Micro Channel Architecture (mca)

Micro Channel Architecture (MCA) este un standard de magistrale de tip paralel pe 16 sau 32 de biti creat de IBM in anii 1980 pentru a fi folosita in cadrul noilor linii de calculatoare PS/2 fabricate de aceasta firma. Magistrala MCA functiona in principal pe 32 de biti, insa sistemul suporta si un mod de functionare pe 16 bit, proiectat pentru sisteme in care se dorea un pret redus.

Magistrala MCA functiona la o frecventa de 10 MHz si permitea o rata maxima de transfer de 66 MB/s si incorpora functii plug-and-play si bus mastering, permitand astfel dispozitivelor MCA sa se autoconfigureze si sa comunice intre ele fara a necesita un control din partea procesorului. Datorita facilitatii de bus-mastering multiplu, dispozitivele puteau comunica intre ele chiar si la viteze superioare vitezei procesorului.

MCA nu a fost utilizat pe scara larga decat in cadrul liniilor de calculatoare produse de IBM si in final a fost retras si de pe acestea, in principal datorita taxelor de licenta ce trebuiau platite pentru fiecare sistem vandut care implementa magistrala MCA, datorita concurentei cu magistrala EISA si in final, deoarece majoritatea producatorilor au optat pentru introducerea standardului PCI.