Mihaela Doina Boboş Mariana Drăgotoiu Paula Filip [ ] referat

PROCESUL DE ASISTENŢĂ ŞI CONSILIERE

Procesul de asistenţă şi consiliere demarează la cererea persoanei aflate în evidenţa unui serviciu de reintegrare socială şi supraveghere şi se finalizează în mod normal în momentul atingerii obiectivelor planului de asistenţă şi consiliere (existând şi situaţiile excepţionale când acest proces încetează înainte de atingerea obiectivelor, fie la cererea clientului, fie la iniţiativa consilierului)

Procesul de asistenţă şi consiliere are o desfăşurare în timp, sub forma a patru stadii: (1) Construirea relaţiei “consilier-client”, (2) Investigarea, (3) Elaborarea şi implementarea planului de asistenţă şi consiliere şi (4) Evaluarea eficienţei intervenţiei.

Întrucât primul şi ultimul stadiu reprezintă aspecte general valabile şi utilizează principii

omniprezente în toate dimensiunile de intervenţie ale serviciului de reintegrare socială şi supraveghere, vom insista în acest capitol doar asupra celor două stadii care particularizează activitatea de asistenţă şi consiliere şi anume: “evaluarea” şi “planul de asistenţă şi consiliere”.

Într-o prezentare grafică succintă, procesul de asistenţă şi consiliere ar arăta în felul următor:

RELAŢIE

C
LIENTUL CONSILIERUL

EVALUARE INIŢIALĂ

DIAGNOSTIC

CONCLUZIE

PLAN DE ACŢIUNE

PRACTICA

(IMPLEMENTAREA PLANULUI)

EVALUAREA



FINALIZAREA REVIZUIREA UN NOU PLAN

II.1. Evaluare
Din raţiuni de aplicabilitate, vom aborda stadiul evaluării din cadrul procesului de asistenţă şi consiliere sub forma căutării şi relevării unor răspunsuri la întrebările: CINE sunt persoanele investigate?, CE se investighează?, DE CE este importantă investigarea ?, CUM se realizează investigarea?
II.1.1.CINE sunt persoanele investigate pentru a fi incluse în procesul de asistenţă şi consiliere?

EXERCIŢIU (2 grupuri)
SARCINĂ Instrucţiuni: Enumeraţi elementele tipice, caracteristicile grupului de clienţi de care se ocupă serviciul de reintegrare socială şi supraveghere, sub forma unui inventar de răspunsuri la următoarele întrebări: Grup I: “CINE SUNT persoanele care pot solicita asistenţă şi consiliere din partea SRSS ?” Grup II: “CUM SUNT persoanele care solicită asistenţă şi consiliere din partea SRSS ?”	REZULTAT CINE SUNT persoanele care pot solicita asistenţă şi consiliere din partea SRSS ? Persoane aflate în supravegherea SRSS, în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive (SRSS fiind nominalizat de instanţă pentru supravegherea modului în care persoana respectă măsurile şi obligaţiile prevăzute de lege şi dispuse de instanţă în sarcina sa, în baza art. 86^3 alin.1 C.p., art. 86^3 alin.3 Cp, art. 103 alin.3 C.p.) Persoane aflate în detenţie şi persoane liberate, în baza Protocolului de colaborare dintre DGP-DRSS/2003 Persoane a căror pedeapsă sau măsură educativă a internării într-un centru de reeducare a fost graţiată prin Legea 543/2002 modificată şi completată prin O.U. 18/2003 CUM SUNT persoanele care solicită asistenţă şi consiliere din partea SRSS ? Persoane cu nivel scăzut al instrucţiei şcolare Persoane cu dificultăţi existenţiale Persoane care nu au un proiect de viaţă bine structurat Persoane care nu au o reţea de suport social solidă Persoane angrenate într-un sistem relaţional defectuos
CONCLUZII Grupul beneficiarilor potenţiali ai procesului de asistenţă şi consiliere include toate categoriile de persoane ce formează obiectul de activitate al serviciilor de reintegrare socială şi supraveghere, reglementat prin OG 92/2000, HG 1239/2000, Legea 129/2002 şi alte documente cu valoare strategică elaborate de MJ-DRSS. Grupul beneficiarilor reali ai procesului de asistenţă şi consiliere include persoane care au solicitat implicarea SRSS în procesul lor de reintegrare socială, care au un set de caracteristici comune (din care au fost enumerate câteva anterior, cu titlu exemplificativ) dar şi o serie de elemente diferenţiatoare(cuantumul şi calitatea resurselor, motivaţia de schimbare, perspectivele de reintegrare)

II.1.2. CE se evaluează ?

Finalitatea procesului de asistenţă şi consiliere fiind reintegrarea socială a persoanei care a săvârşit infracţiuni, printr-o formulare generică am putea afirma că se investighează tot ceea ce este relevant pentru procesul de reintegrare socială. Exhaustivul este însă generator de anxietate, prin imposibilitatea consilierului de a-l atinge. De aceea, în procesul de asistenţă şi consiliere, investigarea este ghidată de 10 arii majore, date consilierului ca potenţial semnificative, lui revenindu-i rolul de a descoperi împreună cu clientul elementele constitutive ale fiecărei arii şi ponderea semnificaţiei fiecărui element în procesul de reintegrare socială.

ARII DE INVESTIGARE	ELEMENTE SEMNIFICATIVE
I. COMPORTAMENTUL INFRACŢIONAL	Natura, tipul infracţiunii Antecedentele penale, condamnările anterioare, modalitatea de executare Momente de decizie, rolul jucat în comiterea infracţiunii, poziţia în grup, contribuţia (în ce măsură I-a aparţinut iniţiativa) Starea mentală/emoţională în momentul comiterii, gradul de răspundere Sentimente/gânduri în timpul comiterii infracţiunii Accesorii şi influenţe (ex. utilizarea de unelte, arme; influenţa alcoolului, drogurilor) Legătura cu victima, atitudinea imediată şi ulterioară faţă de victimă (regret, remuşcare, mustrări de conştiinţă, repararea daunelor), disponibilitatea de a participa la un proces de mediere/împăcare Reacţii din partea mediului (acceptare, etichetare, blamare), reacţiile clientului la reacţiile din partea mediului Riscul de recidivă Disponibilitatea şi posibilităţile de schimbare comportamentală
II. LOCUL DE MUNCĂ	Activităţi curente, tipul muncii, forma de prestare, cine este angajatorul Relaţii la locul de muncă, atitudinea faţă de autorităţi şi faţă de colegi, nivelul abilităţilor sociale Istoricul locurilor de muncă în ultimii 5 ani, motivele fluctuaţiei, experienţa locului de muncă actual Piedici, dorinţe, aşteptări, perspective Oportunităţi/restricţii în obţinerea altui loc de muncă Legătura dintre locul de muncă şi infracţiune Disponibilitatea şi posibilităţile de schimbare a comportamentului
III.NIVELUL DE INSTRUCŢIE ŞI EDUCAŢIE	Pregătirea actuală (elev, student, curs de calificare) şi istoricul pregătirii (cursuri, diplome, întreruperi, situaţia şcolară, performanţe, eşecuri) Relaţii cu profesorii, colegii, locul ocupat în grup Implicarea părinţilor în pregătire, atitudinea faţă de procesul de pregătire Cum resimte tipul şi nivelul pregătirii pe care o deţine sau o urmează Cum resimte tipul şi nivelul educaţiei pe care a primit-o Oportunităţi/restricţii legate de procesul de pregătire şi educaţie Legătura dintre educaţie/pregătire şi infracţiune Disponibilitatea şi posibilităţile de schimbare comportamentală
IV. TIMPUL LIBER	Modalităţi de petrecere a timpului liber (organizat în centre pentru tineret, discotecă, bar, cafenele, localuri care predispun la consumul de droguri, săli de jocuri mecanice sau electronice, bufete/fast food, hoinăreală, cu prietenii, acasă, hobby-uri, sport/cluburi sportive) Orarul, abilitatea de organizare a timpului personal Relaţiile sociale Cum resimte timpul liber Legătura dintre petrecerea timpului liber şi infracţiune Disponibilitatea şi posibilităţile de schimbare comportamentală
V. SITUAŢIA FINANCIARĂ	Sursele şi nivelul venitului Precizarea cheltuielilor (fixe, de întreţinere, rezerve, bani de buzunar) Datorii, creditori, garanţii pentru plata datoriilor, întârzâieri de plată, restanţe Modalităţi de plată a datoriilor (periodicitate, prin intermediul cărei instituţii, persoane) Modalităţi de folosire a banilor Cum resimte propria situaţie financiară Legătura dintre situaţia financiară şi infracţiune Disponibilitatea şi posibilităţile de schimbare comportamentală
VI. LOCUINŢA	Condiţii de locuit (proprietate, chirie, pensiune, cu părinţii, cămin/adăpost, cu prietenii, pe stradă) Încercări de a obţine o locuinţă, rezultate înregistrate Relaţii cu persoanele cu care locuieşte ( conflicte, nivelul abilităţilor sociale) Cum resimte propria situaţie locativă Legătura dintre situaţia locativă şi infracţiune Disponibilitatea şi posibilităţile de schimbare comportamentală
VII. SĂNĂTATEA FIZICĂ	Probleme legate de sănătate (tratamentul sub care se află, periodicitatea controalelor medicale, atitudinea faţă de starea sănătăţii sale) Restricţii privind funcţionarea (disabilităţi locomotorii sau afecţiuni cronice) Cum resimte propria stare de sănătate Legătura dintre stare de sănătate fizică şi infracţiune Disponibilitatea şi posibilităţile de schimbare comportamentală
VIII. SĂNĂTATEA MINTALĂ /EMOŢIONALĂ	Natura problemelor mintale/emoţionale Problemele sunt tratate, cum şi de către cine, istoricul tratamentului (ambulatoriu, rezidenţial), documente care să ateste problemele Restricţii privind funcţionarea (natura, intensitatea problemei) Aspecte conexe (lipsa abilităţilor sociale, stress, tensiune, agresivitate, conflicte, anxietate, depresie, gânduri sau tentative de suicid) Felul cum resimte sănătatea sa mentală/dezvoltarea sa emoţională (cu luarea în considerare şi a aspectelor culturale) Legătura dintre stare de sănătate mintală/emoţională şi infracţiune Disponibilitatea şi posibilităţile de schimbare comportamentală
IX. DEPENDENŢELE (ALCOOL; DROGURI, JOCURI DENOROC)	Date privind consumul (tipul substanţei/cantitatea/frecvenţa) Costurile consumului (materiale, fiziologice, psihologice, sociale) Istoricul consumului şi istoricul tratamentului Modificări comportamentale sub incidenţa dependenţei Legătura dintre dependenţă şi infracţiune Disponibilitatea şi posibilităţile de schimbare comportamentală
X. RELAŢIILE	Structura familiei Situaţia familială (poziţia , atmosfera, relaţiile, problemele intrafamiliale) Stilul parental, modul de creştere, climatul pedagogic Valorile promovate şi restricţiile impuse Reţeaua socială (rude, prieteni) şi natura problemelor de relaţionare (inclusiv aspecte legate de viaţa sexuală) Felul cum resimte problemele sale de relaţionare Nivelul şi tipul abilităţilor sociale Legătura dintre sistemul relaţional în care este angrenat şi infracţiune Disponibilitatea şi posibilităţile de schimbare comportamentală

Menţiuni:

• 
  În evaluarea area tuturor celor zece arii, este dezirabilă coroborarea informaţiilor oferite de client cu informaţiile obţinute din alte surse (părinţi, colegi, prieteni, specialişti)
  
• 
  În investigarea Ariei VIII “Sănătatea mintală şi emoţională” este importantă consultarea consilierului cu specialişti (psihologi, psihiatri), în privinţa următoarelor elemente:
  

a). Date privind anamneza (istoricul sănătăţii)

• 
  contacte cu servicii psihologice/psihiatrice (intra/extraspital)
  
• 
  contacte cu serviciile de îngrijire a persoanelor cu handicap mintal
  
• 
  probleme serioase de dependenţă
  
• 
  multe contacte cu sistemul judiciar
  
• 
  istorie îndelungată şi problematică în instituţii de protecţie a copilului sau în regim instituţionalizat
  
• 
  tratamentul neuroleptic
  

b). Date privind comportamentul în situaţii de stress sau criză, observarea unor simptome precum:

• 
  refuz total al oricărui contact
  
• 
  ignorarea contactului
  
• 
  modalitate gresivă de a stabili un contact
  
• 
  atitudine defensivă, suspiciune extremă
  
• 
  agitaţie sau rigiditate psihomotorie puternică
  
• 
  gânduri sau manii morbide
  
• 
  tip patologic de gândire (confuz, inhibat)
  
• 
  percepţii patologice (halucinaţii)
  
• 
  diminuare a funcţionării sau randamentului intelectual
  
• 
  forme grave de automutilare
  
• 
  încercări repetate de sinucidere
  

c). Date privind infracţiunea

• 
  infracţiuni grave contra persoanei
  
• 
  incendiere voluntară
  
• 
  infracţiuni grave contra moralei
  
• 
  infracţiuni care nu sunt în concordanţă cu comportamentul de rol al clientului ( ex incestul care nu este în concordanţă cu exercitarea rolului de părinte)
  
• 
  clienţi pentru care organul judiciar a cerut efectuarea unei expertize psihologice sau psihiatrice