Metodologie 9 Contextul general 10

Concluzii:

Infiltrarea redacțiilor de agenți sub acoperire ai serviciilor secrete a fost reconfirmată în 2014, după ce anul 2012 consemnase un caz similar. Directorul în funcție al SRI a confirmat existența acestor agenți.

Politicieni și demnitari de prim rang au folosit o parte a presei pentru a ataca vocile critice/persoane incomode.

Patronii și managerii sunt dispuși să sacrifice jurnaliști sau produse editoriale pentru a nu strica relația cu alte entități.

Regulamentele școlare și universitare lasă loc abuzurilor la adresa libertății de exprimare.

Reprezentanții mai multor instituții publice au tratat cu dispreț libertatea de exprimare a unor cetățeni.

Mai mulți reprezentanți ai forțelor de ordine au făcut abuz de poziția lor în raport cu libertatea cetățenilor de a se exprima și de a se asocia în spațiul public.

Un număr tot mai mare de jurnaliști și instituții media abuzează de acțiuni în instanță împotriva colegilor de breaslă.

Recomandări pentru ziariști:

Delimitaţi-vă ferm de tentativele de presiune (și ingerință) editorială şi semnalaţi public aceste situaţii.

Nu tolerați abuzurile patronatelor, întrucât acestea decredibilizează presa în ansamblu.

Informaţi organizaţiile de media dacă sunteţi victime ale presiunilor sau ale cenzurii.

Evitați produsele editoriale sponsorizate de politicieni, autorități sau companii și care sunt concepute ca materiale de propagandă.

Refuzați colaborarea cu serviciile secrete.

Respectați misiunea presei și nu vă transformați în agenți de influență, propagandiști sau avocați ai propriului patron.

Recomandări pentru Proprietarii de media/editori:

Existența unor instrumente de autoreglementare (coduri de scriitură, coduri etice, documente care să reglementeze relația jurnalist-editor-patronat) vă pot apăra de acuzațiile de cenzură.

Folosirea presei ca instrument de obținere a influenței politice și/sau economice poate funcționa pe termen scurt, dar, în perspectivă, această abordare duce la falimentul moral și financiar al instituțiilor de presă și al celor care le instrumentalizează. Respectul pentru public este cea mai sigură investiție.

Recomandări pentru politicieni, autorităţi şi mediul de afaceri:

Nu mai folosiți instituțiile statului pentru a intimida vocile critice.

Modificați legislația pentru a interzice serviciilor de informații posibilitatea să infiltreze agenți sub acoperire în presă.

Întăriți controlul public asupra serviciilor de informații pentru a identifica și combate practicile anti-democratice ale acestora.

Sprijiniți presa care diseminează conținut editorial relevant. Aceasta sprijină la rândul ei un cadru propice pentru inovație, un mediu de afaceri sănătos și o clasă politică competentă.

Respectaţi independenţa editorială a presei. Presa liberă şi responsabilă este mediul cel mai potrivit pentru a vă transmite mesajele.

Libertatea de exprimare şi libertatea presei sunt vitale pentru o societate democratică. Susţineţi şi protejaţi libertatea de expresie şi diversitatea exprimării în toate formele sale.

Steaguri, imnuri și autonomie teritorială. Comunitatea maghiară și libertatea de expresie

În contextul campaniei electorale și a lansării în spațiul public a proiectului de lege privind autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc (o entitate istorică din centrul României populată în proporție covârșitoare de maghiari), comunitatea maghiară din România a ajuns în situația de a-i fi constant contestate drepturi civile fundamentale, cum ar fi dreptul la libertatea de exprimare. De altfel, raportul de țară al Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI)¹⁹² publicat în anul 2014 menționa explicit pentru prima oară¹⁹³ comunitatea maghiară ca fiind un grup vulnerabil la xenofobie. Acest raport a formulat mai multe recomandări autorităților române în vederea creării unui climat de toleranță și în vederea asigurării egalității în ceea ce privește folosirea simbolurilor naționale, recomandări pentru a căror punere în aplicare nu există deocamdată voință politică.

În acest context, s-a înregistrat o creștere a inițiativelor care vizau îngrădirea libertății de exprimare a minorităților naționale, în special a celei maghiare. Cele mai multe probleme au fost legate în special de revendicările politice ale acesteia: asigurarea unui cadru legal pentru folosirea simbolurilor locale/ regionale/ naționale și autonomia teritorială pe criterii etnice. În ciuda recomandărilor formulate în raportul ECRI, răspunsul autorităților române a fost de a interzice atât simbolurile maghiare cât și de a bloca dezbaterile legate de autonomia teritorială.

Inspectoratul Școlar Județean Satu Mare pericilitează dreptul la libertate de exprimare

Într-un caz în oglindă cu cel al elevei care a purtat bentița tricoloră¹⁹⁴ în martie 2013, o elevă de la Colegiul Naţional Kölcsey Ferenc din Satu Mare a arborat în data de 24 ianuarie 2014 un steag improvizat al Ungariei în momentul în care, în fața instituției de învățământ, aveau loc ceremonii de sărbătorire a Unirii Principatelor Române. În urma acestui incident, atât ISJ Satu Mare, cât și administrația școlii au reacționat disproporționat. Conform relatărilor de presă¹⁹⁵, inspectoratul școlar a cerut o „informare urgentă și exactă”, iar conducerea școlii a format o comisie de anchetă și „a identificat elevul vinovat”.

ActiveWatch a emis la acea vreme un comunicat¹⁹⁶ de presă în care preciza că ”Gestul celor care au arborat un alt steag decât cel românesc poate fi considerat ofensator sau provocator de către unii, deși el se înscrie în limitele libertății de exprimare, așa cum sunt ele definite în jurisprudența CEDO. Atribuirea unei <> pentru acest gest constituie, așadar, o amenințare la adresa libertății de exprimare”. De asemenea, ActiveWatch a cerut Ministerului Educației să sancționeze intervenția abuzivă a ISJ Satu Mare și ”să dezvolte politici și programe în spiritul toleranței, diversității și al înțelegerii pentru a preveni apariția unor astfel de cazuri și pentru a contribui la imunizarea populației în fața provocărilor naționaliste și/ sau segregaționiste venite din zona centrelor de putere”.

Primăria Municipiului Târgu Mureș interzice marșul secuilor

După ce în anul 2013 marșul prin care participanții au cerut autonomia Ținutului Secuiesc s-a desfășurat, conform relatărilor de presă ale vremii, fără incidente majore¹⁹⁷, în februarie 2014, Comisia de avizare a manifestărilor publice din Târgu Mureş a dat aviz negativ pentru marșul de protest organizat de către Consiliul Național Secuiesc în data de 10 martie, cu ocazia Zilei Libertății Secuilor. Valentin Bretfelean, șeful Poliției Locale Târgu Mureș, a declarat la vremea respectivă că s-a dat aviz pentru manifestarea comemorativă de la monumentul Secuilor Martiri, însă nu și pentru marşul de protest, acesta fiind considerat că ar fi „o acţiune de sine-stătătoare care nu poate fi legată de o activitate comemorativă”¹⁹⁸.

Cu toate că marșul nu a fost avizat, câteva mii de persoane au participat la o acțiune de protest pe traseul anunțat initial și neaprobat de către primărie. În acest context, au fost înregistrate câteva îmbrânceli cu forțele de ordine, provocate de către persoane care purtau însemne ale unei organizații maghiare de extremă dreaptă¹⁹⁹. În urma acestor incidente, jandarmeria a aplicat 11 amenzi contravenționale, conform relatărilor din presă.²⁰⁰

Ulterior marșului din 2014, reprezentanții autorităților statului au avut poziții contradictorii cu privire la amploarea incidentelor. Prefectul de atunci al județului Mureș, Corneliu Grosu, a susținut că provocările au venit din partea militanților de extremă dreaptă și că aceștia nu au fost în număr semnificativ. Cu toate acestea, reprezentantul guvernului în județul Mureș a concluzionat că ”pe viitor aceste marşuri nu trebuie să mai aibă loc şi trebuie stabilite condiţiile exacte de manifestare. (…) Plimbări prin oraş cu steaguri şi cu solicitări din acestea de rupere a pământului românesc în Târgu Mureş nu trebuie să se mai întâmple niciodată, autorităţile, de data aceasta, pe un fundament legal care nu există acum şi care trebuie creat, să interzică astfel de manifestări”²⁰¹.

Cu toate că organizatorii marșului s-au delimitat public de organizațiile extremiste și au declarat că nu vor permite scandări șovine care să lezeze comunitatea românescă, autoritățile locale din Târgu Mureș au refuzat să avizeze și în 2015 un marș similar, respingerea fiind motivată de faptul că ”din date certe ce le deţinem şi din înregistrările efectuate la acţiunile derulate de dvs. de ziua de 10 martie în 2013 şi 2014 rezultă că s-au încălcat de fiecare dată, în mod flagrant, dispoziţiile articolului 2 din Legea 60 din 1991”²⁰².  Președintele Consiliului Național Secuiesc a catalogat acest refuz ca fiind ”un atac la democrație” și a deplâns atitudinea autorităților locale²⁰³.

Prefectura Covasna amendează intonarea imnului maghiar

În luna noiembrie 2014, Prefectura Județului Covasna a amendat cu 5000 de lei (amendă maximă) Partidul Civic Maghiar pentru intonarea imnului maghiar la o ceremonie publică. Conform procesului verbal nr. 2/ 28.11.2014, contravenția a avut loc data de 4 iunie 2014 la Sfântu Gheorghe în cadrul unei ceremonii de comemorare a Tratatului de la Trianon. La sfârșitul respectivei adunări publice, participanții (cca. 200 de persoane) au intonat ”imnul Republicii Ungare, deși la festivități nu au participat reprezentanți ai acestui stat²⁰⁴”. Amenda a fost instituită în baza H.G. nr. 1157/ 2001 pentru aprobarea ”Normelor privind arborarea drapelului României, intonarea imnului national și folosirea sigiliilor cu stema României”. Ca urmare a acestei acțiuni, în semn de protest, timp de mai multe zile la rând în luna decembrie 2014 câteva sute de persoane s-au adunat în fața prefecturii Covasna pentru a intona imnul maghiar. Manifestările s-au desfășurat fără incidente, în acest caz nefiind instituită nicio amendă contravențională. Partidul Civic Maghiar a contestat amenda la Judecătoria Sfântu Gheorghe și a obținut anularea procesului verbal și a amenzii. Decizia instanței nu este definitivă.

Inițiative legislative care vizează simbolurile naționale și dezbaterile privind autonomia

În perioada monitorizată, în Parlamentul României au fost depuse mai multe inițiative legislative care vizează atât restricționarea drepturilor minorităților naționale cât și libertatea de expresie în general. Astfel, o nouă inițiativă de modificare a Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice este în derulare în acest moment. Proiectul de modificare a legii extinde prevederile existente și asupra cadrului privat: se interzice arborarea însemnelor (drapel, stemă) ”statelor care nu mai există, precum și ale unor entități cu pretenții statale, nerecunoscute ca atare de către statul român […] pe domeniul public sau privat al statului ori al unității administrativ-teritoriale ori pe proprietatea privată a persoanelor fizice și juridice în alte situații decât cele prevăzute de art. 7 din prezenta lege” (Art. 7 din prezenta lege – „Drapelele altor state se pot arbora pe teritoriul României numai împreună cu drapelul naţional şi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni internaţionale, pe clădiri oficiale şi în locuri publice stabilite cu respectarea prevederilor prezentei legi”). De asemenea, problematic este și cuantumul stabilit al amenzilor pentru nerespectarea acestor prevederi: între 30 000 și 100 000 de lei. Aceaste modificări au fost aprobate tacit de către Senat, procesul legislativ fiind în curs de desfășurare la Camera Deputaților, cameră decizională.

La momentul apariției acestei inițiative legislative, ActiveWatch a reacționat public, apreciind că ”inițiatorii proiectului de lege nu reușesc să explice care este pericolul sau care este nevoia socială presantă care ar conduce la necesitatea introducerii unor prevederi atât de limitative pentru drepturi fundamentale ca libertatea de exprimare, dreptul la viață privată sau libertatea de conștiință²⁰⁵”.

Alte initiative legislative care vizează limitarea drastică a libertății de exprimare au aparținut deputatul Partidului România Unită, Bogdan Diaconu. În perioada monitorizată, acesta a avut patru inițiative legislative care, dacă ar fi (fost) aprobate, ar fi limitat drastic libertatea de expresie. Conform articolelor publicate pe blogurile Adevărul de către însuși inițiatorul lor²⁰⁶, ținta unora dintre acestea a fost comunitatea maghiară din România. Ințiativele legislative sunt următoarele:

a. Propunere legislativă privind combaterea faptelor, declarațiilor și acțiunilor de leznațiune

Textul conține prevederi privind interzicerea oricăror fapte, declarație sau acțiuni jignitoare sau ofensatoare la adresa „poporului român, a națiunii române, a României ca entitate statală […], precum și a simbolurilor României”. Sancțiunile variază de la amenzi între 2500 și 25000 de lei și închisoare de la 6 luni la 5 ani. Deși în expunerea de motive se afirmă contrariul, proiectul de lege nu definește foarte clar ce înseamnă faptele și declarațiile de leznațiune. Scopul declarat al proiectului este acela de a „proteja România și poporul român împotriva creșterii numărului acțiunilor și declarațiilor jignitoare și ofensatoare la adresa sa, a factorilor săi constitutivi și a simbolurilor naționale”. Legea a fost respinsă definitiv de către Senatul României, cameră decizională.

b. Propunere legislativă privind interzicerea steagurilor cu caracter etnic

Inițiativa conține prevederi cu privire la interzicerea „steagurilor cu caracter etnic indiferent de natura lor”. Conform expunerii de motive, proiectul de lege „își propune să clarifice legal controversa steagurilor etnice care naște conflicte și dispute în anumite zone din România din dorința unor reprezentanți ai minorităților de a înlocui drapelul României cu însemne etnice ca formă de contestare a statului național unitar român”. Acestă propunere de lege este în contradicție flagrantă cu recomandările European Commission against Racism and Intolerance²⁰⁷ care cer modificarea legislației românești în vederea aplicării tratamentului egal în „etalarea și folosirea simbolurilor naționale și regionale”. Legea a fost respinsă de către Senat și este în curs de a fi dezbătută la Camera Deputaților, cameră decizională. Aceasta a primit aviz negativ atât de la Consiliul Legislativ, cât și de la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

c. Propunere legislativă privind interzicerea autonomiei teritoriale și a oricărei forme de secesionism

Conform proiectului de lege, „este interzis orice demers sub formă de mitinguri, manifestații publice, dezbateri, inițiative politice sau civice prin care este susținută autonomia teritorială sau orice fel de secesionism”. Sancțiunile constau în închisoare de la 1 la 5 ani și desființarea persoanelor juridice găsite vinovate. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, în timp ce Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat-o negativ. Senatul a respins această lege, însă ea se află în continuare în dezbaterea Camerei Deputaților, cameră decizională.

d. Propunere legislativă pentru interzicerea manifestărilor și organizațiilor de tip extremist

Conform propunerii legislative, sunt interzise „orice manifestări (întruniri, tabere, conferințe, mitinguri) care, prin obiectul desfășurarea sau mesajele lor aduc atingere direct sau indirectă art. 1, alin. 1 din Constituția României („România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”). Sancțiunile pentru nerespectarea acestor prevederi pot merge până la desființarea persoanelor juridice găsite vinovate. Legea a primit aviz negativ din partea Consiliului Legislativ și a fost respinsă definitiv atât de către Senat, cât și de către Camera Deputaților.

Steagul secuiesc, drapel publicitar și insultă la adresa comunității românești

Războiul steagurilor a continuat și în anul 2014, autoritățile locale interzicând arborarea drapelului secuiesc în diferite locuri din țară. Astfel, după ce la sfârșitul anului 2013, Consiliul Național al Maghiarilor din Transilvania a primit o amendă de 30.000 de lei de la Poliția Locală Târgu Mureș pentru arborarea drapelului secuiesc pe sediul propriu, în 2014 a fost rândul europarlamentarului Tőkés László. Acesta a fost somat de către Poliția Locală din Oradea să scoată acest drapel arborat pe sediul biroului său parlamentar. Temeiul legal al acestor acțiuni îl constituie Legea 185/2013, privind autorizarea și amplasarea mijloacelor de publicitate, care prevede sancțiuni cu amendă cuprinsă între 30.000 și 50.000 de lei.

Un caz special este legat de o sentință a Curții de Apel Târgu Mureș care a statuat faptul că drapelul secuiesc discriminează comunitatea românească din Harghita și Covasna. În cadrul Dosarului nr. 139/43/2012, trei organizații civice românești din județul Harghita au cerut anularea unei hotărâri a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării care constata că arborarea în public a drapelului secuiesc nu reprezintă o faptă de discriminare. În fapt, în data de 15 martie 2010, la o adunare publică prilejuită de ziua maghiarilor de pretutindeni, președintele Consiliului Județean Harghita a declarat că drapelul secuiesc, arborat pe sediul instituției este al întregului Ținut Secuiesc. Curtea a dat dreptate reclamanților și a apreciat că atât acțiunea de arborare a drapelului, cât și declarațiile președintelui CJ Harghita, reprezintă „propagandă naționalist-șovină și, deopotrivă, comportament care vizează atingerea demnității și crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare și ofensatoare față de comunitatea românească²⁰⁸”. Înalta Curte de Casație și Justiție de la București a menținut această sentință prin Hotărârea nr. 3798/15.10.2014.

Consiliul Superior al Magistraturii „interzice” orice dezbatere cu privire la autonomia teritorială

În cursul lunii septembrie 2014, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România a lansat spre dezbatere un proiect de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc. În urma lansării acestuia, Consiliul Superior al Magistraturii a emis un comunicat de presă în care, printre altele, menționa că „lansarea, prin orice mijloc de comunicare în masă, de către vectori de imagine - indiferent dacă sunt analişti, jurnalişti, politicieni – în spaţiul public, a unor teme ce exced cadrului constituţional în materia înfăptuirii justiţiei în România, reprezintă un potenţial de afectare a independenţei şi prestigiului acesteia şi o agresiune la principiile statului de drept„. De asemenea, era invocat și articolul 152, alin. 1 care stabilește limitele revizuirii Constituției României, menționându-se, printre altele, faptul că nu pot fi modificate caracterul național unitar, forma republicană de guvernământ și limba oficială a statului.

La momentul respectiv, ActiveWatch împreună cu alte organizații semnatare au protestat împotriva acestei poziții susținând că „într-o societate ce se vrea a fi democratică, dezbaterea publică trebuie să fie liberă, neinhibată de teme tabu, în limitele toleranței și a respectului pentru diversitatea opiniilor”. De asemenea, în comunicatul de presă emis, ActiveWatch și semnatarii acestuia au arătat că tocmai „interzicerea sau restrângerea dezbaterii libere de idei poate contribui la subminarea democrației și a statului de drept, prin apariția unor opinii sau curente politice radicale” și a acuzat CSM de dublă măsură întrucât nu a intervenit într-un mod similar când în spațiul public emise mesaje care susțineau revenirea la României monarhia constituțională ca formă de guvernământ²⁰⁹.

MAI stigmatizează dezbaterea despre autonomie

În luna martie 2015, Ministerul Administrației și Internelor a pus în dezbatere „Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică 2015-2020”. În documentul strategic care vizează „eficientizarea sistemului de ordine publică și siguranță” sunt menționate, printre altele, ca amenințări la adresa climatului de siguranță și bunăstării cetățenilor: „manifestări de rasism, xenofobie, extremism și alte forme de intoleranță, având drept scop obținerea autonomiei unor zone/regiuni pe criterii etnice.” Această formulare este ambiguă și introduce în discuție concepte pe care strategia nu le definește (rasism, xenofobie, extremism) legându-le de o situație particulară (dezbateri publice privind autonomia pe criterii etnice). Această manieră limitativă de a defini aspecte care reprezintă amenințări la adresa siguranței și bunăstării cetățenilor este de natură să creeze impresia că sunt amenințări cu precădere acele manifestări rasiste, xenofobe sau extremiste care vizează cereri privind autonomia pe criterii etnice. Acest lucru riscă să creeze discriminare și tensiuni în spațiul public, stigmatizând subiectul autonomiei pe criterii etnice, subiect legitim de dezbatere publică în orice societate democratică. Inducerea unei asemenea percepții asupra temei autonomiei pe criterii etnice poate favoriza abuzuri din partea autorităților publice, respectiv a blocării oricăror discuții pe acest subiect²¹⁰. La momentul respectiv, ActiveWatch a cerut MAI să modifice această strategie prin eliminarea acelei sintagme. La momentul elaborării acestui raport, nu a fost primit niciun răspuns.

DIICOT începe urmărirea penală pentru false fapte de terorism

În decembrie 2014, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a început urmărirea penală „in rem” sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ameninţare prevăzută de art. 206 Cod penal săvârşită în condiţiile Legii nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.²¹¹

Conform unei știri publicate de către agenția națională de știri Agerpres (știre care cita traducerea oficială), Antal Árpád, primar al Municipiului Sfântu Gheorghe ar fi declarat la o întâlnire a UDMR următoarele: „Îl rog pe domnul Frunda să își roage șeful, prim-ministrul României, să îl instruiască pe prefectul de Covasna să îi lase în pace pe maghiari. Ce fac prefecții, îl califică și pe el. (...) Dacă nu, în secuime s-ar putea întâmpla ce s-a întâmplat la Târgu Mureș în 1990”²¹².

Câteva zile mai târziu, a fost pusă la dispoziție atât în variantă audio cât și în variantă scrisă declarația integrală făcută de către Antal Árpád, scoțându-se astfel la iveală faptul că varianta publicată de Agerpres și preluată de mass-media românească a fost trunchiată: „În final, aș dori să-i transmit domnului consilier Frunda, să-și roage șeful, pe domnul prim-ministru, să-și instruiască prefecții să nu-i mai provoace pe maghiari. Pentru că, ceea ce face Prefectul de Covasna, îl privește și pe domnul prim-ministru și, dacă nu cumva cineva are interesul ca românii și maghiarii din Sfântu Gheorghe, sau de prin alte părți din Secuime să ajungă din nou în situația în care au fost în 1990 la Târgu Mureș, atunci ar trebui să le acorde maghiarilor un minim respect.”

La vremea aceea, ActiveWatch a publicat versiunea integrală a declarației, îndemnând mass-media să trateze cu responsabilitate acest subiect.²¹³

Concluzii:

Deși este prematur să vorbim despre acțiuni sistematice, au existat destul de multe situații în care autoritățile românești au încercat (uneori cu succes) să limiteze dreptul la liberă exprimare a minorității maghiare; acest lucru face ca minoritatea maghiară să fie mai degrabă vulnerabilă la acțiuni discriminatorii ale autorităților statului decât la discurs instigator la ură.

Atât mass-media cât și autoritățile publice au o reacție exagerată la revendicările de natură politică ale minorității maghiare (în principal la revendicările privind autonomia teriorială) considerându-le aprioric extremiste și stigmatizând astfel un subiect de dezbatere legitim în orice democrație.

Legislația românească continuă să lase loc unor abuzuri la care sunt supuși cu precădere cetățenii români de etnie maghiară, în principal prin restricționarea folosirii simbolurilor naționale altele decât cele românești (imn, drapel etc.); aceste legi intră în contradicție cu libertatea de exprimare și libertatea de conștiință și sunt susceptibile de a crea tensiuni interetnice.

Recomandări pentru autorități:

Aplicarea recomandărilor conținute în Raportul European Commission against Racism and Intolerance, privind România, în special revizuirea legislației cu privire la folosirea simbolurilor naționale și/ sau regionale în vederea asigurării tratamentului egal²¹⁴.

Inițierea unui dialog real cu comunitatea maghiară cu privire la toate problemele care o privesc pe aceasta în vederea găsirii unor soluții comune și evitarea tensiunilor interetnice.

Asigurarea unui mediu pluralist care să-i permită comunității maghiare să-și exprime doleanțele și revendicările sale, inclusiv cele politice.

Inițierea unor programe de educație multiculturală în spiritul toleranței, diversității și înțelegerii în vederea prevenirii apariției situațiilor conflictuale între comunitatea română și cea maghiară.

Recomandări pentru jurnaliști:

Verificați cu maximă atenție informațiile cu privire la comunitatea maghiară, inclusiv cele care vin din surse „oficiale”, pentru a evita intoxicările de presă.

Pe cât posibil, cereți poziția unui reprezentant al minorității maghiare în cazul în care publicați știri care privesc această comunitate.

Pe cât posibil, cereți o versiune originală a declarațiilor în limba maghiară și încercați să obțineți o traducere independentă pentru a evita transpunerile trunchiate.

Campania electorală pentru alegerile prezidențiale