Mihaela Minulescu

Astfel de consideraţii au condus încă de I? Începutul anilor 8o cercetärile şi spre cel de al doilea făgaş posibil, şi anume ca, ţinând cont de încărcăturile factorâale ale diferiţilor termeni sä se construiască modele complexe, cu o natură geometrica ca reprezentare spaţială, în care vectorii trăsăturilor sunt caracterizaţi de poziţiile lor unghiulare într-un spaţiu factorial bi sau tridimensional.

Cea mai obişnuită versiune este modelul interpersonal construit de Wiggins în 1982, (59), care se bazează doar pe situaţia a doi dintre dintre cei 5 superfactori. Acest tip de modele structural complexe au fost denumite modele circumplexe. Pe baza acestui model a fost construit IAS – R (Interpresonal Adjective Scai es-revised) ca metodă de evaluare bazată pe adjective (Wiggins, Trapnell, Phillips, 1988 (60). Cuprinde 64 de adjective singulare (de exemplu: dominant) pentru care subiectul trebuie să evalueze gradul de adecvare cu ajutorul unei scaie Likert în 8 puncte. Răspunsurile I? Itemi sunt cumulate formând 8 scale, fiecare denumită alfabetic, poziţionate în direcţia inversă acelor de ceas de-a lungul unui cerc; cele 8 scale se dispun deci de-a lungul unei structuri circumplexe determinata de doi factori ortogonali (două axe): dominanta (aproximativ corespunzător factorului extraversie) şi afectivitatea („Iove”, aproximativ corespunzător factorului agreabilitate). Subiecţii primesc un glosar pentru a se evita o interpretare greşită a termenilor (adjectivelor).

O altă versiune, ulterioară, 1989, aparţine lui Goldberg & Peabody (61), care pun în evidentă o structură posibilă complex-factorială, construită pe baza a două modele circumplexe interconectate, angajând interelatia factorilor l, lt & III.

Modelele circumplexe, prin natura lor, dau o mai mare şansă de identificare a unor clusteri de trăsături care sunt, din punct de vedere semantic, coezive.

O etapă ulterioară, a fost de a integra toâi superfactorii şi modelele circumplexe în adevărate modele geometrice tri, quatro sau cvin-dimenstonale. Un prim pas spre astfel de construcţii este sfera care are trei axe, care pot fi Extraversia, Agreabilitatea şi Conştiinciozitatea şi care ar confine atât circumplexul bi-factorial al lui Wiggins, cât şi modelul structurii dublu-circumplexe al lui Goldberg şi Peabody. Din centrul sferei, imaginea ar da impresia unui cer înstelat cu un număr de galaxii care reprezintă clusterii de trăsături, şi cu spatii mai mult sau mai pufin goale conţinând câteva stele izolate (Goldberg, 1992 (62). O integrare completă. ar însemna însă un model geometric cu 5 axe (deci cu 5 dimensiuni. Complexitatea acestui model s-ar apropia de fenomenul viu, intercorelarea simultană a dimensiunilor în funcţionarea lor existenţială, dar ar fi quasi-imposibil de mânuit în plan psihodiagnostic.

Cercetătorii italieni pornind de I? Limita principală a modelului simpiu factorial, acuzat de a nu permite o distincţie conceptuală dintre structură şi fenomen (Perugini, 1993 (63), disting de asemenea între nivelul individualizării unei structuri şi nivelul reprezentării fenomenului. In încercarea de a găsi un echilibru între cerinţele practice care împing spre simplificarea structurii şi complexitatea şi gradul de reprezentativitate în model a fenomenului real, consideră că pasul firesc în continuare este să se adopte şi I? Nivelul construirii unui instrument – chestionar al personalităţii modelul circumplex.

Dintre cei care studiază acesta posibilitate şi lucrează I? Experimentarea unui astfel de instrument sunt Hosftee, De Raad &

Goldberg, începând cu 1992, şi Perugini, 1993 (64).

Modelul primei echipe de cercetare se numeşte AB5C -Circumplex cu cele 5 mari dimensiuni abreviate (Abridged Big-Five-Dimensional Circumplex). In acest AB5C fiecare trăsătura este caracterizată de încărcăturile sale într-un subset de doi din cei cinci superfactori. In model sunt 10 astfel de subseturi. Astfel, modelul AB5C cuprinde 10 circumplexe bi-dimensionale formate luând ca bază 2 factori deodată. Pentru uşurinţa manevrării se utilizează nu localizarea precisă prin poziţia unghiulară a fiecărei variabile a trăsăturii, ci prin împărţirea pianului circumpiex într-un număr limitat de segmente fiecare având 30 de grade. Factorii adiţionali sunt inseraţi I? Unghiuri de 30 şt 60 de grade fată de fiecare din factorii de bază.

Un astfel de model este dat în anexă.

În construirea unui chestionar de personalitate viziunea circumplexă integrând cei 5 factori influenţează I? Trei nivele (Hofstee, De Raad, Goldberg (65): I? Nivelul itemului unde coerenta conceptuală a scalei pote fi verificată prin definirea fiecărui item independent pe segmentele AB5C; I? Nivelul scalei chestionarului.

— Interpretarea scalei în funcţie de termenii trăsăturilor va reflecta aceeaşi definire a variabilelor în funcţie de segmentele AB5C; chiar denumirea scafei, ca al treilea nivel de complexitate, poate suporta o operaţie de clasificare sistematică. C? Marcări ai factorilor au rămas doar 25 de termeni în modelul AB5C, dintre care doar 6 sunt monofactoriali (puri din punct de vedere factorial}: vorbăreţ şi tăcut pentru factorul 1, gelos care apare în factorul II, fără grijă pentru factorul III, anxios pentru factorul IV, imaginativ pentru V. Ceilalţi 14 sunt amestecuri de doi factori; sunt reţinute două tipuri de amestecuri: una în care un anumit factor joacă rolul principal şi una în care acelaşi factor joacă rolul secundar.

În construirea şi experimentarea chestionarului – intenţionat a fi un instrument util pentru o gamă largă de nivele educaţionale, care să poată evita discriminarea anumitor oameni/sau grupuri de oameni şi să permită evaluări mai obiective, există o procedura care normează etapele, (Hendriks, Hofstee, De Raad (66) astfel:

Itemii trebuie formulaţi I? Persoana a III-? Singular (au avantajul de a putea fi folosiţi atât pentru autocât şi pentru etero-evaluări, obiectivând perspectiva de reflexie pentru autoevaluare}; formularea trebuie realizată în termeni observabili (fenomenele pur subiective nu pot fi observate adecvat de alâii);

Având în vedere pe de o parte faptul că unele calificări precum „adesea”/„cu uşurinfă” antrenează comparajii cu un lot de comparaţie relevant (indivizi binecunoscuţi de acelaşi sex, în jurul aceleiaşi vârste cu a subiectului), şi că, pe de altă parte, cuvintele sau frazările dificile limitează aplicabilitatea chestionarului I?

Nivele educaţionale înalte şi implică interpretări încărcate de idiosincrazii subiective, acest gen de itemi sunt evitatf;

Se evită şi negaţiile nenaturale (cu excepţia unora de fetui „Nu poate suporta să fie contrazis”);

Faţetele din AB5C trebuie înţelese într-o manieră recursivă: pentru a defini o faţetă specifică se ia înţelesul comun a! Clusteruiui compus din termenii trăsăturii, comparându-l cu clusterul opus lui şi centrând faţeta între cei doi cluster! Adiacenţi. De exemplu, înţelesul faţetei I+II+ este definit de aspectele comune de vese!

Veselie, genial, bucuros, cordial în comparaţie directă cu negativist, morocănos, neîncrezător, suspicios, răuvoitor, şi se centrează între exuberant, spontan, deschis pe de o parte, şi simpatetic, bine-intenfionat şi amiabil pe de alta. Dintre itemii care au fost formulaţi având acest conţinut: „Are o vorbă buna pentru oricine”, „Îşi face uşor prieteni”, „Se descurcă bine cu alţii”. Pentru faţeta opusă, l-ltdintre itemü produşi: „Suspectează motive ascunse I? Ceilalţi”, „îi tine I? Distantă pe ceilalţi”, „îi face pe oameni sä se simtă incomfortabil”. Pentru factorul adiacent 1+ pur, itemii sunt de felul: „Se simte în largul său cu alţii”, „îţi arată sentimentele”, „Vorbeşte cel mai mult”. Pentru faţeta adiacentă II+I+, itemii „Face complimente”, „îi respectă pe alţii”, „Acceptă oamenii aşa cum sunt”;

Sunt adăugaţi itemi în plus pentru verbe şi pentru factorul V

(pentru a apropia structura chestionarului de datele altor spatii lingvistice;

Se pune problema aplicabilităţii internaţionale, deci de a se realiza o traducere adecvată I? Nivelul limbilor olandeză

(originală), engleză, germană şi astfel sunt selecţionat doar acei itemî care nu produc traduceri ambigui, sau permit o traducere adecvată;

Sunt îndepărtaţi toţi itemii care sunt pur şi simplu descripirivi pentru trăsătură (de exemplu „Are multă energie”, „Apare lipsit de logică”} şi cer din partea subiectului o muncă de atribuire.

În urma acestor paşi de construcţie s-au refinut un număr de 900 de itemi pentru eşantionul international de experimentare. Paşii normaţi pentru experimentare cuprind administrarea itemilor împreună cu o listă de adjective ale trăsăturii unui număr mare (sute) de perechi de subiecţi, adunând date pentru cele trei limbi în aceeaşi perioadă.

Scopul este construirea unui chestionar cu două forme paralele, având un număr de 150-200 itemi fiecare, AB5C PQ (chestionarul de personalitate AB5C), prin reţinerea itemilor care prezintă echivalentă în comportament în cele trei limbi, o încărcătură semnificativă în una sau două dintre cele 5 dimensiuni factoriale. Se va construi astfel un prim chestionar international -limitat desigur I? Nivelul celor trei limbicare confine itemi relativ similari din punct de vedere semnatic.

6. PREZENTAREA INVENTARELOR DE PERSONALITATE COSTA & McCRAE NEO Pi-R, NEO FFI – R Şl USTA DE ADJECTIVE PENTRU SELECŢIE

De-a lungul anilor, autorii americani au conceput şi experimentat mai multe variante de chestionare pentru măsurarea celor 5 mari factori ai personalităţii.

Există astfel în uz curent două versiuni ale chestionarului NEO PI R: forma 5 pentru autoevaluare şi forma R pentru eteroevaluare. Forma S constă din 240 de itemi I? Care se răspunde pe o scală în 5 puncte, adecvată pentru persoane de toate vârstele, bărbaţi şi femei. Forma R are aceeaşi 240 de itemi scrişi I? Persoana a III-? Pentru evaluarea altuia, utilizabilă pentru a obţine de exemplu validări ale autoevaluărilor, sau pentru a suplimenta astfe! De date.

Aceste forme continuă de fapt chestionarul NEO PI (NEO Personality Inventory) construit şi prezentat anterior, în 1985 {67), în care doar factorii nevrotism, extraversie şi deschidere erau dezvoltaţi I? Nivelul faţetelor, iar agreabilitatea şi conştiinciozitatea doar global. In forma revizuită apar şi aceştia doi caracterizaţi prin câte 6 faţete (vezi pct. 2), iar 10 dintre Hernii originali pentru N, E şi O au fost înlocuiţi.

NEO FFl (NEO Five-Factor inventory] este o versiune de 60 de itemi a NEO PI R, unde scalele sunt măsurate doar global.

Toate aceste variante ale lui NEO? R pot fi utilizate pentru subiecţi începând de I? 17 ani; dar nu se administrează celor care suferă de tulburări care pot afecta capacitatea de a completa (psihoze, demente etc).

Corelatele faţetelor scalelor din NEO PI R, apar sub forma ACLC (Adjective Check List Correlates): câte 42 de adjective pentru fiecare factor, grupate câte 7 (unele prezentând corelaţii pozitive, altele negative) pentru fiecare dintre faţete (cu excepţia faţetei O6 unde există numai 4 adjective}. Aceste corelate au fost obţinute în urma unui studiu care a examinat cei 3oo de itemi ai ACL (Adjective Check List, Gough & Heilbrun, 1983 (68) în raport de faţetele NEO PI R. Lista standard a lui Gough este considerată a prezenta serioase efecte care îi limitează capacitatea de evaluare pentru că subiecţii pot alege fie mulţi, fie putini itemi (McCrae, 1990 (69). În mod normal scorurile sunt standardizate I? Nivelul unor grupe care diferă prin sex şi numărul total de aprecieri (frecventa alegerilor). Analiza factorială a ACL este problematică pentru că diferenţele individuale în frecventa alegerilor şi extrema itemului se despart, dar aceste probleme de calcul statistic au fost depăşite prin factorizarea unei mătrici parţiale în care s-a controlat frecventa alegerilor. ACLC este în experimentare, nu este utilizată ca un test propriu-zis.

NEO PI R şi variantele respective, apar sub forma unui chestionar cu itemi. Răspunsurile subiectului, evaluări pe o scală în 5 puncte, sunt înscrise fie pe o foaie de răspuns pe care se

128j aplică grilele respective, fie se înregistrează pe computer. Forma profilelor de răspuns, obişnuită în cazul multor chestionare mari este dublată şi de o formă abreviata destinată subiectului, standard, pe care se bifează aspectele personalităţii prin care se caracterizează în general, conform scorurilor globale I? Cele 5 dimensiuni.

NEO PI R nu furnizează toate informaţiile necesare unei evaluări cuprinzătoare a personalităţii; în funcţie de scopul testării şi situaţia persoanei, asemeni oricărui alt instrument, se vor corobora datele prin interviuri anamnestice, examinări privind starea mentală, examinări privind nivelul de performantă al diferitelor capacităţi cognitive.

NEO PI R se bazează pe un model teoretic în care trăsăturile sunt dispuse în ierarhii, de I? Trăsături foarte largi – şi generale, definite ca „domenii” – şi trăsături relativ specifice – care apar în test sub forma faţetelor. În analiza îtemiior, de exemplu, S-? Pornit de ia nivelul domeniului şi apoi s-a procedat I? Analizarea itemilor din fiecare domeniu pentru a identifica faţetele.

Proba nu conţine scale de „validare” a modurilor de răspuns 1a itemi. Autorii consideră că metoda raţională prin care s-au construit şi validat scalele asigură ca răspunsurile subiecţilor să reprezinte o evidentă a prezentei sau lipsei trăsăturii implicate. Testul trebuie prezentat adecvat subiectului şi acest lucru în sine duce 1a un răspuns onest; nu se va administra acolo unde există seriöse indicii că atitudinea sau incapacitatea subiectului ar duce spre răspunsuri improprii. Acesta teorie a fost definită de Johnson, 1981 {70}, ca atitudine de auto-dezvăluire (self-disclosure), şi se bazează pe ipoteza că subiecţii răspund conţinutului manifest al itemulut.

F

Aplicarea chestionarului a fost verificată empiric prin cercetări j privind validitatea în aplicări clinice (v. punctul 4), pentru j consiliere clinică şi psihiatrica I? Mai multe nivele. Astfel, pentru | înţelegerea subiectului, diagnoză, stabilirea unor raporturi adecvate şi empatâzante, obţinerea de date de feedback, anticiparea cursului terapiei şi stabilirea terapiei/tratamentului. De asemenea, NEO PI R poate fi utiliza* în medicina comportamentistă şi a sănătăţii mentale, în consilierea vocaticnalâ şi în selecţia profesională organizaţional sau industrială, pentru cercetări în psihologia educaţionala, pentru cercetări asupra personalităţii.

7. CERCETĂRI ROMÂNEŞTI

În prezent, NEO PI R face obiectul unor cercetări româneşti, atât pentru experimentarea unei variante româneşti a testului, cât şi ca măsură de comparare a datelor unor chestionare construite pe baza limbii române.

În cadrul ipotezei lingvistice, colective de cercetare organizate cu studenţi din cadrul Universităţii Bucureşti, catedra de psihologie, conduse de M. Minulescu au început din 1994 să dezvolte trei direcţii (71): realizarea unei cercetări lingvistice pornind de I? Lexiconul limbii române conform standardelor descrise; relizarea unor cercetări empirice pentru evidenţierea termenilor descriptivi prin imaginea de sine; realizarea unei cercetări lingvistice pornind de I? Dicţionarele de proverbe autohtone pentru delimitarea ocelor structuri metaforice adecvate ca descriptori de personalitate.

În urma aplicării procedurilor de selecţie pentru direcţia 1 & 2 şi a coroborării listei de adjective obţinute din lexiconul limbii române cu Üsta de adjective obţinute din descrierile empirice (imaginea de sine acceptată, imaginea de sine cu un conţinut proiectiv, evaluarea unei fiinţe reale şi imaginea de sine ideală) sunt în experimentare chestionarul ABCD-M [460 rtemi) şi o listă de adjective. În paralel se lucrează atât pe un lot general, cât şi pe un lot selecţionat de adolescenţi.

În cadrul celei de a III-? Linii de cercetare, seiectia proverbelor s-a realizat pornind de I? Realitatea că un instrument precum chestionarul se adresează predilect nivelului conştiinţei subiectului prin modul limpede şi circumscris semantic de formulare a itemilor. Aceasta, constituie de altfel şi principala limită a chestionarului, instrument care nu se poate adresa unor instante mai profunde ale psihismului.

Ipoteza pe care o formulează direcţia a III-? Este că, prin utilizarea unor îtemi construiţi metaforic, se antrenează în procesul de răspuns mai mult decât simpla capacitate a subiectului de a raţiona logic, respectiv, este implicat şi conţinutul inconştient al psihismului prin mecanismele proiecţiei (complexe, dorinţe neştiute sau neacceptate de subiect eic). Acest conţinut psihic mult mai complex, dar şi mai aproape de caracteristicile reale ale personalităţii în accepţiunea de întreg coerent şi specific al conţinuturilor conştiente şi inconştiente ale psihismului, poate conduce spre reliefarea mai diferenţiată a unora dintre dimensiunile personalităţii (sau chiar I? Noi date privind factorii care în mod obişnuit apar ca reziduali sau nu pot fi interpretaţi). Astfel, de exemplu, se presupune că se vor surprinde aspecte funcţionale sau de conţinut – faţete – care nu pot intra în conţinutul observaţiei directe a comportamentului, deci nu sunt diferenţiat exprimate prin termeni singulari (cuvinte, fie ele adjective, substantive, verbe). In schimb, I? Nivelul proverbelor, prin calitatea lor de conţinuturi metaforice, este cuprinsa o observaţie asupra comportamentului uman care de cele mai multe ori nu poaie fi explicată coerent (de exemplu, nu poţi întotdeauna spune de ce anume conţinutul unui proverb contrazice real/aparent o explicaţie strict logica a unui comportament}. Prin faptul că înmagazinează în formă restrânsă mai mult decât aparenta logică, dar şi prin faptul că însăşi exprimarea este de tip metaforic, proverbele devin un bun prilej de a implica în procesul de răspuns proiecţii: subiectul în auto sau eteroevaluâri va alege un răspuns şi în funcţie de cât de simpatic/antipatic îi apare un proverb.

În prezent, s-a realizat selecţia unora dintre proverbele româneşti din dicţionar pe baza criteriilor generale de selecţie, s-a realizat o grupare a conţinuturilor transparente a proverbelor conform taxonomiei Angleitner şi al., 1986, şi s-a realizat un prim chestionar de itemi = proverbe care a Intrat în experientare conform procedurilor obişnuite discutate în primul capitol (Minulescu, 1995(71).

8. NOTE BIBLJOGRAFICE

— Norman W. T., 1963, Toward an adequate taxonomy of personality attributes: repliicated factor structure în peer nomination personality ratings, Journ. Of Abnormal and Social Psychology, 66, 574 – 583

— Goldberg LA., 1981, Language and individual differences: the search for universal în personality lexicons. Review of Personality and Social Psychology.

— Goldberg L. R., 1981, Developing a taxonomy of trai descriptive terms, în

Fiske D. W. {ED.), New Directions for Methodology of Socio! & Behavioural

Sciences: Problems with language imprecision, 9, Jossey-Bass, San Francisco CA

— Brokken F. B., 1978, The language of personality, teza de doctorat, Universitatea Groningen, Olanda

— Angleitner A., Ostendorf F., John O. P., 1990, Towards a taxonomy of personality descriptors în German: a psycho-lexical study, Europ. Joum. Of

Personality, 4, 89-118 (prima prezentare a listelor are loc în 1987)

— Fiske S. T., Cox M. G., 1979, Person concepts: the effect of target familiarity and descriptive purpose on the progress of describing others, Journ. Of

Personality, 47, 136 – 161; Hampson S. E, 1983, Trail ascription and depth of acquaintance: the preference fot traits în personality descriptions and its relation to target familiarity, Journ. Of Research în Personality, 17, 398411; Livesley

W. J., Bromley D. B., 1973, Person perception în childhood and adolescence, Wiley, New York

— De Road B, l 985, Person-talk în everyday life: pragmatics of utterances about personality, teză de doctorat, Univ. Groningen, Obnda

— Hofstee W. K. B., 1990, The use of everyday personality language for scientific purposes, Europ. Jour, of Personality, 4, 7788

— Goldberg LR., 1982, From Ace to Zombie: some explorations în the language of personality, în Spielberg CD. And Butcher J. N. (Eds.), Advenaces in

Personality Assessement, 1, Erlbaum, Hilsdale, 203 – 234; De Raad B., Hiskens

M- 1990, Personality descriptive nouns, Europ journ. Of Personality, 4, 131

— De Raad B., Mulder E., Kloosterman K., Hofstee W. K. B., 1988, Personality descriptive verbs, Europ. Jour, of Personality, 2, 81 – 96

— Bromley D. B., 1977, Personality description în ordinary language, Longman, London

— Angleitner A., John O. P., Lahr F. J., 1986. Its what you ask and how you ask it: an itemmetric analysis of personality questionnaires, în Angleitner A. and

Wiggins J. S. (Eds.), Personality Assessement via Guestionnairea, Springer

Verlag, Berlin, 61 – 108

— Bus D. M. şi Craik K. H., 1980, The act frequency concept of dispositions: dominance and protolypically dominant acts, Journ., of Personality, 48, 379

— Borkenau P., 1994, Systematic distortions în the recognition of trăit information, în Angleitner A., Furnham A., Van Heck G. (Eds.), Personality

Psychology în Europe, Current Traits and Contorversies, 2, Swets & ZeiHinger, Lisse, 177191: Nisbetf R., Ross L, 1980, Human Inference: strategies and shortcomings of social judgement, Prentice Hall, Englewood Cliffs, NJ

— Op. Cit., p. 82-83

— Op. Crt. P. 79

— Op. Cit.

— Op. Cit. P. 84

— Osfendorf F., 1990, Language and personality structure: towards „he

Validity of the Five-factor model of personality, S. Roderer Verlag, Regensburg

— Goldberg op. Cit^John O. P., 1989, Towards an taxonomy of personality descriptors, în Buss D. M. ţi Cantor N. (Eds.), Personality Psychology: recent trends and emerging directions, Springer Verlag, New yorJ<,.261 – 271; Costa

P. T., McCrae R. R., 1985, The NEO Personality Inventory manual, Odessa, Florida, P. A. S.; Wiggins J. S., 1979, A psychological taxonomy of trăit descriptive terms: the interpersonal domanin, Joum. Of Personality and Social

Psychology, 37, 395 – 412; Angleitner A., Ostendorf F., John O. P., 1990, op.

Cit.; Caprara G. V., Perugini M., 1993, Personality described by adjectives: gerteralizability of the Big-Five to the Italina lexical context, Europ. Joum. Of

Personality, 8; Dr Bias L, Forzi M., 1994, A further step towards the italian taxonomy of personality descriptive terms, comunicare, a Vila conferinţa a

EAPP, Madrid; Perugini M., Leone L, Galluci M., Lauriola M., 1994, Selection of a Short Adjective Checklist to measure Big Five (SACBIF), comunicare a VII-?

Conferinţa a EAPP, Madrid; Caprara G. V., Barbaranelli C, Borgogni L., Perugini M., 1994, The Big Five questionnaire: a new questionnaire to assess the five factor Model, Personality and individual Differences, 15, 281 -288; Mervielde I., 1994, A comparison of Five Factor ratings and free descriptions of children agen 3 to 12, Comuninicare, a Vtl-a conferinţa a EAPP< Madrid; De Raad B., Szirmak Z., 1994, The search for the Big Five în a non-lndo European language the Hungariam trăit structure and its relationship to fhe EPQ and PTS, Europ. Review of Applied Psychology; Mlacic B., Knezovic J. 1994, Big-Five studies în Croaţia: o transparent vs. Opaque formats, comunicare, a VII-? Conferinţă a EAPP, Madrid; White G. M., 1980, Conceptual universale în interpersonal language, American Anthropologist, 82, 759781; Bond M. H., 1979, 1983 & & Forgas, 1984, Church T. A., Katingbak, 1989.

— Citafi de Angleitner şi ai 1990, op. Cit.

— Costa P. T., McCrae R. R. op. Cit.; John O. P., 1990, The Big Five factor taxonomy: dimensions of personality în the natural language and în questionnaires, în Pervin LA., (Ed.), Handbook of Personality: Theory and

Research, The Guilford Press, New York, 66-100; McCrae R. R., 1990, How well is Openness represented în natural languages? Europ. Journ. Of Personality, 4.

— Op. Cit.

— Goldberg L, The development of markers for tfia Big-Five factor structure.