Ministerul culturii si cultelor administratia fondului cultural national consiliul jude

Politica de dezvoltare comunitară a comunei Săvădisla

Cosmina-Maria BERINDEI – drd., Catedra de Literatură română, teorie literară şi etnologie, Facultatea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai”

Cercetările de etno-antropologie din ultimii ani se angajează pe una dintre cele două direcţii majore: fie încearcă, sub imperativul urgenţei, să recupereze ultimele mărturii ale unui mod de viaţă şi de gândire ce va dispărea odată cu ultimii săi supravieţuitori, fie, lăsându-se fascinate de metamorfozele pe care noile condiţii socio-economice le generează pe plan cultural, se opresc asupra lor încercând să le radiografieze. Ca membru în cadrul proiectului Sate Contemporane din România: deschideri spre Europa. Aplicaţie zonală – judeţul Cluj, am operat ambele demersuri de cercetare, întrucât le consider îndreptăţite şi valoroase în egală măsură. Astfel, prin metoda povestea vieţii, pe care am aplicat-o unui număr de şapte interlocutori, locuitori ai satului Hăşdate, am încercat să surprind mostre de gândire şi de simţire care alcătuiesc un întreg inedit, „ceva ce nu a fost încă spus, ceva inedit“ (Laplantine, 2000: 66). Prin interviurile pe care le-am realizat cu domnul Mátyás-Péter Mihály, directorul executiv al Asociaţiei de Dezvoltare Rurală Someş-Nadăş şi agent de dezvoltare locală în cadrul primăriei comunei Săvădisla, dar şi pe baza materialului pe care domnia sa mi l-a pus la dispoziţie, mi-am orientat cercetarea înspre surprinderea modului în care comunitatea din Săvădisla se raportează la noile condiţii pe care trecerea autostrăzii prin apropierea satului le va genera. De asemenea, am încercat să văd în ce măsură comunitatea şi autorităţile locale sunt pregătite să răspundă la provocările schimbării, să le gestioneze lucrativ şi, nu în ultimul rând, să identifice oportunităţile de dezvoltare şi să le acceseze.

La sfârşitul cercetării în Hăşdate m-am trezit în posesia unui material întru totul spectaculos. Experienţele de viaţă pe care interlocutorii mei mi le-au prezentat au generat, de fiecare dată, stabilirea unor relaţii de tandreţe afectivă. Înainte să scriu eu vreun rând despre această experienţă de teren, m-a scris terenul pe mine, fiecare experienţă de viaţă m-a condus pe mine însămi la reflecţii, fiecare a fost o lecţie de filozofie simplă, nedecantată prin concepte sofisticate, academice, dar extrem de bine articulată. Povestea propriei vieţi, a fost, pentru fiecare interlocutor în parte, un exerciţiu de exorcizare benefic pentru el, împovărător pentru mine. Păstrez o comoară de a cărei valorificare mă simt responabilă, din momentul în care am intrat în posesia ei. Este, în fiecare interviu realizat, o parte din sufletul interlocutorilor mei, pe care mi l-au oferit cu o generozitate neaşteptată, dar fiindcă ştiu că e păcat să risipim prea uşor comorile, iar aceste materiale sunt, realmente, nişte comori, prefer să le mai păstrez o vreme. Gestionarea lor este un exerciţiu extrem de dificil, care trebuie angajat cu multă responsabilitate. Nu despre aceste lucruri, pe care nu mă simt încă pregătită să le scot la lumină voi vorbi acum, deşi sunt conştientă că au o valoare greu de estimat. Textul de faţă va evidenţia politica în care s-au angajat autorităţile locale şi comunitatea din Săvădisla pentru a face demersuri în ceea ce priveşte dezvoltarea comunitară.

Simţind la timp care este mersul lucrurilor, în comuna Săvădisla s-au făcut demersuri în vederea realizării unor proiecte de dezvoltare comunitară încă înainte de anul 2000. La începutul anului 2000, printr-un program susţinut financiar de Fundaţia Soros, s-a înfiinţat Asociaţia Civilă pentru Dezvoltare Comunitară şi Integrare Europeană şi Casa Comunităţii, care a beneficiat de dotare cu calculatoare şi accesorii, dar şi cu o mică bibliotecă. Din 2001, locuitorii din Săvădisla aveau acces la internet.

Prin faptul că s-a implicat în dezvoltarea comunei, domnul Mátyás-Péter Mihály, care are o experienţă profesională bine articulată, fiind de profesie inginer electronist, îndeplinind mai mulţi ani funcţia de inginer la CUG, Cluj-Napoca, apoi cercetător ştiinţific la TEHNOMAG, în aceeaşi localitate, în perioada 1991-2003, a adus numeroase beneficii dezvoltării comunei. Fiind un bun cunoscător al tehnicii informatice, componentă importantă pentru reuşită în competiţia cu ea însăşi în care comuna Săvădisla s-a angajat, şi perfecţionându-şi pe parcurs competenţele în ceea ce priveşte întocmirea de proiecte şi cereri de finanţare, Mátyás-Péter Mihály a devenit în anul 2003 angajatul primăriei, având funcţia de facilitator comunitar şi întocmind proiecte şi cereri de finanţare. Prin consilierile de specialitate şi prin activitatea depusă, concretizată în peste douăzeci de proiecte depuse la diferiţi finanţatori, domnia sa îndeplineşte cu onoare rolul de agent de dezvoltare locală. Informaţiile prezentate în continuare constituie o prelucrare a materialelor pe care mi le-a pus la dispoziţie cu generozitate, fapt pentru care îi mulţumesc.

Activitatea prestată în direcţia dezvoltarării comunitare de către actualul facilitator comunitar al primăriei este impresionantă: Este membru fondator şi preşedinte al Asociaţiei Civile pentru Dezvoltare Comunitară şi Integrare Europeană Săvădisla, susţinătorul Telecentrului din localitate, care în anul înfiinţării, 2000, a fost al treilea pe ţară pe lângă cele din Tăşnad şi Odorheiu-Secuiesc. De asemenea, este membru în Asociaţia Culturală Thamó Gyula din Săvădisla. În perioada 1997–1998 a realizat un sistem de evidenţă a datelor la nivel de localitate rurala, pentru Primăria Săvădisla, finanţat de Fundaţia Soros, din Cluj-Napoca. În cadrul acestui proiect, în acea perioadă a participat la instruirea angajaţilor primăriei în domeniul constituirii şi utilizării bazelor de date şi s-a implicat în dotarea primăriei cu primul calculator echipat cu imprimantă, scanner, faxmodem. În luna mai a anului 1999 a obţinut acces gratuit la Internet pentru Primaria Săvădisla, prin intermediul Fundaţiei Soros din Cluj-Napoca.

Domnul Mátyás-Péter Mihály s-a implicat şi în derularea programului pentru înfiinţarea Asociaţiei Civile pentru Dezvoltare Comunitară şi Integrare Europeană Săvădisla, iar în anul 2000, în colaborare cu Primăria Săvădisla, a obţinut statutul juridic pentru asociaţie, în cadrul unui program sponsorizat de Fundaţia pentru o Societate Deschisă – Romania, filiala Bucureşti. Programul prevedea şi înfiinţarea unui Telecentru, o Casă a Comunităţii, dotată cu calculator, fax, xerox, telefon, scanner, imprimantă, care avea asigurată legătura la internet. Telecentrul a facilitat utilizarea internetului şi a calculatorului de către membrii comunităţii locale, oameni de afaceri, asociaţii civile şi alţii. De asemenea, Casa Comunităţii Săvădisla oferă servicii de fax, telefon, copiere, listare, scanare pentru comunitatea locală.

De la înfiinţarea sa, domnul Mátyás-Péter coordonează activitatea Telecentrului al cărui sediu este asigurat de primărie. În cadrul Telecentrului, care a fost pe parcurs dotat cu noi mijloace logistice, se organizează instruiri în domeniile: informatică, agricultură, societate civilă, afaceri, limba engleză. Se organizează, de asemenea, anual, întâlniri tematice care au ca obiectiv educaţia adulţilor, şi se încearcă, deopotrivă, sprijinirea şi încurajarea tinerilor pentru realizarea unor proiecte şi activităţi de dezvoltare comunitară.

Activând în cadrul reţelei agenţilor de dezvoltare locală, facilitatori comunitari, promotori locali din 2003, domnul Mátyás-Péter Mihály beneficiază de logistica asigurată de centrul regional de dezvoltare rurală al Fundaţiei CIVITAS din Cluj şi al Centrului de Asistenţă Rurală din Timişoara.

Între cele peste douăzeci de proiecte depuse la diverşi finanţatori, merită să menţionăm proiectul cu titlul Îmbunătăţirea gestionării fondurilor la nivel local, prin asigurarea prelucrării integrate şi unitare a datelor la Primăria Comunei Săvădisla, finanţat în anul 2002 de către Phare, proiect care a fost iniţiat în cadrul programului 100 de proiecte, al Ministerului Administraţiei şi Internelor, fiind singurul câştigător din judeţul Cluj. Un alt proiect important este cel intitulat: Dezvoltare locală integrată –proiect pilot în Săvădisla şi Mihai Viteazu, derulat pe o perioadă de trei ani, în cadrul căruia se are în vedere iniţierea unui proces integrat de dezvoltare locală în comunele Săvădisla şi Mihai Viteazu, aflate pe traseul autostrăzii Borş-Oradea, prin identificarea nevoilor şi dezvoltarea capacităţii membrilor comunităţilor menţionate în vederea valorificării resurselor locale. În acest sens, se organizează cursuri pe temele: dezvoltare rurală, potenţialul local şi strategii de dezvoltare, proiecte şi cereri de finaţare, surse de finanţare, legislaţie şi acquis-ul comunitar, utilizarea calculatorului şi a internetului, limba engleză, agroturism, administraţia publică locală, sectorul de afaceri, organizaţii nonprofit pentru locuitorii satelor. Finanţatorii acestui proiect sunt Microsoft România, Brinel şi Fundaţia Civitas pentru Societatea Civilă, iar parteneri în proiect sunt Autostrada Transilvania – Bechtel, Consiliul Local Săvădisla, Asociaţia pentru Dezvoltare Comunitară şi Integrare Europeană Săvădisla – care administrează în prezent Telecentrul, Consiliul Local Mihai Viteazu, Universitatea Babeş-Bolyai – Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative prin Departamentul de Administraţie Publică.

Primăria comunei Săvădisla a câştigat foarte mult prin implicarea unui specialist ca domnul Mihály. De asemenea, primăria însăşi are în derulare proiecte de dezvoltare foarte ambiţioase. În 2001, Primăria din comuna Săvădisla a înfiinţat asociaţia microregională Cheile Munţilor, din care fac parte comunele Săvădisla, Băişoara, Valea-Ierii şi Moldoveneşti, a cărui obiectiv este acela de a reprezenta interesele acestor comune, de a promova colaborarea lor şi de a întruni un grup de specialişti care să analizeze problemele şi să găsească soluţii legate de administraţia locală. De asemenea, această asociaţie microregională şi-a propus să încurajeze participarea structurilor societăţii civile la soluţionarea problemelor comunităţii. Această formă de asociere microregională demonstrează că la Săvădisla s-a înţeles sensul spiritului comunitar pe care Europa îl cultivă şi s-au intuit beneficiile lui. Mediul asociativ iniţiat de autorităţile locale facilitează contacte personale care pot conduce la colaborări de ordin economic a căror finalitate este dezvoltarea comunelor respective. Pe de altă parte, existenţa unei asociaţii microregionale facilitează o mai bună gestionare a unor servicii publice, dar şi creşterea capacităţii de accesare a unor programe europene sau guvernamentale pentru obţinerea de finanţări. Pe linia înfiinţării de asociaţii microregionale, comunei Săvădisla îi revine şi meritul de a fi iniţiat înfiinţarea microregiunii Someş-Nadăş, care cuprinde opt comune situate în imediata apropiere a municipiului Cluj-Napoca. La Telecentrul din comună se organizează anual cel puţin o întâlnire cu o arie mai largă de acoperire, invitând agenţi de dezvoltare locali şi din comunele învecinate, împreună cu care se dezbat problemele, se caută soluţii, se pun la cale noi proiecte.

Fiindcă anul trecut am participat la cercetări de teren în comuna Viişoara, din judeţul Mureş, în cadrul aceluiaşi proiect, derulat însă în cadrul Muzeului Judeţean Mureş, Secţia de Etnografie şi Artă Populară, aş spune că, în comparaţie cu realitatea pe care am înregistrat-o acolo, comuna Săvădisla demonstrează, în acest moment, că este pregătită să răspundă noilor schimbări şi să le gestioneze în beneficiul comunităţii. La Viişoara, oamenii îşi legau de autostradă speranţele de prosperitate, fără însă a se angaja activ pentru a beneficia de oportunităţile pe care le-ar putea avea. Autorităţile locale, care până la momen-tul respectiv nu accesaseră niciun program de proiecte nu demonstrau, la rândul lor, interes pentru dezvoltarea comunitară. La Săvădisla în schimb, comună situată la mai puţin de treizeci de kilometri de Cluj-Napoca, rezultatele proiectelor sunt deja evidente. De ele se bucură membrii comunităţii, dar acestea constituie, de asemenea, baza pentru viitoare demersuri ce pot fi făcute, în direcţia dezvoltării comunei. Comuna Săvădisla este pregătită să gestioneze noile schimbări pe care trecerea autostrăzii prin apropiere le va provoca.

Bibliografie

BECK, Ulrich

2003 Un mondo al rischio. Einaudi, Torino

LAPLANTINE, François

2000 Descrierea etnografică. Polirom, Iaşi

LUHMANN, Niklas

1996 Sociologia del rischio. Mondadori, Milano

MIHĂILESCU, Vintilă

2008 Antropologie. Cinci introduceri. Polirom, Iaşi