Ministerul afacerilor interne

ROMÂNIA




MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

INSTITUŢIA PREFECTULUI - JUDEŢUL MARAMUREŞ

BULETIN DE INFORMAŢII EUROPENE



4 – 10 iunie 2018

Se apropie termenul-limită de înscriere în competiția pentru titlul de "Capitala europeană a inovării 2018"

05/06/2018

Orașele cu peste 100.000 de locuitori din UE sau din țări care participă în programul Orizont 2020 se pot înscrie în competiția pentru titlul de "Capitala europeană a inovării/iCapital", ediția 2018, până cel târziu în data de 21 iunie. Titlul este oferit drept recompensă orașelor și primarilor care au dezvoltat cel mai incluziv și dinamic ecosistem în domeniul inovării, în beneficiul cetățenilor și al mediului de afaceri.

Orașul desemnat "Capitală europeană a inovării" va primi un milion de euro, iar următoarele 5 orașe clasate, câte 100.000 euro fiecare.

Orașele se pot înscrie online, după consultarea ghidului în care sunt descriși cei șase pași simpli de urmat.

Un juriu independent va evalua modul în care orașele au contribuit la dezvoltarea inovării pe plan local, pe baza unor criterii ce se referă la:

• 
  gradul de experimentare, prin testarea și promovarea de soluții inovatoare la provocările societale cu care se confruntă orașele;
  
• 
  implicarea cetățenilor în toate etapele unui proces de inovare, de la elaborarea unei politici în domeniu și până la punerea în practică și utilizarea ei în viața de zi cu zi;
  
• 
  dezvoltarea capacității de inovare, pentru a atrage viitori antreprenori și a deveni un model pentru alte orașe;
  
• 
  responsabilizarea cetățenilor, prin intermediul rezultatelor tangibile și măsurabile obținute prin inovare.
  

Orașele câștigătoare vor fi anunțate în luna noiembrie 2018.

Context

Câștigătorul ediției din 2017 a fost Parisul, premiat pentru contribuția pe care avut-o la dezvoltarea comunității locale a companiilor de tip start-up, precum și pentru numeroasele inițiative ce oferă propriilor locuitori posibilitatea de a fi implicați activ în dezvoltarea orașului în sine. Barcelona (2014) și Amsterdam (2016) sunt orașele ce au câștigat edițiile precedente ale competiției.

Sursa: Reprezentanţa Comisiei Europene în România

Proiectul „JustRom 2”, lansat în România

06/06/2018

Luni, 4 iunie 2018, între orele 10.00 – 12.00, a fost lansat, la Reprezentanța Comisiei Europene în România, programul comun al Consiliului Europei si al Comisiei Europene - „JustRom 2”.

Programul JUSTROM 2 vine în continuarea etapei pilot a programului JUSTROM, desfășurat în perioada octombrie 2016 – martie 2018 în cinci țări europene, respectiv Bulgaria, Grecia, Irlanda, Italia și România. Programul are ca scop îmbunătățirea accesului la justiție al femeilor rome și itinerante și este implementat în perioada aprilie 2018-martie 2019.

În mod specific, proiectul își propune să contribuie la împuternicirea femeilor rome și itinerante prin cunoașterea drepturilor și a mecanismelor juridice împotriva discriminării și a altor violări ale drepturilor omului, inclusiv a mariajelor timpurii/forțate, a traficului de ființe umane, a violenței domestice, a evacuărilor forțate, a abuzurilor poliției și a infracțiunilor motivate rasial.

Programul va asigura informare, consiliere și reprezentare juridică pentru un număr estimat de 1.600 de beneficiari la nivel european. În România, programul va avea un număr minim de 355 de beneficiari în cadrul a două clinici juridice, înființate în Călărași și București.

La conferința de lansare a programului au participat reprezentanți ai Ministerului Fondurilor Europene, Ministerului Muncii și Justiției Sociale, Inspectoratului General al Poliției Române, Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Agenției Naționale pentru Romi, Avocatului Poporului, Primăriei Sectorului 1, precum și ai societății civile și reprezentanți ai comunității rome.

În cadrul întâlnirii de lanasare a programului JUSTROM 2, participanții au căzut de acord asupra necesității de cooperare pentru îmbunătățirea accesului femeilor rome la justiție, inclusiv prin  îmbunătățirea cadrului legislativ și a politicilor publice în materie.

Sursa: Reprezentanţa Comisiei Europene în România

Bugetul UE: suplimentarea fondurilor pentru investiții care vizează conectarea cetățenilor europeni prin infrastructuri de înaltă performanță

06/06/2018

În cadrul următorului buget al UE pe termen lung, aferent perioadei 2021-2027, Comisia Europeană a propus reînnoirea Mecanismului pentru interconectarea Europei cu 42,3 miliarde euro, pentru sprijinirea investițiilor în rețelele europene de infrastructură din sectorul transporturilor (30,6 miliarde euro), al energiei (8,7 miliarde euro) și din sectorul digital (3 miliarde euro).

Aceasta reprezintă o creștere de 47% comparativ cu perioada 2014-2020[1] și demonstrează angajamentul UE de a crea o Uniune bine conectată și integrată, în care cetățenii și întreprinderile pot beneficia pe deplin de libera circulație și de piața unică. Pentru perioada 2021-2027, Comisia propune consolidarea dimensiunii de mediu a Mecanismului pentru interconectarea Europei, cu o țintă de 60% din bugetul acestuia care să contribuie la realizarea obiectivelor climatice. Aceasta va contribui la consolidarea uniunii energetice, la îndeplinirea angajamentelor asumate de UE în temeiul Acordului de la Paris și la întărirea poziției de lider mondial a Europei în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Vicepreședintele responsabil cu uniunea energetică, Maroš Šefčovič, a declarat: „După încheierea Acordului de la Paris, crearea de legături între sectoare a devenit imperativă. Noul Mecanism pentru interconectarea Europei va permite și mai multe sinergii între sectoarele transporturilor, energiei și digital, pentru a spori la maximum impactul tranziției energetice. Totodată, bugetul majorat al mecanismului și posibilitatea combinării cu alte instrumente vor ajuta Europa să rămână într-o poziție de prim-plan în ceea ce privește proiectele inovatoare precum rețelele inteligente și stocarea energiei”.

Comisarul pentru politici climatice și energie, Miguel Arias Cañete, a afirmat: „Această propunere va asigura infrastructura necesară pentru tranziția către o energie curată și va contribui la atingerea țintelor ambițioase pe care le-am fixat pentru 2030 în materie de climă și energie. Noul program ne va ajuta totodată să finalizăm proiecte strategice, cum este sincronizarea statelor baltice cu rețeaua electrică europeană, care sunt esențiale pentru o uniune energetică veritabilă”.

Comisarul pentru transporturi, Violeta Bulc, a declarat: „Transporturile sunt un domeniu în care UE aduce beneficii concrete pentru cetățenii săi, și propunem astăzi un buget fără precedent pentru îmbunătățirea mobilității pe continentul nostru. Dorim ca europenii să călătorească în cea mai modernă, mai sigură, mai ecologică și mai conectată rețea din lume. Merită pe deplin acest lucru.”

Propunerea Comisiei urmărește o mai bună integrare a sectoarelor transporturilor, energiei și digital, pentru a accelera decarbonizarea și digitalizarea economiei UE. Soluțiile de mobilitate curate – cum este mobilitatea electrică – necesită o integrare strânsă a sectorului transporturilor cu sectorul energiei. Printre alte exemple se numără mobilitatea autonomă, stocarea energiei și rețelele inteligente.

1. Transporturi: o mobilitate sigură, curată și conectată

Mecanismul pentru interconectarea Europei va sprijini o mobilitate inteligentă, sustenabilă, incluzivă și care răspunde cerințelor de securitate și siguranță, în conformitate cu propunerile „Europa în mișcare” și cu politica UE în materie de infrastructură de transport. De exemplu, mecanismul va contribui la decarbonizarea transporturilor prin prioritizarea modurilor de transport ecologice (cum este transportul feroviar) și crearea unor puncte de încărcare pentru combustibili alternativi. Se propune totodată un accent mai puternic pe modernizarea rețelei, în special pentru îmbunătățirea siguranței și securității. Ca expresie concretă a solidarității europene, o parte din buget (11,3 miliarde euro) va fi rezervată pentru statele membre eligibile pentru a beneficia de Fondul de coeziune.

Pentru întâia dată, Mecanismul pentru interconectarea Europei va sprijini și infrastructura de transport cu dublă utilizare civilă și militară, cu 6,5 miliarde EUR. Obiectivul avut în vedere este adaptarea rețelei de transport europene la cerințele militare și îmbunătățirea mobilității militare în UE. Aceasta va reprezenta o contribuție importantă la crearea unei veritabile uniuni a apărării până în 2025, care reprezintă o prioritate politică a acestei Comisii. Propunerea de astăzi răspunde Comunicării comune din noiembrie 2017 și Planului de acțiune din martie 2018.

2. Energie: accesibilă, sigură și durabilă

În sectorul energetic, noul Mecanism pentru interconectarea Europei va permite crearea unei veritabile uniuni energetice și va sprijini tranziția energetică în conformitate cu obiectivele propunerilor privind energia curată pentru toți europenii. Astfel, Europa va putea rămâne un pionier al tranziției către o energie curată, în concordanță cu prioritatea politică a Comisiei Juncker ca UE să devină lider mondial în domeniul energiei din surse regenerabile.

În acest scop, o nouă componentă a bugetului va stimula cooperarea dintre statele membre cu privire la proiectele transfrontaliere de producție a energiei din surse regenerabile, pentru a promova adoptarea strategică a tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile gata de lansare pe piață. Programul va continua totodată să sprijine infrastructurile rețelelor transeuropene majore, permițând o mai bună integrare a pieței interne a energiei, stimulând interoperabilitatea rețelelor la nivel transfrontalier și transsectorial, facilitând decarbonizarea și garantând securitatea aprovizionării cu energie.

3. Sectorul digital: o rețea în bandă largă de mare capacitate

Mecanismul pentru interconectarea Europei va sprijini crearea unei infrastructuri digitale de ultimă generație, care pune bazele unei piețe unice digitale funcționale. Digitalizarea industriei europene și modernizarea unor sectoare precum transporturile, energia, sănătatea și administrația publică depind de accesul universal la rețele de mare și foarte mare capacitate fiabile, accesibile și de calitate. În condițiile unei cereri tot mai mari de rețele și infrastructură de mare capacitate în domeniul comunicațiilor electronice, noul Mecanism pentru interconectarea Europei va acorda o mai mare importanță infrastructurilor de conectivitate digitală.

Etapele următoare

Un acord rapid asupra bugetului global al UE pe termen lung și a propunerilor sectoriale ale acestuia este esențial pentru ca fondurile UE să înceapă să aibă rezultate pe teren cât mai curând posibil. Proiectele de infrastructură de mare amploare aflate în curs de desfășurare ar fi altminteri grav afectate de întârzieri. În sectorul transporturilor, ar fi afectate proiecte emblematice precum legăturile feroviare Rail Baltica, Tunelul Brenner, Lyon-Torino, Evora-Merida etc. De exemplu, Rail Baltica trebuie să poată lansa achizițiile publice majore necesare pentru construcție în 2021. Acest lucru este crucial pentru finalizarea unui proiect care va contribui la conectarea a cinci milioane de persoane din statele baltice.

Un acord asupra următorului buget pe termen lung în 2019 ar permite o tranziție armonioasă de la bugetul pe termen lung actual (2014-2020) la cel nou și ar asigura predictibilitatea și continuitatea finanțării în beneficiul tuturor.

Context

Rețelele transeuropene și cooperarea transfrontalieră sunt nu numai esențiale pentru funcționarea pieței unice, dar și strategice pentru implementarea uniunii energetice, a pieței unice digitale și pentru dezvoltarea unor moduri de transport sustenabile. Fără intervenția UE însă, operatorii privați și autoritățile naționale nu au suficiente stimulente pentru a investi în proiecte de infrastructură transfrontaliere.

Mecanismul pentru interconectarea Europei urmărește remedierea acestei situații grației unei cofinanțări a UE. Fondurile sunt alocate pe baza unor cereri competitive de propuneri gestionate de Comisia Europeană și de Agenția Executivă pentru Inovare și Rețele (INEA).

Alături de programul InvestEU, mecanismul contribuie, de asemenea, la reducerea deficitului de investiții în Europa și la crearea de locuri de muncă și de creștere economică.

Sursa: Reprezentanţa Comisiei Europene în România

Transpunerea noilor norme în materie de transparență fiscală

07/06/2018

Comisia Europeană a decis joi, 7 iunie, să trimită României și altor 4 state membre (Cipru, Grecia, Irlanda și Luxemburg) avize motivate pentru faptul că nu au comunicat transpunerea noilor măsuri privind schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal în ceea ce privește accesul autorităților fiscale ale statelor membre la informații privind combaterea spălării banilor.

Statele membre trebuiau să transpună măsurile respective până la data de 31 decembrie 2017. Noile norme sunt concepute astfel încât să ofere autorităților fiscale mult doritul acces la informațiile privind combaterea spălării banilor și să le permită să reacționeze rapid și eficient în cazurile de evaziune fiscală.

Solicitarea Comisiei ia forma unui aviz motivat. În absența unui răspuns satisfăcător în termen de două luni, Comisia poate trimite aceste state membre în fața Curții de Justiție a UE.

De asemenea, Comisia a salutat transpunerea acelorași măsuri de către Bulgaria și a decis să închidă procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în cazul acestei țări.

Context

Prin pachetul său lunar de decizii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană („Comisia”) urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politici ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

Principalele decizii adoptate de Comisia Europeană în luna iunie includ 24 de scrisori de punere în întârziere în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor de stat membru, 12 avize motivate și o trimitere în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Totodată, Comisia închide 104 cazuri în care diferendele cu statele membre în cauză au fost soluționate fără a fi necesară continuarea procedurii.

Pentru mai multe informații despre procedura UE de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, a se vedea textul integral al MEMO/12/12. Pentru mai multe detalii referitoare la toate deciziile luate, vă rugăm să consultați registrul deciziilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

Sursa: Reprezentanţa Comisiei Europene în România

România trebuie să îmbunătățească tratarea apelor urbane reziduale

07/06/2018

Comisia a decis joi, 7 iunie, să trimită României o scrisoare de punere în întârziere pentru nerespectarea normelor UE privind tratarea apelor urbane reziduale (Directiva 91/271/CEE a Consiliului) în zone urbane mari (și anume aglomerări urbane).

După aderarea României la UE, marilor aglomerări urbane ar fi trebuit să le fi fost asigurată colectarea corespunzătoare a apelor urbane reziduale până la 31 decembrie 2013 și tratarea lor corespunzătoare până la 31 decembrie 2015. Cu toate acestea, conform celor mai recente date furnizate de autoritățile române, 189 de mari aglomerări urbane nu sunt încă în conformitate cu obligațiile de colectare a apelor urbane reziduale în temeiul legislației UE, iar 198 de aglomerări urbane de mari dimensiuni nu respect obligațiile de tratare. Dacă România nu ia măsuri în termen de două luni, cazurile pot fi trimise Curții de Justiție a UE.

De asemenea, Comisia Europeană a solicitat Ciprului și Estoniei să respecte legislația UE privind apele urbane reziduale și să asigure tratarea lor în mod corespunzător. În temeiul legislației UE (Directiva 91/271/CEE a Consiliului), orașele sunt obligate să instituie infrastructura necesară în scopul de a colecta și trata apele lor urbane reziduale. Apele reziduale netratate pot pune în pericol sănătatea umană și poluează lacurile, râurile, solul, apele subterane și costiere. Cipru nu a asigurat un sistem de colectare pentru 36 de aglomerări urbane. În aceleași zone, autoritățile cipriote nu au asigurat tratarea corespunzătoare a apelor urbane reziduale care intră în sistemele de colectare. În iulie 2017, Comisia a trimis o scrisoare de punere în întârziere. În Estonia, autoritățile mai trebuie să asigure tratarea corespunzătoare a apelor urbane reziduale în opt aglomerări urbane. În decembrie 2016, Comisia a trimis o scrisoare de punere în întârziere. Întrucât în ambele cazuri nu este de așteptat să se intre în conformitate cu legislația UE în viitorul apropiat, Comisia trimite un aviz motivat Ciprului și Estoniei pentru a impulsiona eforturile lor. Dacă cele 2 țări nu iau măsuri în termen de două luni, cazurile pot fi trimise în fața Curții de Justiție a UE.

Context

Prin pachetul său lunar de decizii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană („Comisia”) urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politici ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

Principalele decizii adoptate de Comisia Europeană în luna iunie includ 24 de scrisori de punere în întârziere în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor de stat membru, 12 avize motivate și o trimitere în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Totodată, Comisia închide 104 cazuri în care diferendele cu statele membre în cauză au fost soluționate fără a fi necesară continuarea procedurii.

Sursa: Reprezentanţa Comisiei Europene în România

Lansarea dezbaterii publice privind Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României

Marți, 05 Iunie

Cu ocazia zilei Mondiale a Mediului și a Săptămânii europene a dezvoltării durabile s-a desfășurat astăzi, 5 iunie 2018, la București , o conferință cu tema ,,Lansarea dezbaterii publice privind Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României”.

Co-organizatori au fost Ministerul Dezvoltării Regionale si Administratiei Publice, prin Agenția de Dezvoltare Regională București- Ilfov, și Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României.

Consilierul de stat László Borbély, care coordonează Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, a prezentat stadiul în care se află proiectul de strategie care va intra în dezbatere publică în curând, structura acestei strategii și, nu in ultimul rând, modalitățile de implementare a Agendei 2030, adoptate de ONU. 

Sursa: Guvernul României

Întrevederea prim-ministrului Viorica Dăncilă cu prim-ministrul Republicii Portugheze, Antonio Costa

Miercuri, 06 Iunie

 Prim-ministrul Viorica Dăncilă a avut miercuri, 6 iunie 2018, o întrevedere cu prim-ministrul portughez, Antonio Costa, în cadrul vizitei oficiale pe care o întreprinde în Republica Portugheză.

 Discuțiile au confirmat interesul ambelor state pentru dezvoltarea, în continuare, a unei relații privilegiate între cele două țări. În acest sens, cei doi oficiali au convenit elaborarea unei foi de parcurs pentru implementarea eficientă a unor proiecte comune de cooperare bilaterală.

În contextul vizitei oficiale au fost semnate o serie de acorduri și memorandumuri de înțelegere, ce permit elaborarea de proiecte comune în domenii precum: cercetarea, inovarea și sănătatea:

1.Memorandum de Colaborare ştiinţifică privind implementarea Proiectului Infrastructură Luminoasa Extremă  – Nuclear Physics (ELI-NP) între Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară “Horia Hulubei” din România și Institutul Superior Tehnic din Portugalia;

2. Acord de cooperare între Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş şi Universitatea Lisabona;

3. Memorandum de Înţelegere în domeniul politicilor de sănătate între Ministerul Sănătății din România și Ministerul Sănătății din Republica Portugheză.

 De asemenea, au fost abordate și aspecte privind cooperarea în domeniul militar, strategic și al securității cibernetice. Au salutat cooperarea bilaterală excelentă în materie de securitate şi apărare, afirmând intenția de aprofundare a acesteia, în vederea capitalizării potenţialului special creat prin derularea cu succes a programului F-16, în arii precum cercetarea pe tema echipamentelor şi tehnologiilor militare şi securitate cibernetică.

Au fost, de asemenea, discutate perspectivele de relansare a cooperării în domeniile infrastructurii rutiere, feroviare și aeroportuare, având în vedere proiectele de succes realizate în trecut cu parteneri din Portugalia.

 Totodată, a fost evidențiat interesul ambelor părți de a menține constant dialogul bilateral în perspectiva preluării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene în 2019, în contextul opiniilor comune într-o serie de dosare europene, precum Brexit, Cadrul Financiar Multianual, viitorul Europei, coeziunea economică și socială, Planul de implementare a strategiei globale în domeniul securităţii şi apărării. A fost discutată importanța găsirii unei soluții echilibrate privind viitorul buget european, care să păstreze, în același timp, un loc important politicilor tradiționale, precum Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună.

 A fost subliniată importanța finalizării negocierilor pe subiecte precum Cadrul Financiar Multianual și politica de coeziune pe durata Presedinției române la Consiliul UE, pentru a nu transfera subiectele în dezbaterea electorală, având în vedere că anul viitor vor fi alegeri pentru Parlamentul European.

Prim-ministrul României a comunicat, de asemenea, interesul pentru de crearea unui grup de lucru comun în domeniul absorbției fondurilor europene pentru a putea beneficia de experiența acumulată de Portugalia în acest domeniu.

Doamna prim-ministru a reiterat că aderarea la spațiul Schengen continuă să reprezinte o prioritate politică majoră pentru România, mulțumind pentru susținerea constantă de care se bucură România din partea Portugaliei în acest dosar.

În cadrul convorbirilor, cei doi oficiali s-au referit la buna cooperare în formatele multilaterale existente, inclusiv în ceea ce privește susținerea reciprocă a candidaturilor.

Prim-ministrul Viorica Dăncilă a mulțumit pentru atitudinea constructivă a autorităților și a societății portugheze față de comunitatea românească din Republica Portugheză.

 Cei doi demnitari au evocat, de asemenea, legăturile istorice, culturale și lingvistice dintre cele două țări.

Sursa: Guvernul României

Guvernul României, mesaj privind susținerea implicării femeilor în viața publică, la Summitul Femeilor Lideri Politici de la Vilnius

Vineri, 08 Iunie

Viceprim-ministrul pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României, Ana Birchall, a participat, în perioada 6-8 iunie 2018, la lucrările Summitului Femeilor Lideri Politici (Women Political Leaders – WPL), prestigioasă rețea globală a femeilor-politician din întreaga lume, eveniment care a avut loc la Vilnius, Republica Lituania.

În intervenția sa din plen, viceprim-ministrul Ana Birchall a transmis mesajul prim-ministrului Guvernului României, Viorica Dăncilă, referitor la contribuția fundamentală a femeilor lideri în era globalizării, evidențiind rolul esențial al femeilor în evoluția politică și dezvoltarea economică a societății, mai ales în contextul provocărilor majore pe care le traversează societățile actuale.

“Convingerea mea profundă este că noi, femeile, putem avea un impact major în toate formele de activitate care privesc viața publică și că trebuie să ne ridicăm la înălțimea provocărilor care vor urma, fie că vorbim despre globalizare, prevenirea conflictelor sau consolidarea păcii și reconstrucția”, a subliniat Ana Birchall în mesajul transmis.

Un alt aspect important din mesajul transmis de înaltul oficial român s-a referit la eforturile pentru adoptarea Strategiei naționale privind promovarea egalității între sexe și prevenirea și combaterea violenței în familie și a Planului de acțiune operațional complementar, după finalizarea, în 2018, a standardelor profesionale și a curriculei de formare specifice experților și tehnicienilor în egalitatea de gen.

Pentru a sublinia angajamentul României în această direcție, Ana Birchall a evocat organizarea la București, în luna noiembrie a anului trecut, a unei Conferințe a femeilor antreprenor francofone, prilej cu care a fost adoptat Apelul de la București – document esențial în pregătirea Strategiei privind egalitatea de gen care urmează să fie adoptat la Summit-ul Francofoniei din luna octombrie 2018.

Informații suplimentare:

Summit-ul WPL din acest an este găzduit de Președintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite, și de Parlamentul Lituaniei, și este organizat în cooperare cu Consiliul Femeilor Lideri Globali (Council of Women World Leaders), bucurându-se de participarea a aproximativ 400 de femei lideri politici din întreaga lume: șefi de stat și de guvern, miniștri, parlamentari, primari, precum și a numeroși experți, reprezentanți ai organizațiilor internaționale și lideri de opinie din mediul academic, de afaceri și din societatea civilă.

Forumul Global al Femeilor Lideri Politici (WPL Global Forum) este o prestigioasă rețea globală a femeilor-politician. Membrele forumului sunt femei aflate în funcții publice de conducere care urmăresc ca, prin activitățile lor, să evidențieze rolul și viziunea de lider a femeilor în stat și în societate. Președintele și fondatorul forumului este Silvana Koch-Mehrin. Prim-ministrul României, doamna Viorica Dăncilă, este membru al Consiliului începând din februarie 2018.

Sursa: Guvernul României

Victor Negrescu: „România și Croația vor promova împreună Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării pe perioada deținerii Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene“

04.06.2018

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a efectuat luni, 4 iunie 2018, o vizită la Zagreb, care a inclus întrevederi cu Andreja Metelko-Zgombić, secretar de stat pentru Afaceri Europene în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Europene al Republicii Croația, Miro Kovač, președintele Comitetului de Politică Externă al Parlamentului Republicii Croația și cu Davor Ivo Stier, vicepreședinte al Comitetului de Afaceri Europene din Parlamentul Republicii Croația.

În cadrul consultărilor, ministrul delegat pentru Afaceri Europene le-a prezentat partenerilor aspecte ale procesului de pregătire privind preluarea de către România, la 1 ianuarie 2019, a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, fiind subliniată necesitatea aprofundării coordonării în domeniul afacerilor europene, inclusiv din perspectiva apartenenței celor două state la Trio-ul de Preşedinţii ale Consiliului Uniunii Europene România - Finlanda - Croaţia. Discuțiile au reliefat și importanța Strategiei Europene pentru Regiunea Dunării în consolidarea cooperării, prin identificarea de proiecte concrete care să acţioneze în sprijinul comunităților locale din ambele țări.

„Ne aflăm într-un context favorabil pentru ambele state, având în vedere exercitarea, la interval de un an, a Președinției Consiliului Uniunii Europene şi a Preşedinţiei Strategiei Europene pentru Regiunea Dunării.  Realizarea unui dialog aprofundat cu partenerii croaţi în domeniul afacerilor europene poate contribui la reuşita mandatelor pe care ţările noastre le vor exercita, dar mai ales la întărirea vocilor României şi Croaţiei în calitate de promotori ai unei Europe coezive, care funcționează în interesul cetățenilor săi“, a declarat Victor Negrescu.

De asemenea, discuţiile au vizat și un schimb de opinii privind temele prioritare aflate pe agenda europeană, respectiv Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, viitorul Uniunii Europene, procesul Brexit, securitatea internă și funcționarea spațiului Schengen, dimensiunea socială a spaţiului comunitar şi procesul de extindere al Uniunii Europene. În cadrul întâlnirilor ministrului delegat pentru Afaceri Europene cu oficialii croaţi a fost reconfirmată poziționarea apropiată a celor două state în vederea identificării celor mai bune soluții de asigurare a funcționării Uniunii Europene prin intermediul noii arhitecturi bugetare comunitare, în vederea reducerii decalajelor dintre statele membre şi regiuni, dar şi pentru reformarea acesteia pentru a răspunde cât mai bine nevoilor sale actuale.

„Pledăm pentru menţinerea unor alocări adecvate pentru Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună, care şi-au demonstrat capacitatea de a produce rezultate tangibile și beneficii pentru locuitorii Uniunii Europene şi vom continua să susţinem propunerile care să conducă la avansarea proiectului european în baza unei abordări incluzive și transparente în raport cu toate statele membre. În acest sens, privim propunerile lansate de Comisia Europeană în legătură cu viitorul Cadru Financiar Multianual atât din perspectiva nevoii de susținere a investiţiilor şi de stimulare a convergenței la nivelul întregii Uniuni, cât și prin prisma rolului de viitoare Președinție a Consiliului Uniunii Europene, care va trebui să gestioneze acest dosar“, a subliniat Victor Negrescu.

În marja vizitei, oficialul român a avut şi un dialog pe teme europene cu studenţii şi cadrele didactice de la Facultățile de Științe Politice și de Drept ale Universității din Zagreb, unitate de învăţământ înfiinţată încă din anul 1669.

 

Informații suplimentare

România va asuma, în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2019, Președinția Consiliului Uniunii Europene. Acest mandat se asigură prin rotație între statele membre ale Uniunii Europene la fiecare șase luni. În timpul exercitării Președinției, România va reprezenta Consiliul Uniunii Europene în dialogul cu celelalte instituții europene, în special Comisia Europeană și Parlamentul European, lucrând de asemenea în strânsă coordonare cu Președintele Consiliului European în cadrul procesului decizional. 

Președinția rotativă asigură gestionarea curentă a agendei europene și prezidarea formațiunilor sectoriale ale Consiliului la toate nivelurile (ministerial, ambasadorial și tehnic), cu excepția Consiliului Afaceri Externe. Președinția trebuie să acționeze ca un mediator imparțial, concentrându-se în principal pe prezentarea de propuneri de compromis, capabile să conducă la adoptarea de poziţii comune ale statelor membre.

Statele membre care dețin Președinția Consiliului Uniunii Europene lucrează în grupuri de câte trei, denumite „Trio-uri“. Acest sistem a fost introdus de Tratatul de la Lisabona, în anul 2009. Trio-ul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, determinând subiectele și aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. Pe baza acestui program, fiecare dintre cele trei țări își pregătește propriul său program, mai detaliat, pentru cele șase luni de mandat.

Trio-ul de Președinții România - Finlanda - Croația prezintă, faţă de alte Trio-uri, specificul de a se întinde pe perioada a două cicluri legislative, urmând a colabora pentru stabilirea obiectivelor pe termen lung și pregătirea unei agende comune pentru intervalul 1 ianuarie 2019 - 30 iunie 2020.

Sursa: Ministerul Afacerilor Externe

Victor Negrescu: „Președinția României la Consiliul UE va acorda o atenție sporită sectorului energetic și va acționa în vederea atingerii obiectivelor Uniunii Energiei“

05.06.2018

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a participat marți, 5 iunie 2018, la Bruxelles, la cea de-a șaptea ediție a conferinței internaționale „Romanian Energy Day“.

În intervenția sa, oficialul român a subliniat importanța adoptării pachetului privind Uniunea Energiei, scopul final fiind acela de a asigura o energie la prețuri accesibile, sigură și durabilă atât pentru Europa, cât și pentru cetățenii săi.

„România este pe deplin angajată în efortul comun european de implementare a acțiunilor aferente Uniunii Energiei și a susținut în mod constant măsurile de întărire a securității energetice a Europei, de atingere a obiectivelor pe termen lung în domeniul energiei și schimbărilor climatice și de realizare a unei piețe energetice integrate și funcționale. Țara noastră este un important furnizor de securitate energetică în regiune și are potențialul de a-și întări acest rol pe viitor, sectorul energetic național dispunând de resursele și de expertiza necesară pentru a contribui la consolidarea poziţiei României în rândul statelor Uniunii Europene“, a declarat Victor Negrescu.

De asemenea, ministrul delegat pentru Afaceri Europene a menționat că România sprijină necesitatea ca Uniunea Energiei să devină o expresie a solidarităţii privind creşterea securităţii energetice, inclusiv din perspectiva primului mandat la Președinția Consiliului Uniunii Europene, pe care țara noastră îl va exercita în primul semestru al anului 2019.

„Președinția României la Consiliul Uniunii Europene va acorda o atenție sporită sectorului energetic și va continua demersurile președințiilor anterioare în vederea atingerii obiectivelor Uniunii Energiei. Pe baza necesității de a axa politicile pe nevoile cetățenilor, programul de lucru al mandatului nostru va reflecta într-un mod adecvat interconectivitatea, o infrastructură modernă și fiabilă fiind esențială pentru a realiza o piață integrată a energiei“, a subliniat Victor Negrescu.

 

Informații suplimentare:

Ajunsă la cea de-a șaptea ediție, conferința „Romanian Energy Day“ este organizată de Centrul Român al Energiei, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe și cu suportul Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană. 

Dedicat piețelor energetice din Europa Centrală și de Sud-Est, evenimentul reunește anual peste 130 de participanți și vorbitori de înalt calibru și abordează problematica identificării opțiunilor viabile pentru implementarea și integrarea măsurilor adoptate de Comisia Europeană în sectorul energetic pentru regiunea noastră. Conferința s-a evidențiat ca un relevant forum de dezbateri și cooperare regională, prin participarea în cadrul edițiilor anterioare a comisarilor pe energie și climă, Günther Oettinger și Miguel Arias Cañete și a vicepreședintelui Comisiei Europene Maroš Šefčovič.

Sursa: Ministerul Afacerilor Externe

Victor Negrescu: „Vom lucra cu Parlamentul European pentru a pune cetățeanul în centrul procesului decizional european“

06.06.2018

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a avut, marți, 5 iunie 2018, la Bruxelles, o întrevedere cu Secretarul General al Parlamentului European, Klaus Welle.

Consultările s-au axat pe tema pregătirilor pentru preluarea de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene, începând cu 1 ianuarie 2019, ministrul delegat prezentând eforturile depuse în ultima perioadă de Guvernul României și evocând totodată liniile de abordare a Președinției sub aspectul obiectivului de a pune cetățeanul în centrul procesului decizional european.

Cei doi oficiali au abordat discuțiile privind viitoarea Președinție a României la Consiliul Uniunii Europene și din perspectiva contextului european complex din primul semestru al anului viitor, fiind amintite provocările reprezentate de viitoarele alegeri europene și impactul pe care îl vor avea asupra arhitecturii instituționale a Uniunii Europene, încheierea procesului Brexit, respectiv de negocierile privind noul exercițiu financiar multianual și viitorul cadru strategic de acțiune post-2019. În acest sens, ministrul delegat a reiterat dorința României de a acționa alături de statele membre care susțin revigorarea și consolidarea proiectului european într-o manieră pozitivă şi ambiţioasă.

„În linie cu responsabilitatea pe care o vom exercita la nivel european, ne propunem să acționăm împreună pentru ca Uniunea Europeană să promoveze acele politici care răspund direct așteptărilor cetățenilor europeni. Pentru a putea face acest lucru am stabilit că vom lucra cu Parlamentul European pentru a pune cetățeanul în centrul procesului decizional european. În consecință ne propunem ca Președinția României la Consiliul Uniunii Europene să finalizeze un număr cât mai mare de dosare legislative printr-un dialog constructiv și bine structurat cu legislativul european“, a declarat Victor Negrescu.

Sursa: Ministerul Afacerilor Externe

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, s-a întâlnit cu președintele Comitetului Economic și Social European, Luca Jahier

06.06.2018

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a avut, miercuri, 6 iunie 2018, la Bruxelles, o întrevedere cu Luca Jahier, președintele Comitetului Economic și Social European.

Discuțiile s-au axat pe evoluția procesului de pregătire privind preluarea de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene, ministrul delegat trecând în revistă principalele dimensiuni ale agendei de lucru a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, precum și evoluția procesului de pregătire la nivel intern.

Oficialul român a evidențiat rolul pe care l-au jucat reprezentanții României din Comitetul Economic și Social European în cadrul procesului de consultare privind tematicile de interes ale Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, atât prin propunerile formulate, cât și printr-o participare activă și constantă la ședințele Comitetului de Coordonare a Sistemului național de gestionare a Afacerilor Europene și la dezbaterile din cadrul Forumul „EU-RO 2019“, toate contribuțiile fiind ulterior integrate în procesul de reflecție derulat în vederea fundamentării agendei politice a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

„Președinția României la Consiliul Uniunii Europene va pune în prim plan cetățeanul, țara noastră fiind un promotor constant al coeziunii, precum și al echilibrului instituțional la nivel european. Pentru a apropia Uniunea Europeană de locuitorii săi trebuie create condițiile unor procese decizionale îmbunătățite și ale unui dialog mai democratic și mai transparent între cetățeni și autorități. În acest spirit, apreciem eforturile Comitetului Economic și Social European de a juca rolul de punte de legătură între instituțiile comunitare cu rol de decizie și societatea europeană și ne dorim o cooperare strânsă și pe durata exercitării mandatului nostru, în vederea avansării agendei europene prin implementarea unor soluții incluzive și durabile, de care să beneficieze toate statele membre. În acest sens România va găzdui, anul viitor, mai multe reuniuni importante ale CESE“, a declarat Victor Negrescu.

Sursa: Ministerul Afacerilor Externe

Victor Negrescu: „În ultimele luni am reușit să demonstrăm că societatea românească tratează cu seriozitate și pragmatism apartenența noastră comunitară și proiectul Președinției Consiliului Uniunii Europene“

08.06.2018

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a participat vineri, 8 iunie 2018, la cea de-a șasea ediție a Forumului Eurosfat 2018 – „Dezbatere privind viitorul Europei“.  

În intervenția susținută în cadrul sesiunii plenare a evenimentului, ministrul delegat pentru Afaceri Europene a evocat importanța dezvoltării unui consens la nivelul întregii societăți cu privire la afacerile europene, precum și a democratizării accesului la informația europeană, cu scopul de a aduce tot ce înseamnă Uniunea Europeană mai aproape de cetățeni.

„Ne dorim o Românie puternică într-o Uniune Europeană puternică, pentru că doar împreună avem cu adevărat de câștigat. Avem nevoie ca toți actorii politici, civici și sociali să vorbească unitar, pe o singură voce, pentru a fi relevanți la nivel european. Cheia succesului constă în dialog, iar în ultimele luni am reușit, prin diferitele formate de consultări publice create, să demonstrăm că societatea românească tratează cu seriozitate și pragmatism apartenența noastră la Uniunea Europeană, dar și proiectul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019“, a declarat Victor Negrescu.

Ministrul delegat a subliniat totodată, în perspectiva primului mandat al României la Președinția Consiliului Uniunii Europene, că țara noastră va participa, în continuare, activ la procesul de reflecție asupra viitorului blocului comunitar, susținând efortul comun al statelor membre pentru identificarea unor răspunsuri la provocările majore la adresa proiectului european.  

„În pregătirea Summit-ului de la Sibiu, din 9 mai 2019, unde se vor decide direcțiile dezvoltării viitoare a Uniunii Europene, abordarea noastră se bazează pe obiective și principii consensuale, împărtășite și asumate de toate statele membre, dar și de instituțiile europene. Avem nevoie de strategii coerente, de mecanisme și politici cu impact direct și pozitiv asupra vieţii de zi cu zi a locuitorilor spațiului comunitar“, a afirmat Victor Negrescu.

Informaţii suplimentare

Eurosfat este conferinţă anuală a Europuls – Centrul de Expertiză Europeană, organizaţie înfiinţată de tineri profesionişti români ce are scopul de a promova procesul de integrare europeană şi care îşi propune să organizeze anual dezbateri privind actualitatea europeană dintr-o perspectiva românească. Ediția din acest an aduce în prim-plan o dezbatere despre contribuția României la relansarea proiectului european și pașii de urmat până la, dar și după Summit-ul de la Sibiu din 9 mai 2019.

Sursa: Ministerul Afacerilor Externe

Intervenția ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre DAEA, din cadrul reuniunii Consiliului de miniștri Agricultură și Pescuit, care a avut loc în data de 5 iunie 2018, la Sofia, în Bulgaria, la Palatul Național al Culturii

Joi, 07 Iunie 2018

Dragă Rumen,

Dragă Phil,

Dragi colegi,

Încep prin a-i felicita pe cei doi noi colegi din Danemarca și Lituania, cărora le urez succes.

Temă importantă pentru un moment important. Lansarea Cadrului Financiar Multianual ne îndeamnă la găsirea de soluții pentru tinerii fermieri, pentru înlocuirea generațiilor într-un cadru dat care, până acum, nu ne conferă elasticitatea necesară pentru a defini noi soluții și nici pentru a găsi căi de rezolvare.

România se confruntă cu cel mai mare și mai profund exod al forței de muncă în rândul tinerilor care se îndepărtează de țară. Analizând această stare de fapt, ne punem evident întrebarea ce perspective avem în interpretarea noului plafon de finanțare a PAC post 2020. Răspunsul este că nivelul de finanțare nu satisface nici speranțele tinerilor fermieri și nici nevoia de a găsi soluții pentru marile probleme pe care le ridică fermierilor schimbările climatice și atacul de boli și dăunători, care afectează producția, calitatea acesteia și rezultatul economic al acestora.

Nu poți să faci mai mult cu bani mai puțini, iar în condițiile previzionate, nici atât.

Să fim inteligenți și hotărâți, să prevenim nașterea generațiilor de fermieri tineri din falimente agricole, ne va costa mai mult și va fi mai greu de gestionat. 

Tinerii fermieri sunt atrași de rezultatele obținute în agricultură și dorința de a realiza o activitate într-un domeniu esențial existenței umane – securitatea alimentară. Dorința de alegere, de stimulare a fermierilor, de realizare a unei producții economice și a unei calități confortabile poate fi asigurată în bună parte prin susținere financiară.

Performanța capătă alte valențe și interpretări. Din nefericire, acum nu întrezărim un rezultat stimulativ. Mă folosesc de acest moment pentru a reitera poziția țării mele care consideră că nivelul de alocare financiară este insuficient, plafonarea este profund dăunătoare pentru fermierii români, iar perspectiva tinerelor generații de fermieri de aici se alimentează.

În spirit de solidaritate cu politicile UE, în actualul Cadru Financiar Multianual și al celui de perspectivă, România va căuta, propune și aplica soluții care să armonizeze interesele noastre cu dorința reușitei și nu a eșecului.

Evident, astăzi avem această întâlnire. Vor urma și alte discuții între experții noștri. Noi, ca decidenți ai domeniului, în limita prevederilor Tratatului de funcționare a UE, suntem chemați să rezolvăm marile probleme în interesul tuturor și în folosul fiecăruia.

Din nefericire, reducerea financiară PAC după 2020 nu susține și nici nu stimulează aceste preocupări. De aceea, noi considerăm că actuala alocare din Cadrul Financiar Multianual nu răspunde proiectelor noastre și obiectivelor pe care ni le-am propus. Scăderea plafonului pentru cei doi piloni coroborată cu modul de acordare a subvențiilor creează îngrijorare pentru fermierii români. Plafonarea nu este sustenabilă pentru România. Aceasta va afecta profund performanța la nivelul fermelor care asigură fondul de marfă necesar alimentării pieței. Am folosit și vom folosi mecanisme și instrumente de stimulare, cele folosite până acum dând unele rezultate, dar acestea sunt departe de dimensiunea necesară. Saltul tinerilor fermieri în România a fost timid - de la 5,5% în 2015-2016 la 13% în 2017, din totalul acestora – ceea ce indică direcția de acțiune care a fost susținută atât de politicile europene, cât și de cele naționale integrate metodic în practicile europene. 

În spiritul bunei colaborări, a interesului manifestat pentru politicile agricole în general și pentru cele stimulative în vederea schimbării generațiilor de fermieri, îmi îngădui să închei, sperând în ajustarea propunerii financiare și a principalelor căi de implementare, în așa fel încât toți, deopotrivă, să înțelegem binele și să savurăm împreună succesul. 

Îl felicit pe Rumen pentru activitatea lui în perioada președinției bulgare.

Îl felicit pe Phil pentru tot și sunt convins că pe parcursul întâlnirilor următoare vom modela soluțiile și vom securiza reușitele. 

Să ne dorim succes, eu sper și cred în el!

Sursa: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale