MEMORIU DE PREZENTARE A JUDEŢULUI BRAŞOV
CARACTERIZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ
Teritoriul judeţului Braşov – cu o suprafaţă de 5363 km², respectiv 2,2% din suprafaţa ţării, are o poziţie centrală în cadrul ţării, având limitele: extremitatea sudică situată în masivul Leaota, cea nordică în dealurile Homoroadelor (la NV de satul Drăuşeni), extremitatea vestică se află în lunca Oltului, imediat în aval de Ucea de Jos, iar cea estică în Munţii Tătarului, la izvoarele Buzăielului.
Sub aspectul valorilor de altitudine (de la 450 la peste 2000 m), jud. Braşov apare ca un teritoriu cu forme variate de relief de o mare complexitate, rezultat al unei evolutii geologice si tectonice diferenţiate de la un loc la altul.
Treptele de relief raportate la suprafaţa intregului judeţ, reprezintă : 60 % depresiuni si dealuri, 20 % munţi scunzi si 20 % munţi înalti.
Sub aspect fizico-geografic, judeţul Braşov se află la joncţiunea a trei mari unităţi naturale: Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi Podişul Transilvaniei, de unde rezultă o pronunţată complexitate şi diversitate în trăsăturile geologice şi geomorfologice, deci implicit şi a celor hidrografice şi climatice. Între aceste unităţi majore se află şesul aluvionar al depresiunii Ţara Bârsei.
Văile tributare Oltului, culoarul Bran-Rucăr, pasurile Predeal, Predeluţ, Bratocea şi Tabla Buţii, introduc pronunţate denivelări transversale în acest aliniament muntos, reducându-i masivitatea şi individualizând o serie de masive cu particularităţi distincte.
În subsolul judeţului se găsesc diverse resurse: roci magmatice
( în special bazalt ), roci sedimentare, mineralizaţii metalifere,ape minerale
( Zizin ), ape clorosodice ( Perşani, Grid, Veneţia de Jos, Rupea, Homorod ) şi ape sărate de zăcământ din depozitele de nisipuri sarmatiene ( Băile Rotbav ). La acestea se pot adăuga izvoarele mezotermale de sub Măgura Codlei şi de la Hoghiz ( izvor castic ).
Judeţul Braşov deţine 26 de arii protejate, un număr impresionant de monumente ale naturii, plante care aparţin unui număr de 82 de specii şi numeroase specii de animale ocrotite.
Suprafeţele împădurite în jud.Braşov însumează 201500 ha ( 38.4 % din totalul suprafeţei judeţului).
Lista rezervațiilor naturale din județul Braşov cuprinde 32 de arii protejate de interes naţional (rezervaţii naturale) , declarate prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000 şi a H.G. 2151/2004, 1581/2005 , dintre care Piatra Craiului este parc naţional şi Bucegi parc natural.
În cea mai mare parte ariile protejate sunt stabile din punct de vedere ecologic. Din anul 1999 Parcul Naţional Piatra Craiului şi din 2004 Parcul Natural Bucegi au administraţie proprie, fiind luate măsuri ferme de protejare a tuturor habitatelor aflate pe cuprinsul acestor parcuri. Un procent de 80 % din terenurile aflate in interiorul rezervaţilor sunt în administrare silvică, restul fiind în administrarea primăriilor.
Conform Legii nr.57/2007 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, ariile protejate din judeţul Braşov se încadrează într-un regim de management .
Monumente ale naturii: Coloanele de bazalt de la Racoş, Stânca bazaltică de la Rupea, Vulcanii Noroioşi de la Băile Homorod, Cheile Dopca, Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită, Microcanionul în bazalt de la Hoghiz, Locul fosilifer Carhaga, Locul fosilifer Purcăreni, Peştera Bârlogul Ursului, Peştera Valea Cetăţii.
Rezervaţii naturale: Mlaştina Hărman, Muntele Tâmpa, Pădurea Bogăţii, Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului, Postăvarul Muntele, Dealul Cetăţii – Lempeş, Cotul Turzunului, Stejerişul Mare, Pădurea şi mlaştinile eutrofe de la Prejmer, Complexul Geologic Racoşul de Jos, Holbav, Peştera Comana, Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului, Piatra Craiului.
Arii de protecţie specială avifaunistică: Complexul Piscicol Dumbrăviţa, Rotbav.
CLIMA
Judeţul Braşov se incadrează – zonal – in climatul temperat, iar regional se situează la tranziţia dintre climatul continental vest-european, de nuanţă oceanică, şi cel excesv continental, din est. Apreciat la scara proceselor macrosinoptice dominante, climatul acestui sector carpatic este de tip continental moderat, dominat de circulaţia atmosferică din nord-vest. In sens latitudinal, climatul acestei regiuni este influenţat şi de advecţiile maselor de aer reci, polare, precum şi de cele calde, de componentă sudică.
Trăsăturile generale ale climei zonale, regionale şi de sector sunt puternic modificate de condiţiile fizico-geografice locale. Sub influenţa reliefului muntos, in cuprinsul judeţului se realizează o compartimentare a climatului general şi o etajare evidentă a fenomenelor climatice. Astfel incepând cu cele mai joase trepte ale reliefului depresionar şi până pe crestele cele mai inalte ale munţilor inconjuratori, in cuprinsul judeţului Braşov se intâlnesc numeroase etaje şi compartimente climatice: etajul climatic depresionar, premontan, montan şi alpin.
Regimul precipitaţiilor atmosferice prezintă o mare variabilitate. Astfel, sectorul cel mai de jos al depresiunii Bârsei, din zona Feldioara- Bod, primeşte cele mai mici cantităţi anuale de precipitaţii (500-600 mm.). În depresiunea Făgăraşului, în sectorul braşovean al colinelor Târnavelor şi în întreaga zonă piemontană din sudul şi sud-estul judeţului, cantitatea anuală de precipitaţii variază între 600-750 mm. Pe versanţii munţilor, cantităţile anuale de precipitaţii cunosc o evidentă variaţie altitudinală. În etajul premontan, cantităţile de precipitaţii cresc de la 750 la 950 mm., în etajele climatice montane ajung până la 1200 mm., iar de la 1800 m. altitudine în sus, în etajele alpine, precipitaţiile anuale depăşesc 1400 mm.
Cantităţile anuale de precipitaţii prezintă şi o accentuată variabilitate în timp, de la un an la altul. Astfel, în anii cu o activitate ciclonică intensă, la toate staţiile meteorologice din judeţul Braşov s-au înregistrat cantităţi anuale de precipitaţii mai mari de 1000 mm. (Bod 1060 mm., Făgăraş 1166 mm., Vârful Omu 2401 mm.). În anii deficitari, când persistă sistemele barice anticiclonice, cantităţile anuale de precipitaţii nu au depasit 400-500 mm. în şesul depresionar al Bârsei şi 900 mm. pe vârfurile alpine.In ultimul deceniu se constata o dimunuare a cantitatilor anuale de precipitatii in toate zonele geografice din judet.Totodata a crescut frecventa ploilor de tip torential ce produc spalari ale versantilor si degradari de terenuri.
Repartiţia pe luni a precipitaţiilor in zona Braşov (la principalele Staţii Meteorologice din judeţ), este evidenţiată in tabelul următor :
CANTITĂŢI LUNARE DE PRECIPITAŢII [l/m²] - MEDII MULTIANUALE
Staţia/
luna
|
I
|
II
|
III
|
IV
|
V
|
VI
|
VII
|
VIII
|
IX
|
X
|
XI
|
XII
| AN |
Făgăraş
|
27,3
|
25,8
|
29,1
|
53,4
|
85,2
|
95,3
|
10,3
|
7,6
|
48,7
|
37,5
|
34,6
|
29,1
|
644,1
|
Ghimbav
|
26,9
|
24,2
|
27,7
|
46,4
|
73,1
|
90,5
|
92,9
|
71,7
|
45,8
|
35,1
|
32,1
|
27,9
|
594,2
|
Cantităţile maxime de precipitaţii înregistrate in ultimii ani, capabile să provoace apariţia viiturilor pe râuri, au atins următoarele valori :
Localizare
|
Data/perioada
|
Cantitatea [l/m²]
|
SM Braşov - Ghimbav
|
iulie.1981
05-08.08.2005
|
142.0 (in 40 min)
93,6
|
SM Predeal
|
02-04.06.1988
06-07.07.1994
15-16.07.1998
23.03.2007
23-31.07.2010
21.05-06.06.2012
|
153.7
162,1
100,3
96,9
156,7
119,2
|
SM Fundata
|
21.05-06.06.2012
|
105,9
|
SM Cristianul Mare (desfiinţată)
|
02-04.06.1988
|
178.3
|
SM Poiana Braşov (desfiinţată)
|
02-04.06.1988
18-22.06.2001
|
127.5
117,6
|
SM Postavarul (desfiinţată)
|
05-08.08.2005
|
122,6
|
SH Podu Olt (râu Olt)
|
21.05-06.06.2012
|
114,0
|
SH Feldioara
|
28-29.05.2003
|
91.2
|
SH Hoghiz (râu Olt)
|
09-15.06.2011
21.05-06.06.2012
|
89,5
183,4
|
SH Babarunca (pr.Tărlung)
|
23.03.2007
11-12.07.2009
12-15.04.2011
13-19.04.2012
21.05-06.06.2012
|
110,5
104,3
76,3
98,0
127,6
|
SH Dâmbu Morii (pr.Timiş)
|
05-07.07.1994
18-22.06.2001
05-08.08.2005
11-12.07.2009
23-31.07.2010
21.05-06.06.2012
|
119.5
127,5
110,6
104,4
133,3
106,3
|
SH Dumbrăviţa (pr.Homorod-Ciucaş)
|
06-07.07.1994
12-15.04.2011
|
106.0
62,5
|
PP Holbav (desfiinţat)
|
20-21.05.1998
|
80.0 (in 7 ore)
|
SH Teliu (pr.Teliu)
|
02-04.06.1988
05-08.08.2005
23-31.07.2010
21.05-06.06.2012
|
117.7
105,1
181,5
121,3
|
SH Râşnov (pr.Ghimbăşel)
|
21.05-06.06.2012
|
116,1
|
SH Şercaia (pr.Şercaia)
|
18-22.06.2001
21.05-06.06.2012
|
113.8
129,3
|
SH Zărneşti (pr.Bârsa)
|
18-22.06.2001
21.05-06.06.2012
|
112.3
107,5
|
SH Tohanu Nou (pr.Turcu)
|
11-13.07.2009
14.08.2009
21.05-06.06.2012
|
110,5
95,0
107,1
|
SH Moieciu (pr.Turcu)
|
10.08.2007
23-31.07.2010
21.05-06.06.2012
|
89,7
149,4
131,0
|
SH Dacia (pr.Cozd)
|
05.08.2005
21.05-06.06.2012
|
84,0 (in 12 ore)
93,3
|
SH Dopca (pr.Valea Mare)
|
09-15.06.2011
21.05-06.06.2012
|
93,9
107,8
|
Localizare
|
Data/perioada
|
Cantitatea [l/m²]
|
SH Rupea Gară (pr.Homorod)
|
21.05-06.06.2012
|
102,8
|
SH Felmer (pr.Felmer)
|
19.08.2005
30.06-01.07.2011
|
48,0 (in 20 min.)
90,1
|
SH Făgăraş (pr.Racoviţa)
|
21.05-06.06.2012
|
111,3
|
Notă: SH- Staţie Hidrometrică, SM- Staţie Meteorologică, PP- Post Pluviometric
Stratul de zăpadă se formează, în şesul Bârsei, aproximativ la jumatatea lunii noiembrie, însă el devine stabil mai târziu, în a doua jumătate a lunii decembrie, sau tocmai în luna ianuarie. Intervalul de timp cu strat de zăpadă cuprinde, în medie, la Braşov, un număr de 63 de zile, în Poiana Braşov 93 de zile, iar în etajele montane superioare solul rămâne neîntrerupt acoperit de zăpadă peste 150 de zile pe an. Se constată că pe fondul tendinţelor climatice la scară regională şi în ceea ce priveste durata stratului de zăpadă, asistăm la o reducere a acestuia.
HIDROGRAFIA
Cursurile de apă care izvoresc şi/sau traversează judetul Braşov aparţin in marea majoritate bazinului hidrografic Olt (94 % din lungimea totala a cursurilor de apă), 3 % din lungimea cursurilor de apă din judeţ aparţin bazinului hidrografic Buzău, 2 % din lungimea cursurilor de apă aparţin bazinului hidrografic Mureş, iar 1 % din lungimea cursurilor de apă apartin bazinului hidrografic Ialomiţa.
Repartiţia pe bazine hidrografice a lungimii cursurilor de apă, a suprafeţelor apelor curgătoare, a suprafeţelor acumulărilor şi canalelor de derivaţie este prezentată in tabelul de mai jos:
Denumire bazin hidrografic
|
Lungimi
cursuri de apă
(km)
|
Suprafeţe
ape curgătoare
(ha)
|
Suprafeţe
bălţi
(ha)
|
Suprafeţe
acumulări
(ha)
|
Suprafeţe
canale, derivaţii
(ha)
|
Suprafeţe
amenajări piscicole
(ha)
|
Suprafeţe
alte ape
(ha)
|
Total suprafeţe
lucii apă
(ha)
|
Total bazin hidrografic Olt
|
2011,45
|
2155,49
|
4,50
|
704,76
|
18,86
|
21,06
|
20,67
|
2925,34
|
Total bazin hidrografic Mureş
|
38,50
|
72,31
|
0,00
|
0,00
|
0,00
|
0,00
|
0,00
|
72,31
|
Total bazin hidrografic Ialomiţa (Prahova)
|
25,00
|
9,95
|
0,00
|
0,00
|
0,00
|
0,00
|
0,00
|
9,95
|
Total bazin hidrografic Buzău
|
72,00
|
99,37
|
0,00
|
0,00
|
0,00
|
0,00
|
0,00
|
99,37
|
TOTAL JUDET BRASOV
|
2146,95
|
2337,12
|
4,50
|
704,76
|
18,86
|
21,06
|
20,67
|
3106,97
|
Evoluţia cantitativă a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane de pe teritoriul judeţului Braşov se urmăreşte prin 19 staţii hidrometrice şi 4 staţii hidrometrice bazinale reprezentative aflate în administrarea A.N.Apele Române - A.B.A.Olt - Sistemului de Gospodărire a Apelor Braşov, 23 posturi pluviometrice, 3 staţii evaporimetrice, 12 staţii hidrogeologice, 52 foraje pentru urmărirea dinamicii şi evoluţia calităţii apelor subterane (foraje de potabilizare şi foraje de supraveghere), 34 secţiuni de control a calităţii apei pe râuri, 10 secţiuni sedimente (6 pt. măsurători aluviuni în suspensie şi 4 pt. granulometrie din patul albiei), 3 secţiuni sedimente pentru analize chimice , 2 lacuri (Tărlung cu 4 secţiuni de control şi Viştea cu 2 secţiuni de control), 107 evacuări ape uzate de la agenţii economici.
În alcătuirea resurselor de apă ale judeţului intră, pe de o parte, apele subterane (freatice şi de adâncime), pe de altă parte, apele de suprafaţă, (reţeaua de râuri, lacuri naturale şi artificiale). Gospodărirea complexă a acestor resurse le-a grupat în trei sectoare teritoriale: Ţara Bârsei, Rupea-Homorod şi Făgăraş.
Apele subterane : În funcţie de condiţiile geologice, se deosebesc două zone principale:
- o zonă montană cu roci mai consistente (şisturi cristaline, calcare, gresii,etc) unde stratul acvifer se află de regulă, la adâncime; zona freaticului este discontinua sau inexistenta;
- o zonă joasă (incluzând şesurile depresionare, luncile şi terasele Oltului), în care materialele sedimentare detritice mai moi (pietrişuri pleistocene, nisipuri holocene) au o grosime mare, permiţând constituirea unor orizonturi acvifere destul de bogate şi cu calităţi corespunzătoare pentru diferite utilizări.
În sectorul Ţara Bârsei se remarcă ape de adâncime de bună calitate, apa freatică se găseşte la o adâncime de la 1-2 m. până la 10-15 m. mai ridicată în zona Sânpetru-Hărman-Prejmer, cu un debit până la 6 l/s.pe unele areala freaticul are caracter artezian.
În sectorul Rupea-Homorod apele de adâncime nu oferă debite importante de apă de bună calitate; apa freatică, de mică adâncime şi grosime are debite scăzute, fiind puternic influenţate de regimul ploilor ; apa freatică din lunca Oltului aferentă acestui sector, înregistrează un debit de 0,2 mc/s.
În sectorul Făgăraş unde straturile de pietriş şi nisip cuaternar ating grosimi de 35-40 m., stratul acvifer de adancime se află la o adâncime ce nu depăşeşte 60-70 m., iar debitul exploatabil din aceste depozite este de 1-5 l/s.Panza freratica afla la adancimi ce variaza de la 2-3 m la 6-8m functie de regimul precipitatiilor.
Pe teritoriul judeţului Braşov o cantitate mare de apă apare sub formă de izvoare, în special în zona de munte. Izvoarele ce apar în zona munţilor Ciucaş şi Bucegi au un debit cativa zeci de l/s şi sunt captate pentru alimentarea cu apă a Braşovului. În zona calcaroasă a munţilor Piatra Craiului există numeroase izvoare carstice, unele din ele având un debit maxim ce poate atinge 20400 l/s. Multe izvoare apar pe linia de front inferior a piemonturilor, ale căror materiale permeabile facilitează o acumulare abundentă a apelor de infiltraţie.
În ansamblu, resursele de apă subterană ale judeţului sunt considerabile şi pot aduce o contribuţie substanţială la satisfacerea necesarului de apă a acestei zone.
Ape de suprafaţă : teritoriul judeţului Braşsov se încadrează (in marea majoritate) în bazinul hidrografic superior al Oltului, care străbate judeţul pe o distanţă de circa 210 km., de la confluenţa Râului Negru până la confluenţa Râului Ucea. Între aceste limite Oltul primeşte numeroşi afluenţi dintre care cei mai importanţi sunt, pe partea dreaptă: Aita, Baraoltul, Vârghişul, Homorodul Mare cu Homorodul Mic şi Cozd (Valea Mare), Ticuşul, Felmerul şi Cincu, iar pe partea stângă: Tărlungul, Timişul, Ghimbăşelul, Bârsa, Vulcăniţa, Homorod-Ciucaş, Crizbavul, Bogata, Comăna, Veneţia, Şercaia, Felmer, Mândra, Sebeşul, Berivoiul, Dejanul, Breaza cu Pojorta, Sâmbăta, Viştea cu Viştişoara, Ucea.
Dispoziţia reţelei hidrografice este, în general, convergentă, toate râurile care izvorăsc din munţi curgând spre depresiuni unde sunt colectate de Râul Olt, de-a lungul acestuia formându-se câteva arii de convergenţă, cum sunt cele de la Lunca Câlnicului, Feldioara, Augustin, Homorod şi Făgăraş. Densitatea reţelei râurilor este mai mare pe versantul nordic al munţilor Făgăraş şi în depresiunea adiacentă unde ajunge până la 1,4 km/km² (una din cele mai mari valori din ţară). Pe măsură ce altitudinea scade şi dependent de aceasta şi cantitatea de precipitaţii, densitatea scade, înregistrând 0,6 – 0,7 km/kmp în câmpia depresionară. Debitul anual al Oltului înregistrează 30 m³/s la Feldioara, crescând la 50 m³/s la Făgăraş. În comparaţie cu Oltul, afluenţii acestuia au debitele mai mici, dar nu neglijabile: Ghimbăşelul 1,8 m³/s la Râşnov şi 2,8 m³/s la confluenţa cu Oltul, Bârsa 2,9 m³/s la Zărneşti, Homorodul Mare 4,3 m³/s, Viştea 0,5 m³/s.
Tabloul apelor de suprafaţă este completat cu lacurile glaciale din Munţii Făgăraşului (Urlea, Podragu) – surse de alimentare ale unor râuri făgărăşene – şi lacuri artificiale utilizate fie pentru alimentarea cu apă potabilă, fie pentru furnizarea de hidroenergie (Tărlung. Dopca,Voila,Viştea).
Reţeaua hidrografică, cu o densitate mare şi o alimentare bogată, dă valori mari ale scurgerii, înscriind jud. Braşov în categoria zonelor afectate frecvent de viituri de mare amploare. Scurgerea maximă se produce de regulă în perioada aprilie-mai in urma topirii zăpezilor, combinată cu căderile de precipitaţii si in urma unor ploi cu intensitate mare si cantitati de peste 50 l/mp ce se produc in intervalul iunie-august.
Scurgerea medie s-a caracterizat în general prin valori mai mici faţă de valorile medii multianuale.
Scurgerea medie are valori cuprinse intre 25 l/s/km² în zona înalta şi 6 l/s/km² în depresiuni şi are următoarea repartiţie anuală (conform datelor statistice): 50 % din scurgerea medie se realizează primăvara, 20 % vara, 15 % toamna şi 15 % iarna.
Valorile scăzute faţă de media multianuală s-au înregistrat pe afluenţii Oltului Superior ca o consecinţă a cantităţilor reduse de precipitaţii şi a infiltraţiilor în straturile sedimentare.
Scurgerea maximă : se manifestă cel mai frecvent în sezonul de primăvară fiind determinate de ploile căzute în această perioadă a anului şi de cedarea apei din stratul de zăpadă acumulată pe timpul iernii, dar sunt frecvente cazurile de producere a unor viituri şi în perioada de vară-toamnă, acestea fiind generate de ploile torenţiale urmate de concentrarea rapidă a scurgerii pe versanţi.
Scurgerea minimă: este dependentă de epuizarea resurselor subterane de apă şi de gradul de interceptare a acestora de către albiile râurilor , de capacitatea lor de drenare în strânsă legatură cu factorii zonali ( relief, structură geologică, caracteristici climatice ) .
Nivelurile piezometrice ale apelor subterane se pot caracteriza astfel:
-
în perioada de iarnă în general nivelurile piezometrice sunt în staţionare sau scădere uşoară.
-
în perioada de primăvara – toamnă datorită topirii zăpezii şi ploilor are loc o creştere a nivelurilor piezometrice.
-
lunile de vară duc la scăderi ale nivelului în aproape toate forajele.
Fenomenele hidrologice extreme sunt reprezentate de viiturile excepţionale cu depăşiri mari ale cotelor de inundaţie şi pericol precum şi de fenomenul de secetă.
Ca o consecinţă a perioadei prelungită de secetă, pe anumite râuri s-a înregistrat fenomenul de băltire şi secare.
Debitele minime, maxime şi medii multianuale înregistrate la Staţiile Hidrometrice din reţeaua A.N.Apele Române din jud.Braşov, de la înfiinţarea lor şi până în prezent, sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Nr crt
|
Statia hidrometrica
|
An / Q minim multianual
( m³/s )
|
An / Q maxim multianual
( m³/s )
|
Q mediu multianual
( m³/s )
|
1
|
Podu Olt
|
2013 – 5.55
|
2005 - 286
|
25.9
|
2
|
Feldioara
|
1954 – 4.34
|
1984 - 712
|
40.2
|
3
|
Hoghiz
|
1986 – 8.25
|
1975 - 950
|
51.6
|
4
|
Ramura Mică
|
2011,2012 – 0.049
|
1975 – 50.1
|
0.519
|
5
|
Tărlung
|
1987 – 0.114
|
1975 – 93.7
|
1.02
|
6
|
Teliu
|
1990 – 0.002
|
1988 – 43.4
|
0.508
|
7
|
Râşnov
|
1954 – 0.040
|
1975 - 106
|
2.00
|
8
|
Dâmbu - Morii
|
2001 – 0.110
|
2001 – 55.4
|
1.28
|
9
|
Zărneşti
|
1964 – 0.500
|
1975-132
|
3.40
|
10
|
Moieciu
|
2011,2012 – 0.038
|
2012 – 15.5
|
0.311
|
11
|
Tohanu Nou
|
2012 – 0.048
|
1975- 120
|
2.35
|
12
|
Dumbrăviţa
|
1987 – 0.028
|
2000 - 180
|
1.16
|
13
|
Dopca
|
2013 – 0.000
|
2005 – 23.5
|
0.125
|
14
|
Rupea Gară
|
2012 – 0.127
|
1975 - 321
|
3.82
|
15
|
Dacia
|
2003 – 0.001
|
1998 - 131
|
0.514
|
16
|
Felmer
|
2003,2008,2009,2011,2013 – 0.000
|
2011 – 20.6
|
0.162
|
17
|
Şercaia
|
2001 – 0.116
|
1975 - 183
|
3.54
|
18
|
Făgăraş
|
2012 – 0.297
|
2011 – 51.6
|
2.09
|
19
|
Breaza
|
1987 – 0.068
|
1991 - 128
|
1.67
|
Istoricul evenimentelor hidrometeorologice deosebite înregistrate în ultimii ani (1970-2013) pe cursurile de apă din judeţ, având ca efecte formarea de viituri cu creşteri importante ale cotelor şi debitelor, se prezintă astfel :
Anul
|
Perioada
|
Localizare
|
Efecte
|
Cauza afectării
|
1970
|
mai
|
Feldioara-Hoghiz-Făgăraş, Braşov, Zărneşti, Râşnov,Ghimbav, Şercaia, Breaza, Homorod
|
viitură cu amploare deosebită (pe r.Olt si afluenţii acestuia)
4200 ha teren
|
-precipitaţii de cca. 80-100 l/mp in 72 ore
-revarsare r.Olt (debit cu asigurare 1%: Feldioara 700 mc/s, Fagaras 1340 mc/s)
-revarsare pr.Timiş, pr. Bârsa, pr. Ghimbaşel, pr. Homorod, pr. Şercaia, pr.Breaza, etc (debite cu asigurari 3-5%)
|
1975
|
Mai-iunie
|
Feldioara-Hoghiz-Făgăraş, Săcele, Braşov,
Zarnesti, Râşnov, Şercaia, Breaza, Homorod
|
viitură cu amploare deosebită (pe r.Olt si afluenţii acestuia)
|
-precipitaţii
-revărsare r.Olt (debit asig.1%: Hoghiz 950 mc/s, Feldioara 615 mc/s); r.Tărlung (debit asig.1%: 93,7 mc/s); r.Ghimbăşel (debit asig.5%: 106 mc/s); r.Bârsa (debit asig.5%: 132 mc/s); r.Turcu (debit asig.5%: 120 mc/s); r.Homorod (debit asig.2-3%: 321mc/s); r.Şercaia (debit asig.5%: 183mc/s)
|
1977
|
30.08-02.09
|
Hoghiz-Făgăraş
|
viituri rapide pe afluenţii r.Olt, cu timpi de creştere de 2 ore şi amplitudine de 2 m
|
-precipitaţii între 20-100 l/mp în 24 ore
-scurgeri pe versanti
-revarsare r.Olt (debit asigurare 10%- peste 400 mc/s in zona Hoghiz)
|
Anul
|
Perioada
|
Localizare
|
Efecte
|
Cauza afectării
|
1977
|
02.08-05.08
|
Şoars, Cincu, Jibert, Vama Buzăului, Săcele, Hoghiz
|
viituri pe afluenţii r.Olt cu durată redusă, dar de amplitudine mare, in zonele deluroase neimpadurite si cele muntoase
|
-precipitaţii de 40-120 l/mp
-scurgeri pe versanti
-revarsare r.Olt, pr. Felmer, Cincu, Cozd, Buzău
|
21.04-11.05
|
Feldioara, Rupea, Hoghiz -Făgăraş,
|
viituri datorate topirii zăpezilor, concomitent cu producerea unor cantităţi de precipitaţii
|
-precipitaţii de 20-50 l/mp/24 h, combinate cu topirea zapezii
-revarsare r.Olt debite : Feldioara Q=335 mc/s; Hoghiz Q=425 mc/s –asigurare 10 % aval Hoghiz Q=675 mc/s –asigurare 5 %
-revarsare pr. Homorodu Mare la Rupea Gară Q=165 mc/s-asigurare 10%
|
1984
|
iulie
|
Feldioara-Hoghiz-Făgăraş, Săcele, Braşov,
Zărneşti,Moieciu, Râşnov, Dumbrăviţa, Dacia, Şercaia, Breaza, Homorod
|
viitură cu amploare deosebită (pe r.Olt si afluenţii acestuia)
|
-precipitaţii
-revărsare r.Olt (debit asig.1% Feldioara 712 mc/s, debit asig.2-3%: Hoghiz 833 mc/s); r.Tărlung; r.Ghimbăşel; r.Bârsa; r.Timiş; r.Homorod-Ciucaş; r.Turcu; r.Homorod; r.Şercaia
|
1998
|
20-21.05
|
Com.Poiana Mărului
|
60 gospodarii cu anexe; 500 ha teren agricol; 47 km drum (15 km DN,14 km DC, 18 km DJ); Retele electrice; Retele telefonie
|
-Precipitatii 35-50 l/mp, local 80 l/mp în 6-7 ore in zona loc. Poiana Mărului
-Scurgeri versanti
Revărsare r.Sercaia(3%); r.Holbav (2%);
r.Homorod-Ciucaş (3%)
|
13-23 .06;
30.06 si
16-19.07
|
Hoghiz-Mândra;
Rupea, Caţa, Buneşti, Jibert, Homorod
|
3339 ha teren agricol; drumuri (DC,DJ)
|
Revărsare r.Olt (7%); r.Homorod (3%);
r.Cozd; r.Baâsa
Precipitatii 30-100 l/mp/24 h (70,6 l/mp la Fundata si 100,3 l/mp la Predeal; grindina; scurgeri pe versanti
|
1999
|
03-12.03
si 12-26.04
|
Hoghiz-Mândra
|
1775 ha teren agricol; drumuri (DC,DJ); poduri; imobile;
Lucrari imbunatatiri funciare (ANIF)
Eroziuni mal stang r.Olt
|
Precipitatii : 20-40 l/mp/24 h
Revărsare r.Olt- asig.10 %;
r.Homorod (4%);r.Cozd (2%);r.Homorod-Ciucaş
|
2000
|
10-15.03 si
27.03-11.04
|
Hoghiz-Mândra
Dumbrăviţa
Şoarş
Poiana Mărului
|
-1150 ha teren agricol si 2644 ha in partea a doua; 8,4 km drumuri (DC,DJ,strazi); Colmatari albii afluenti Olt pe 30 km; 44 gospodarii; 3 poduri si o punte; 7 podete
|
Precipitatii 15-30 l/mp/24 ore
Revărsare r.Olt (asigurare 20%); r.Homorod-Ciucaş (1%); r.Felmer; r.Cozd;
r.Şinca (Şercaia)
Scurgeri pe versanţi în zona Şoarş, Poiana Mărului, Jibert
|
Anul
|
Perioada
|
Localizare
|
Efecte
|
Cauza afectării
|
2001
|
18-24.06
|
Predeal, Râşnov, Cristian, Ghimbav, Bod, Braşov, Săcele, Vulcan,
Dumbrăviţa, Hălchiu, Codlea,
Ormeniş, Racoş,
Hoghiz, Ungra, Comăna, Părău,
Poiana Mărului,
Făgăraş,
Vama Buzăului
|
-85550 mp strazi; 51 km drumuri (DC,DJ);
afuire colector ape menajere pr.Ghimbasel SC Goscom Cetatel; Pasarela metalica; 171 gospodarii; 3 societati comerciale; 1 cimitir, 1 biserica; 708,2 ha teren cultivat; 177 animale moarte; 7 poduri; 3 podete
Colmatare barale retentie 5850 mc si canale pluviale 1000mc; degradare canal pluvial; eroziuni mal 580 ml; 3400 mp geam la Sere Codlea (grindina,vijelie)
Canal deviere Acris degradat
Afectare lucrari hidrotehnice SGA Brasov si lucrari hidrotehnice DA Buzau
|
Precipitaţii
SH Podu Olt =55,3 l/mp/24 h
SH Şercaia=98,5 l/mp/ 24 h ;
SH Teliu=46,5 l/mp/72 h:
SH Dâmbu Morii=127,5 l/mp
SH Zărneşti=112,3 l/mp
SM Poiana Braşov=117,6 l/mp
Scurgeri versanti
Revarsare: pr.Ghimbăşel (1%); pr.Homorod-Ciucaş (1%); r.Olt (20%);
pr.Timiş (20%); pr.Vulcăniţa,; pr.Sărat; pr.Paltin; pr.Şinca; r.Buzău
|
23.08
|
Racoş
|
130 gospodarii; 3 km strazi, 6 km drum de camp, 3 podete ; 5,5 km colmatare albie
|
Precipitatii
Revarsare Pr.Sarat
|
2002
|
28.01-02.02
|
Mândra
Comăna
Părău
|
15 gospodarii; avarie pasarela spre Sona;
970 ha teren agricol; colmatare albie pr.Mandra; 0,5 km DC si DJ
|
Revărsare r.Olt; r.Mândra
|
23.07
|
Braşov
Săcele
|
5 imobile si 52 subsoluri, 1 biserica; 225291 mp strazi (75 strazi), colmatare baraje retentie , colmatare si avarii la canale pluviale, eroziuni mal; 4 ha teren
|
Precipitatii:
54,5 l/mp/72 h
39,8 l/mp/24 h
scurgeri versanti
|
27.07
|
Vama Buzăului
|
3 cai; 140 ha teren; DJ 103 A, ; 2 poduri, 1 podet; lucrari hidrotehnice DA Buzau
|
Revărsare r.Buzău
r.Dălghiu; r.Buzăiel
|
01-05.08
|
Poiana Mărului
Caţa
|
16 km drum (DC,DJ); 3 podete; 52 gospodarii si 24 anexe; Dispensar, subsol Primarie ;300 ha teren; 61 oi moarte;
Colmatari santuri/rigole
|
Precipitatii (Sercaia= 40,0 l/mp/1ora),
Scurgeri versanti, grindina
Revarsare r.Homorodu Mare
r.Sercaia
|
17-20.08
|
Vulcan
Jibert
Sânpetru
Braşov
Comăna
|
2 persoane decedate; 53 imobile si 75 anexe; Biserica, cimitir; 2,3 km drumuri, 3 poduri, 1 podet; Colmatare santuri/rigole;
752 ha teren agricol; colmatare albii
|
Oraj, precipitaţii
scurgeri versanţi,
Revărsare r.Vulcăniţa; r.Bârsa; r.Cozd
|
2003
|
31.03-15.04
|
Hoghiz-Şercaia
|
850 ha teren agricol
|
Revarsare r.Olt
|
05.07
|
Crizbav
|
1 persoana decedata
|
Oraj-trasnet
|
2004
|
13-18.04
|
Racoş
Hoghiz- Făgăraş
|
812,15 ha teren
|
Precipitatii 25-35 l/mp/24 h
Revarsare r. Olt (20%)
|
21.07
|
Ghimbav, Lisa
|
4 persoane decedate
|
Oraj-trăsnet
|
26.07
|
Braşov
|
16 imobile, subsoluri inundate, trafic blocat
|
Precipitaţii (43 l/mp/24 h), scurgeri versanţi
|
Anul
|
Perioada
|
Localizare
|
Efecte
|
Cauza afectării
|
2005
|
15-21.02
|
Şinca
|
12 gospodarii cu anexe;1 fantana;0,3 km DN 73 A
|
Revarsare r.Sercaia datorita zaporului si precipitatiilor
|
19-22.03
|
Ormeniş
Hoghiz-Şercaia
|
790 ha teren agricol; 50 ml DJ 104 K
|
Revarsare r.Olt (20%)
|
30.04-03.05 si
07-15.05
|
Braşov, Rupea,
Săcele, Codlea,
Predeal, Comăna,
Măieruş, Părău,
Mândra, Cincu, Şinca, Şoarş, Vulcan,Feldioara,
Budila, Şercaia,
Ungra, Hoghiz,
Racoş, Ormeniş,
Apaţa, Dumbrăviţa,
Hălchiu,
Şinca Noua,
Tărlungeni,
Poiana Mărului,
Holbav, Bran, Beclean,Moieciu,
Voila,
Vama Buzăului
|
297 imobile/gospodarii si anexe;1351,64 ha teren agricol;Peste 12 km drumuri (DC,DJ,DN,strazi);6 poduri ,1 pod CF, 3 podete, 2 punti; 2 fantani, 60 gaini; retea distributie gaze; 10 stalpi electrici; bresa la baraj retentie ac Fiser II; colmatere baraje retentie si canale; colmatare si eroziuni mal pr.Vulcanita , r.Olt, pr.Sercaia, Creata, Homorod-Ciucas, Tarlung, Zizin, Holbav;
Baraj captare si aductiune apa SC Apevita;
Prag fund pod DJ 103 A; colmatare canale desecare ANIF Brasov;
Lucrari hidrotehnice SGA Brasov
|
Precipitatii 40-60 l/mp/24 ore
Scurgeri versanti mai accentuate in zonele fara perdele forestiere (Cincu, Jibert, Soars, etc)
Revarsare r.Olt (7% la Podu Olt), pr. Cozd (5%), Felmer (10%), Homorod (20%), Fiser, Durbav, Vulcanita, Mandra, Cincu, Sercaia (9%), Valea Seaca, Valea Morii, Homorod-Ciucas (4%), Holbav, Tarlung, Moieciu, Poarta, Simon, Savastreni, Buzau, Buzoel, Acris, Poienelor,Racadau,can.Timis
|
11-21.07 si
05-10.08
|
Braşov,Ghimbav,
Racoş, Bran, Părău,Comăna, Dumbrăviţa, Hoghiz, Ungra,
Ormeniş, Apaţa,
Jibert
|
156 imobile/gospodarii; 2177,5 ha teren agricol; 17,45 km DJ,DC si 50 strazi/drumuri afectate; 16 poduri/podete; 50 fantani; Scoala Generala Grid;
eroziuni mal si afectare lucrari hidrotehnice
|
Precipitatii 40-80 l/mp/3 ore
Scurgeri versanti
Revarsare r.Olt (9%), pr. Cozd (2%), Turcu, Sohodol, Poarta,Simon, Persani, Muncel, Ghimbasel, Poienelor,Racadau,can.Timis
|
2005
|
17-21.08
|
Şoarş, Drăguş,
Sâmbăta de Sus
Şercaia, Părău,
Hoghiz, Viştea, Ucea, Şinca, Ticuş, Jibert, Comăna, Ungra
|
-610 gospodarii cu anexe; canton Dopca SGA Brasov; 10 poduri, 14 podete, 1 punte; 699,5 ha teren agricol;
72,05 km drumuri (DN,DJ,DC,strazi);0,5 km CF; 258 fantani; 34 stupi albine ;1 porc si doi pui inecati ; colmatare albii si canale
|
Precipitatii 20-30 l/mp/24 h
Scurgeri versanti
Revarsare r. Olt, pr. Felmer (20%), Dragus, Sambata, Sercaia,Hotaru, Vistea, Ucea, Cretu, Ticus, Cozd (10%)
|
21-27.09
|
Braşov, Săcele,
Predeal, Tărlungeni
Budila, Şercaia,
Comăna, Racoş,
Hărman, Feldioara, Bod, Vama Buzăului
|
15 imobile/gospodarii; statia pompare pentru aductiune apa a Centrului de Plasament “Bradet”; 5 poduri, 5 podete; 0,5 km drumuri; conducta de aductiune apa Ciucas-Brasov; lucrari hidrotehnice
|
Precipitatii 40-60 l/mp/24 ore
Maxime: 112,0 l/mp intre 19-20.09 la Predeal; 101,0 l/mp la Db.Morii
Scurgeri versanti
Revarsare r. Olt (10%), pr.Tarlung, Valea Morii, Sercaia, Buzoel, r.Buzau
|
2006
|
23.03-24.04
|
Măieruş, Apaţa, Augustin, Racoş, Hoghiz, Ungra, Comăna, Părău, Bran, Rupea, Voila
|
2595 ha teren agricol; 2,42 km drumuri; 27 locuinte; lucrari hidrotehnice
|
Revarsare r.Olt (10%)
Precipitatii 15-25 l/mp/24 h;
scurgeri pe versanti in urma topirii zapezii;
alunecari teren
|
Anul
|
Perioada
|
Localizare
|
Efecte
|
Cauza afectării
|
2007
|
23-27.03
|
Braşov, Săcele, Ghimbav, Zărneşti, Mândra, Ungra, Măieruş, Hoghiz, Comăna, Părău, Şercaia, Racoş, Tărlungeni, Bran, Moieciu, Vama Buzăului
|
Gospodarii afectate -70 buc.
Anexe gospodaresti -13 buc.
Drumuri (DJ,DC,Df, etc) – 41,92 km
Poduri/podete – 48 buc.
Alte obiective (Avícola Carpinis-alimentarea cu apa, Scoala ajutatoare Bradet-statii pompe, 650 m retea electrica, conducta alimentare cu apa a mun.Brasov, Retea distributie apa Bran, constructii hidrotehnice)
3165 ha teren agricol
|
Precipitatii 20-110 l/mp/24 h, scurgeri pe versanti, revarsare r.Olt debit asigurare 8 %, Ghimbasel debit asigurare 20 %, Tarlung
|
25-26.08
|
Sâmbata, Lisa, Recea
|
Drum comunal Valea Sâmbetei, DJ 104 A, DJ 103 F, DC 76 Lisa-Breaza , Drum vicinal Breaza-mănăstirea Breaza, Drumuri interioare sat Lisa şi Breaza, DJ 104, DS 776, DF 14, strazi Recea, 17 poduri, podete, lucrări alimentare cu apă zona turistică Sâmbăta de Sus
|
Precipitatii 25–55 l/mp/24 h, scurgeri pe versanti cu antrenare de material aluvionar si material lemnos
Revărsare Pr.Sâmbăta - debit istoric 223 mc/s (asigurare 0,5 %)
|
2009
|
11-15.07
|
Bran, Cristian, Lisa Moieciu, Râşnov, Şinca Nouă, Ucea, Sâmbăta, Tărlungeni, Viştea, Ungra, Zărneşti
|
Diguri 0,492 km, Apărări de maluri / eroziuni mal 15,675 km, Colmatări albie 12,21 km, Construcţii hidrotehnice 3,06 km, 5 prag fund, 2 traverse
Drumuri judeţene 19,24 km, Drumuri comunale 20,08 km, Drumuri forestiere 9 km şi 5,9 km silvicultură, Străzi 1,5 km, Poduri 12 (11 DJ/ DC şi 1 DN) Podeţe 7 , Reţele electrice-6 stâlpi, Surse de apă fântâni -20
Suprafaţă cultivată 446,78 ha, Păşuni şi fâneţe 1526,65 ha (Total teren-1973,43 ha)
4 case avariate şi 5 anexe gospodăreşti,
Lucrări hidrotehnice SGA Braşov, ANIF Braşov
|
Revărsare cursuri apă cadastrate şi necadastrate, scurgeri de pe versanţi, precipitaţii 30 -70 l/mp/24 h,
-pr.Bârsa asigurare calcul de cca.5 %
-pr.Homorod (Ciucaş) asigurare calcul de cca.10 %
-pr.Ghimbăşel asigurare calcul de sub.20 %
|
2010
|
28-30.03
|
Jibert, Ungra
|
Teren arabil – 54 ha, Grădini– 12 ha, Păşuni / fâneţe – 138 ha, DJ 131 C (Ungra-Crihalma) – 1,8 km , spălare copertă din piatră
|
Revărsare r.Olt şi pr.Cozd
-Precipitaţii
|
26.06-15.07
|
Augustin, Braşov, Budila, Buneşti, Caţa, Comăna, Făgăraş, Hărman, Hoghiz, Mândra, Măieruş, Moieciu, Părău, Racoş, Râşnov, Rupea, Sâmbăta de Sus, Şercaia, Şinca, Teliu, Ungra, Voila
|
289 gospodării inundate, 3433 ha teren agricol, 984 ha păşuni/fâneţe, 2,45 km DC, 3,98 km DJ 132A, 104K, 131C, 131D, 112F, 13 km Df, 30,4 km drum/străzi , 4 poduri, 48 podeţe, 147 fântâni
|
Revărsare r.Olt, Homorod, Şercaia,
Precipitaţii,
Scurgeri pe versanţi
|
Anul
|
Perioada
|
Localizare
|
Efecte
|
Cauza afectării
|
2010
|
27.07-10.08
|
Braşov, Caţa, Moieciu, Şercaia, Tărlungeni, Ungra, Vama Buzăului
|
străzi-datorită incapacităţii sistemului de canalizare de a prelua debitul şi Inexistenţa canalizării pt.ape pluviale în zona Dârste-Noua (Bv), 106 gospodării şi anexe inundate (subsol), 105 fântâni afectate, 0,03 km DN 73 – transport aluvionar, 0,12 km DJ 112F şi 103A, 1,9 km DC , 114 ha teren arabil
318,2 ha păşuni/fâneţe, 7 podeţe, 4 poduri, 1 punte, lucrări hidrotehnice
|
Revărsare r.Olt, Precipitaţii, scurgeri pe versanţi
|
2011
|
15-18.04
|
Dumbrăviţa, Ungra
|
115 ha teren agricol, 235 ha păşuni/fâneţe, 2 km DC 21
|
Precipitaţii, scurgeri pe versanţi, revărsare r.Olt şi Homorod-Ciucaş
|
16.05-15.06
|
Săcele, Şercaia, Hărman, Sânpetru, Părău, Sâmbăta de Sus, Ucea, Viştea, Moieciu, Hârseni, Homorod, Hoghiz, Bod, Teliu
|
-lucrări hidrotehnice SGA Braşov
407 gospodării şi 55 subsoluri, 120 ha păşuni/fâneţe, 6 poduri (DJ131C,DJ 102, DP1, DP3, drum exploatare),2 podeţe, 4 punţi, 1,4 km DJ108 B şi 102, 9 km DC, 0,6 km Df, cca 3 km străzi, 0,3 km trotuare cu pavele, bazine retenţie şi atenuare torenţi, zid sprijin şi consolidări cu gabioane, reţea distribuţie gaz, bazin priză captare păstrăvărie
|
Precipitaţii, scurgeri pe versanţi, revărsare r.Olt, Sâmbăta, Ucea, Viştea
|
30.06-01.07
|
Caţa, Şinca, Mândra, Părău, Hârseni, Hărman, Bod, Zărneşti, Homorod
|
-lucrări hidrotehnice SGA Braşov
216 gospodării (subsol, curte, anexe), 407 ha teren agricol/păşuni/fâneţe, reţea canalizare, 0,04 km rigole, 0,25 km DN1 şi DN73A, 0,3 km DJ 104A, 102B, 132B, 137A, 0,5 km drum/străzi, 1 pod DN 73A, 3 podeţe
|
Precipitaţii, revărsare r.Paloş, Beia, Mândra, Sebeş, Părău, Urăşa, V.Gardului, V.Iazului, debite viitură
|
17-18.07
|
Vama Buzăului, Sânpetru, Hărman, Râşnov
|
10 gospodării, 65 ha teren agricol, 0,05 km DJ103A şi pod, 4,5 km străzi, 10 km Df, 5 podeţe
|
Precipitaţii, scurgeri pe versanţi, revărsare r.Dălghiu, Acriş, Dălghiaş (BH Buzău-Siret)
|
2012
|
18-23.04
|
Comăna, Ungra
|
280 ha teren arabil, 610 ha păşuni/fâneţe, 0,2 km DJ 104K, 0,15 km DC 21, 1 podeţ, eroziuni dig
|
Precipitaţii, scurgeri pe versanţi, revărsare r.Olt
|
29.05-06.06
|
Comăna, Hoghiz, Mândra, Părău, Teliu, Ungra, Vama Buzăului, Cristian, Vulcan
|
Lucrări hidrotehnice SGA Braşov şi SGA Buzău,
369,5 ha teren arabil, 1123,74 ha păşuni/fâneţe, 0,175 km DJ , 2,3 km DC,
1 pod, 3 podeţe, 12 fântâni, 35 locuinţe, 91 gospodării (curte/beci/garaj), 19 iepuri, 95 păsări
|
Precipitaţii, scurgeri pe versanţi, revărsare r.Olt
|
Se remarcă o creştere a frecvenţei fenomenelor hidrologice periculoase de scurgere pe versanţi, mult accentuate în zonele fără perdele forestiere de protecţie (ex. com. Şoars, Cincu, Jibert, Sâmbăta de Sus, Moieciu, Viştea, Braşov, Săcele, Predeal etc). Deasemenea, datorită fenomenelor meteorologice extreme (ex. precipitaţii cu caracter torenţial, însemnate cantitativ) se înregistrează tot mai frecvent viituri rapide cu amplitudine mare, îndeosebi pe cursurile de apă din zona montană.
În ultimul deceniu se constată o accentuare a fenomenului de spălare a versanţilor şi eroziuni în albiile râurilor, care au drept urmare depunerea unor cantităţi mari de material aluvionar în zonele cu pantă mică sau la baza versanţilor, ce pot afecta obiectivele din zonă.
Zona Hoghiz-Făgăraş, mai des afectată de viituri in ultimii ani, se caracterizează printr-o creştere rapidă a nivelurilor şi debitelor (în 10-12 ore se depăşesc pragurile de apărare la Hoghiz), cauza principală fiind aportul râului Olt în compunere cu viitura dinspre amonte (jud.Covasna şi Harghita), la care se adaugă şi colmatarea albiei minore.
Datorită lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor ce s-au executat treptat, după 1975, au fost apărate localitaţi, importante suprafeţe de teren, drumuri, căi ferate, etc., dar pe de altă parte, s-au redus timpii de propagare, crescând şi puterea de eroziune şi transport. Acumulările existente duc la atenuarea şi controlarea doar parţială a undelor de viitură. (Tabelul cu lucrările hidrotehnice existente în jud.Braşov este anexă a prezentei lucrări).
PRINCIPALELE CONSTRUCTII HIDROTEHNICE
La nivelul judeţului Braşov există o gamă largă de lucrări hidrotehnice - diguri, regularizări albii, consolidări mal, acumulări, prize apă, canale, derivaţii, etc.
Principalii deţinători ai acestor lucrări sunt Administraţia Naţionala “Apele Române” - Sistemul de Gospodărire a Apelor Braşov, Administratia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare – Filiala Braşov şi S.C. Hidroelectrica S.A.- Sucursala Hidrocentrale Sibiu , respectiv:
Lucrare hidrotehnică
|
U.M.
|
S.G.A. Braşov
|
A.N.I.F.Braşov
|
Hidroelectrica
|
Acumulări permanente
(Volum total)
|
mil.m³
|
21,534
|
-
|
18,3
|
Ac. nepermanente
(Volum total)
|
mil.m³
|
0,107
|
-
|
-
|
Diguri
|
km.
|
310,336
|
-
|
17,9
dig contur baraje
|
Regularizări
|
km.
|
193,035
|
164,798
|
-
|
Consolidări de mal
|
km.
|
63,35
|
-
|
-
|
Canale, derivaţii
|
km.
|
43
|
-
|
-
|
Conducte aducţiune
|
km
|
20,08
|
-
|
-
|
Canale desecare
|
km
|
-
|
2542,9
(76964 ha)
|
-
|
Prize apă
|
buc
|
3
|
-
|
-
|
M.H.C.
|
buc
|
4
|
|
10
|
Aceste lucrări se găsesc în principal pe r.Olt, cât şi pe afluenţii principali ai acetuia: Tărlung, Ghimbăşel, Bârsa, Homorod Ciucaş, Homorod, etc.
Lucrările de îndiguire au fost dimensionate în general la o asigurare de calcul de 5 % pentru localităţi şi 10 % pentru terenurile agricole.
Lucrările apără îndeosebi intravilanul unor localităţi, dar şi terenuri agricole sau alte obiective socio-economice :
- pe r.Olt sector îndiguit: Lunca Câlnicului, Podu Olt, Feldioara, Colonia Reconstrucţia, Rotbav, Măieruş, Apaţa, Ormeniş , Augustin, Racoş, Mateiaş, Dopca, Bogata Olteană, Hoghiz, Ungra;
- pe r.Olt zona ac.Voila si Viştea (diguri contur): mun.Făgăraş, Beclean, Voila, Sâmbata de Jos, Olteţ, Rucăr, Viştea de Jos, Ucea de Jos, Feldioara;
- pe pr.Tărlung aval ac.Tărlung (acumulare-atenuare viitură şi dig zona Teliu): Săcele, Tărlungeni, Cărpiniş, Budila, Prejmer, Stupinii Prejmerului, Teliu, Lunca Mărcuşului.
- pe pr.Ghimbăşel sector îndiguit: cartier Stupini-Braşov, Bod Colonie, Bod Sat;
- pe pr.Bârsa sertor îndiguit: Bod Colonie;
- pe pr.Homorod Ciucaş sector îndiguit: Vlădeni, Dumbrăviţa, Feldioara;
- pe pr.Homorod Ciucaş aval ac.Dumbrăviţa (acumulare- atenuare viitură şi dig aval Satu Nou): Satu Nou, Feldioara;
- pe pr.Dopca aval ac.Dopca (acumulare-atenuare viitură): Dopca;
- pe pr.Homorodu Mare sector îndiguit: Ioneşti, Drăuşeni, Caţa, Homorod, Rupea Gară, Ungra;
- pe pr.Cozd sector îndiguit: Jibert, Rupea, Homorod.
Dostları ilə paylaş: |
