Microsoft Word LucrareGrad1 Doru modrisan doc
Yüklə 0,66 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- 3.2. Cerinţe tehnice pentru rularea limbajului PHP pe un sistem Windows. Detalii asupra instalării.
- 3.3. Testarea instalării. Structura unui fişier PHP.
- Acesta este un titlu H2 scris normal, in afara scriptului
|
LIMBAJUL PHP Limbajul PHP este un limbaj de programare destinat în primul rând Internetului, aducând dinamică unei pagini web. Este unul dintre cele mai importante limbaje de programare web open-source (codul sursă este public, fiind accesibil tuturor) şi server-side (rularea sa nu se face pe calculatorul celui care vizualizează pagina, ci pe server-ul care o conţine). Este unul dintre cele mai folosite limbaje de programare server-side. Statisticile arată că la 1 mai 2008, suportul PHP este prezent pe 20 de milioane dintr-ul total de 70 de milioane de website-uri active din lumea întreagă. Popularitatea de care se bucură acest limbaj de programare se datorează următoarelor sale caracteristici:
special pentru programatorii care cunosc limbajul C;
biblioteci sau de directive de compilare, codul PHP inclus într-un document fiind trecut între nişte marcaje speciale;
măsuri de siguranţă;
modularizat pentru a ţine pasul cu dezvoltarea diferitelor tehnologii. Nefiind legat de un anumit server web, PHP-ul a fost integrat pentru numeroasele servere web exitente: Apache, IIS, Zeus, etc.
În capitolul al II-lea al acestei lucrări (Fundamente teoretice ale paginilor WEB – limbajul HTML) mi-am propus o parcurgere ceva mai amănunţită, sub forma unui tutorial, a limbajului HTML standard, descriind tag-urile cele mai importante şi exemplificând aceste descrieri cu mici aplicaţii. Capitolul se încheie cu o trecere în revistă, în care există câteva exemple comentate, a tehnicilor de programare dinamice ale unei pagini web, care rămân însă tot pe domeniul HTML. Acest capitol este mai mult decât necesar, din cauză că PHP nu face altceva decât să ruleze programe în urma căruia este generat cod HTML. Nu putem aşadar vorbi de limbajul PHP fără a cunoaşte HTML În capitolul al III-lea (Limbajul PHP – facilităţi ale acestuia) am făcut, la fel ca şi în capitolul al II-lea, o parcurgere mai amănunţită a elementelor limbajului PHP, cu exemple. Totodată, în acest capitol există şi câteva detalii tehnice despre instalarea pachetelor software necesare rulării. De remarcat faptul că transcrierea algoritmilor propriu-zişi în PHP rămâne foarte similară limbajului C++. Principalul element care face diferenţa este dat de interfaţa acestora, lucru normal de altfel, deoarece aplicaţiile PHP sunt destinate în primul rând utilizării lor pe Internet, deci de către public foarte larg. Este motivul pentru care interfaţa trebuie să prezinte un grad ridicat de interactivitate (adesea vorbim de "interfaţă inteligentă") astfel încât să permită o comunicare cât mai simplă dintre utilizator şi aplicaţie.
PHP este un limbaj de programare destinat în primul rând Internetului, aducând dinamică unei pagini web. Este unul dintre cele mai importante limbaje de programare web open-source (este gratuit şi, în plus, utilizatorii pot acţiona liber asupra procesului de dezvoltare) şi server-side (codul sursă nu se rulează pe calculatorul celui care vizualizează pagina, ci pe serverul web). Numele său este un acronim recursiv: „Php este un Hypertext Processor”. Limbajul a fost început în 1994 ca o extensie a limbajului server-side Perl, şi apoi ca o serie de CGI-uri compilate, de către Rasmus Lerdorf, pentru a genera un curriculum vitae şi pentru a urmări numărul de vizitatori ai unui site. A evoluat apoi în PHP/FI 2.0, dar proiectul open-source a început să ia amploare după ce Zeev Suraski şi Andi Gutmans au lansat o nouă versiune a interpretorului PHP în vara anului 1998, această versiune primind numele de PHP 3.0. Tot ei au schimbat numele în acronimul recursiv amintit mai sus, până atunci PHP-ul fiind cunoscut ca „Personal Home Page tools”. În prezent este utilizată versiunea 6 a acestui limbaj. Prin CGI (Common Gateway Interface) se înţelege o interfaţă a unui server de web, care extinde funcţionalităţile acestuia. CGI nu se referă la un anumit limbaj de programare, ci defineşte un modul standardizat, prezent în cadrul unui server HTTP. Prin intermediul acestui modul se stabilesc regulile prin care server-ul va pasa datele primite de la un utilizator către o aplicaţie scrisă într-un anumit limbaj de programare, pentru ca apoi să întoarcă rezultatele acestei aplicaţii înapoi la utilizator. Limbajul PHP, în marea majoritate a cazurilor, se foloseşte sub formă de secvenţe de cod inserate în cadrul unui document HTML. Din acest motiv, vom prefera termenul de „script PHP” celui de program PHP. Structura unui script PHP este foarte asemănătoare cu cea a unui cod scris în limbajul C, mai ales în sensul în care structurile de programare au aceeaşi sintaxă şi aceeaşi funcţionalitate. Rolurile de bază ale unui script PHP constau în aceea că scipt-ul poate prelua date trimise de către o pagină web de la un client (în general, datele pot fi trimise de către o pagină web prin intermediul formularelor) şi de a executa o secvenţă de program în urma căreia va rezulta un cod HTML, cod pe care clientul îl va primi sub forma unei pagini web. Clientul nu va avea acces la codul efectiv al script-ului, ci, prin faptul că acesta se află pe server şi se rulează tot pe acesta, va primi direct HTML-ul generat de script. 3.2. Cerinţe tehnice pentru rularea limbajului PHP pe un sistem Windows. Detalii asupra instalării.După cum am văzut în capitolul precedent, PHP nu este un limbaj de programare de sine-stătător (cum ar fi C++, spre exemplu) ci se foloseşte în simbioză în primul rând cu HTML, şi deci pentru a rula, are nevoie neapărată de un server de web (http server). Practic, pentru a face ca pe calculatorul nostru să poată rula fişiere php, avem nevoie să instalăm, pe lângă limbajul PHP, şi un server de web, şi de a face legătura dintre cele două. Acest lucru se poate face separat, însă sunt necesare o serie de setări foarte minuţioase şi greoaie. Din acest motiv, pentru testarea aplicaţiilor pe care le vom studia, vom folosi un pachet gratuit, disponibil pe Internet, numit XAMPP. Acest pachet, foarte simplu de instalat, conţine mai multe aplicaţii. Cele care ne vor interesa pe noi sunt serverul Apache (pentru http), un server de MySQL, şi suport pentru limbajul PHP. Cerinţele tehnice pentru rularea în bune condiţii sunt minimale: practic, pe orice calculator care este capabil să ruleze Windows 2000, XP sau Vista, pachetul XAMPP va rula fără probleme. Deşi instalarea sa poate fi făcută în mai multe feluri, cel mai la îndemână este să folosim o versiune de tip „Installer” a sa. Adresa de unde poate fi descărcat pachetul gratuit este:
La momentul scrierii lucrării de faţă, ultima versiune publică a XAMPP-ului este 1.6.7. Fişierul executabil al installer-ului acestei versiuni este xampp-win32-1.6.7-installer.exe
Dacă instalarea a fost făcută cu succes, ne apare o pagină din care suntem invitaţi să alegem limba de operare, după care suntem duşi în pagina „HOME” a instalării făcute. Directorul rădăcină al documentelor web este c:\xampp\htdocs. În vederea testării aplicaţiilor PHP pe care le vom studia în continuare, vom crea în acest director un alt subdirector phpapps. După ce l-am creat, putem testa existenţa sa deschizând browser-ul de internet în care scriem adresa: http://localhost/phpapps În browser trebuie să ne apară un director gol. În mod implicit, toate fişierele şi subdirectoarele pe care le punem în acesta vor fi vizibile prin intermediul server-ului de http. Numele index.htm, index.html respectiv index.php sunt rezervate: dacă denumim vreun fişier în acest mod, la intrarea în directorul care îl conţine, în loc de a ne arăta ceea ce se găseşte în acest director, serverul web ne va arăta direct pagina conţinută de fişierul respectiv. 3.3. Testarea instalării. Structura unui fişier PHP.Spre deosebire de fişierele .html care o dată create pe discul local cu un editor de texte pot fi deschise imediat tot local, direct în browser-ul de Internet, pentru a rula codul PHP este absolut necesar ca fişierele să fie puse în directorul în care rezidă documentele serverului web, iar vizualizarea lor să fie făcută prin intermediul acestuia. În mod implicit, un fişier care conţine un script PHP trebuie să fie salvat cu extensia .php. Să creăm primul nostru script PHP. Vom descrie operaţiile necesare acestui lucru, bazându-ne pe instalarea pachetului XAMPP descrisă în capitolul anterior. Astfel, toate scripturile pe care le vom crea le vom pune în directorul c:\xampp\htdocs\phpapps . Cu ajutorul unui editor de texte (de exemplu Notepad, Notepad++) creaţi următorul fişier, pe care îl salvaţi în directorul de mai sus sub numele apl037.php (codul de mai jos este preluat aşa cum apare vizualizat în editorul Notepad++. Numele fişierelor aplicaţiilor continuă numărătoarea din capitolul precedent): 
Observaţi structura absolut identică celei a unui fişier HTML. Noutatea este adusă de scriptul PHP, care este inserat între tag-urile colorate în roşu: „” şi „?>”. Instrucţiunea „echo” cuprinsă între acestea este o instrucţiune specifică limbajului PHP, ea având rolul de a scrie în pagina web textul ce urmează după, cel cuprins între ghilimele. Să vizualizăm acum pagina rezultată în urma acestui fişier. Pentru aceasta, deschideţi browser-ul de Internet, scriind următoarea adresă: http://localhost/phpapps. Dacă XAMPP a fost corect instalat, veţi obţine următoarea pagină:
În pagină vă este arătat conţinutul directorului în care am creat fişierul apl037.php, aşa cum este vizualizat prin intermediul serverului de web. În această pagină faceţi un click pe fişierul apl037.php, pentru a-l vizualiza prin intermediul serverului web. Dacă totul este în regulă, conţinutul afişat în browser trebuie să fie următorul:
Remarcaţi că, ceea ce vedem este rezultatul instrucţiunii echo din PHP. Dacă se obţine altceva, înseamnă că instalarea nu s-a făcut în mod corect. Mai mult, să analizăm codul sursă generat. Pentru aceasta, în browser, executaţi comanda de vizualizare a sursei (în cazul lui Internet Explorer, alegeţi din meniul View opţiunea Source). Va trebui să obţineţi următorul cod sursă: Acesta este un titlu H2 scris normal, in afara scriptuluiAcest text este scris de catre script-ul PHP Yüklə 0,66 Mb. Dostları ilə paylaş:
|
