluarea a fost efectuată ţinând cont de criteriile recomandate de HG 1076/2004 în anexa 1 iar pentru cuantificarea nivelului prognozat al impactului (amploarea acestuia) s-au avut în vedere atât efectele directe cât şi cele secundare, cumulative sau sinergice. Totodată s-a ţinut cont de durata prognozată a impactului (pe termen scurt , mediu sau lung).


Evaluarea constă în acordarea unor note de bonitate pentru fiecare formă de impact (pozitiv sau negativ) identificată , utilizând următoarea scară:

+ 2: impact pozitiv semnificativ;

+ 1: impact pozitiv nesemnificativ;

0: nici un impact;

- 1: impact negativ nesemnificativ;

- 2: impact negativ semnificativ.


În continuare se prezintă formele de impact identificate ca fiind relevante pentru evaluarea impactului proiectului de Construire platformă de depozitare şi gospodărire a gunoiului de grajd şi a deşeurilor menajere comuna Gârleni, grupate pe categorii de factori sau aspecte de mediu.
Au fost acordate note de bonitate atât pentru impactul prognozat în lipsa aplicării unor măsuri specifice de prevenire, reducere sau compensare cât şi pentru impactul prognozat după implementarea măsurilor propuse prin plan. În urma evaluării au fost considerate acele efecte negative pentru care media a fost cuprinsă în intervalul (-2;0).

Evaluarea implementării obiectivelor asupra obiectivelor de mediu








Evaluarea efectului cumulativ al implementării proiectului, s-a realizat pe baza însumării punctajului acordat pentru fiecare obiectiv relevant asupra obiectivelor de mediu.

Pagina 54 din 75


Evaluarea efectului cumulativ al implementării proiectului


Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor proiectului de Construire platformă de depozitare şi gospodărire a gunoiului de grajd şi a deşeurilor menajere comuna Gârleni, Judeţul Bacău rezultă un efect majoritar pozitiv asupra obiectivelor de mediu ceea ce va asigura respectarea standardelor de mediu.
Impactul generat de implementarea obiectivelor proiectului pe termen mediu şi lung se va concretiza în respectarea ţintelor propuse în politicile de mediu adoptate de legislaţie pe factori de mediu. Imaginea de ansamblu a impactului generat de acest plan este prezentată în figura de mai jos.
Evaluarea impactului generat de implementarea proiectului „ platformă de depozitare şi gospodărire a gunoiului de grajd şi a deşeurilor menajere”

Evaluarea globală a impactului generat de implementarea proiectului de construire

platformă de depozitare şi gospodărire a gunoiului de grajd şi a deşeurilor menajere




  1. Probabilitatea impactului

Analiza rezultatelor evaluării pune în evidenţă faptul că implementarea proiectului generează un impact preponderent pozitiv. Probabilitatea de a se realiza acest impact pozitiv este certă.


Implementarea obiectivelor proiectului Construire platformă de depozitare şi gospodărire a gunoiului de grajd şi a deşeurilor menajere va avea efecte pozitive asupra dezvoltării comunei atât din punct de vedere socio-economic cât şi din punct de vedere al protecţiei mediului şi al sănătăţii cetăţenilor.
Analiza globală a impactului generat de implementarea proiectului permite clasificarea obiectivelor relevante de mediu în funcţie de punctajul obţinut. Astfel, se poate concluziona că implementarea proiectului va contribui în principal la limitarea poluării apelor de suprafaţă şi subterane, la îmbunătăţirea calităţii solului, protejarea funcţiilor ecosistemelor terestre şi acvatice împotriva degradării continue generate prin depozitarea necontrolată a deşeurilor, fragmentării habitatelor şi defrişării şi protecţia populaţiei prin diminuarea/eliminarea surselor de răspândire a bolilor.

Clasificarea contribuţiei proiectului la atingerea obiectivelor relevante de mediu


O1. Limitarea poluării apelor subterane şi de suprafaţă, la un nivel care nu afectează semnificativ sistemele naturale;

O2. Prevenirea poluării aerului sau limitarea acesteia la nivele care nu afectează negativ sistemele naturale sau sănătatea umană;

O3. Diminuarea suprafeţelor afectate de gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor;

O4.Îmbunătăţirea/conservarea habitatelor şi speciilor de floră şi faună sălbatică prin gestionarea corespunzătoare a deşeurilor şi reabilitarea ecologică a zonelor de depozitare neconforme/ilegale;

O5. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei prin respectarea cerinţelor privind colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor;

O6. Asigurarea protecţiei peisajului natural şi cultural prin revitalizarea zonelor degradate şi prin gestionarea corespunzătoare a deşeurilor;

O7. Îmbunătăţirea comportamentului faţă de mediul înconjurător prin educarea publicului cu

privire la efectele nocive cauzate de gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor;




  1. Durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului

Impactul proiectului se manifestă pe toată perioada de exploatare a investiţiei. Ca urmare, şi frecvenţa şi reversibilitatea impactului produs sunt permanente, pe toată perioada de exploatare a investiţiei.


  1. Măsuri de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului




    1. Yüklə 424,48 Kb.

      Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin