Ministerul culturii si cultelor administratia fondului cultural national consiliul jude

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 0.79 Mb.
səhifə1/16
tarix30.07.2018
ölçüsü0.79 Mb.
  1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   16


Ministerul Culturii şi Cultelor

Administraţia Fondului Cultural Naţional

Consiliul Judeţean Cluj



Muzeul Etnografic al Transilvaniei

Sate contemporane din România:

deschideri spre Europa

Aplicaţie zonală – judeţul Cluj



Volum apărut cu sprijinul Administraţiei FCN




MINISTERUL CULTURII SI CULTELOR

ADMINISTRATIA FONDULUI CULTURAL NATIONAL
CONSILIUL JUDEŢEAN CLUJ

MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI

Sate contemporane din România:

deschideri spre Europa

Aplicaţie zonală – judeţul Cluj

Coordonatori :

TÖTSZEGI Tekla – Ioan Augustin GOIA


E

ditura Mediamira



Cluj-Napoca, 2008




CONSILIUL JUDEŢEAN CLUJ

MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI
Str. Memorandumului nr. 21, 400114 Cluj-Napoca

Editor: Maria Simona MUNTEANU, director


Sate contemporane din România: deschideri spre Europa. Aplicaţie zonală – judeţul Cluj
Proiect desfăşurat în perioada 3 martie – 15 octombrie 2008, finanţat de Ministerul Culturii şi Cultelor prin Administraţia Fondului Cultural Naţional, iniţiat de Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Cluj-Napoca

Grafică copertă: George CIUPAG

Tehnoredactare: TÖTSZEGI Tekla, George CIUPAG

Traducerea în engleză: Flavia STOICA


© Muzeul Etnografic al Transilvaniei, 2008

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Sate contemporane din România: deschideri spre Europa. Aplicaţie zonală – judeţul Cluj / Tötszegi Tekla şi Ioan Augustin Goia (coordonatori). – Cluj-Napoca : Mediamira, 2008.

116 p. ; 21 cm.



Bibliogr.

ISBN 978-973-713-218-5


  1. TÖTSZEGI, Tekla (coord.)

  2. GOIA, Ioan Augustin (coord.)

316.334.55(498.4 Cluj)

308(498.4 Cluj)

39(498.4 Cluj)




Cuprins

Proiectul Sate contemporane din România: deschideri spre Europa. Aplicaţie zonală – judeţul Cluj 8

Parteneri 11

Un prim moment de reflecţie etnologică 13

Memoria colectivă în satele Săvădisla şi Vlaha 21

Cercetări etno-sociologice în satele afectate de autostrada Transilvania 25

Ritualurile tradiţionale în satele- Hăşdate şi Vălişoara 37

Roluri ritual-ceremoniale ale copiilor în satul Hăşdate 43

Cercetarea folclorului muzical în satele Hăşdate, Săvădisla, Vlaha şi Vălişoara 47

Cercetări etnocoreologice în satul Hăşdate 55

Problematica cercetării portului. Tendinţele schimbării portului pe parcursul secolului al XX-lea, în satele Săvădisla şi Vlaha 60

Cercetarea memoriei colective. Biserica – lieu de mémoire 68

Câteva aspecte privind cultura materială tradiţională a localităţii Vălişoara 82

Semănatul grâului -moment de prag în calendarul agricol popular. Studiu de caz: satul Hăşdate 89

Aspecte ale alimentaţiei cotidiene în satul Hăşdate 94

Fierăria din Hăşdate 98

Politica de dezvoltare comunitară a comunei Săvădisla 105

Content 111

Proiectul Sate contemporane din România: deschideri spre Europa. Aplicaţie zonală – judeţul Cluj


Proiectul iniţiat de Muzeul Etnografic al Transilvaniei şi finanţat de către AFCN a pornit de la premisa că finalizarea autostrăzii Braşov–Borş va conecta satele judeţului Cluj la spaţiul economic european, dar – intersectând hotarele acestora – va afecta, uneori în mod inevitabil, viaţa lor economico-socială şi chiar textura lor internă. Am presupus că atât oportunităţile astfel create, cât şi dezavantajele inerente vor genera în aşezările respective un proces de reconfigurare social-economică şi culturală, în cursul căruia patrimoniul cultural tradiţional va fi supus unei presiuni imediate şi extreme. Inevitabila dispariţie a generaţiei vârstnice, deţinătoarea unor informaţii capitale privind modul de viaţă rural, şi dislocarea demografică în curs, cu urmări majore asupra vieţii comunitare, au justificat suplimentar demararea urgentă a unei cercetări, încadrabilă tipologic etnologiei de urgenţă.

În situaţia dată, proiectul nostru şi-a propus cercetarea a patru sate limitrofe autostrăzii, situate în judeţul Cluj, pe drumul judeţean 107 M Luna de Sus–Buru. Cele patru sate au fost selectate pentru că prezintă, în timp, paradigme de dezvoltare diferite, Hăşdate rămânând necolectivizat şi conservativ, Vălişoara păstrându-şi prosperitatea economică interbelică şi după colectivizare, Săvădisla evoluând din postura de vechi centru administrativ şi sediu de curte moşierească, iar Vlaha fiind marcat de situarea sa în lungul principalei căi de comunicaţie din zonă. Elementele citadine timpurii prezente în ultimele două sate (de la 1900 începând) şi actuala lor implicare în turismul rural a făcut şi mai incitantă includerea acestora în aria de analiză.

Ideea proiectului nu era nouă, propunerea noastră aliniindu-se programelor deja finanţate de AFCN în anii precedenţi, sub aceeaşi titulatură. Cercetarea diacronică a unor structuri comunitare rurale învecinate şi atât de distinct conturate, coexistând într-un spaţiu restrâns, urma să ne ofere şansa redării nuanţate a procesului de reconfigurare a ruralului, sub aspect economic şi cultural, pe parcursul ultimului secol, prin identificarea aspectelor particulare, condiţionate local.

Drept obiective generale, proiectul şi-a propus cercetarea, identificarea, inventarierea elementelor de patrimoniu cultural material şi imaterial din cele patru sate, crearea unei baze de date digitale cuprinzând informaţiile acumulate, salvarea prin achiziţionare a unor artefacte semnificative, documentarea reconfigurărilor social-economice şi culturale, conştientizarea comunităţilor locale în privinţa moştenirii culturale proprii şi a valorilor ei identitare, dezvoltarea capacităţii organizaţionale a instituţiilor participante.

Tematica abordată a inclus un modul referitor la viaţa economică (modalităţi de organizare a habitatului comunitar, structura şi funcţiile gospodăriei rurale, ocupaţiile, arhitectura rurală), un altul ce viza viaţa socială (instituţiile şi spaţiile simbolice comunitare, viaţa familială cotidiană, sistemul de înrudire şi moştenire, comportamentul asociativ cu substrat economic, memoria comunitară, familială şi individuală, portul ca marcă a identităţii locale şi regionale, obiceiurile calendaristice, riturile de trecere, folclorul) şi un al treilea modul, axat pe relaţiile interetnice şi interconfesionale, la nivel comunitar şi familial.

Cercetarea a debutat printr-o documentare bibliografică şi de arhivă prealabilă, dar proiectul a fost centrat, în esenţă, pe investigarea realităţilor din teren, prin metode de abordare ce au inclus observaţia participativă, interviurile structurate şi semi-structurate, povestirea vieţii, chestionarele tematice, studiile de caz, reconstituirile, analiza documentelor vizuale. Stocarea informaţiei s-a realizat audio – în sistem analog ori digital – şi video, iar abordarea diacronică, urmărind identificarea vectorilor şi mecanismelor schimbării, a constituit un obiectiv de prim ordin în cercetarea realităţii din teren.

În urma efectuării celor 424 zile de teren de către cei 41 cercetători şi studenţi implicaţi în proiect s-a obţinut un material de teren bogat, constând în peste 5000 de fotografii digitale, peste 100 de fotografii de arhivă, scanate, peste 200 de ore de interviuri audio, peste 20 de ore de înregistrare video, material cules metodic din cele patru sate. S-a realizat astfel o arhivă digitală cu o arie tematică largă, privind atât patrimoniul cultural material, cât şi cel imaterial.

Deoarece valorificarea ştiinţifică a acestui material – atât de divers tematic – constituie o intreprindere de durată, prezentul volum şi-a propus doar să puncteze câteva problematici abordate în cursul cercetării, urmând ca materialele finale, ample, să fie publicate într-un volum ce va apărea în cursul anului 2009.



Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   16
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə