Ministerul economiei al republicii moldova



Yüklə 194,96 Kb.
tarix31.10.2017
ölçüsü194,96 Kb.
#22990

NOTĂ


cu privire la prognoza actualizată

a indicatorilor macroeconomici pentru anii 2015 - 2017
În corespundere cu Hotărîrea Guvernului nr.82 din 24.01.2006 „Cu privire la elaborarea Cadrului de cheltuieli pe termen mediu şi a proiectului de buget”, în luna februarie curent Ministerul Economiei a elaborat prognoza preliminară a indicatorilor macroeconomici pentru anii 2014-2017, care în prezent a fost actualizată. Modificarea în cauză a fost determinată de datele privind evoluţia economiei naţionale în primele 4 luni ale anului 2014, prezentarea prognozei producţiei agricole de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, precum şi consultările cu experţii Fondului Monetar Internaţional (FMI), misiunea din luna aprilie curent.
La elaborarea prognozei s-a ţinut cont de sarcina prioritară a Guvernului - dezvoltarea economiei naţionale, avînd la bază o nouă paradigmă – de la o economie bazată pe consumul alimentat de remitenţe la una orientată spre investiţii, producere şi export. Astfel, creşterea economică se bazează pe politicile economice stimulatoare a activităţii de întreprinzător, de îmbunătăţire a climatului de afaceri şi de sporire a atractivităţii investiţionale a ţării. Elementele-cheie sînt menţinerea stabilităţii macroeconomice, dinamizarea reformelor structurale, promovarea politicilor monetare şi bugetar-fiscale echilibrate.
De asemenea, s-a luat în considerare unele aspecte ale evoluţiei economiei mondiale, în special, a economiei ţărilor care sunt principali parteneri comerciali ai Republicii Moldova, dar şi a contextului economic din ţările Uniunii Europene, tendinţele de dezvoltare a economiei naţionale în anii precedenţi, rezultatele obţinute în anul trecut în principalele sectoare economice ale ţării, precum şi prognoza privind rata inflaţiei şi cursul de schimb al leului, coordonată cu Banca Naţională a Moldovei.
De asemenea, la elaborarea prognozei date Ministerul Economiei a ținut cont de riscurile cu care Republica Moldova poate să se confrunte în anul 2014.
Cu toate că, la moment, impactul acestora asupra economiei Moldovei este nesemnifăcativ, dar pe viitor, luînd în considerare aprofundarea crizei politice în Ucraina, consecințele acestora pot fi mult mai înalte.
Reieșind din faptul că, actualmente, impactul riscurilor legate de situația din Ucraina este greu de estimat, deoarece acestea depind în mare măsură de factorii politici, prognoza în cauză poate fi corectată pe parcursul anului curent.

1. Unele aspecte privind evoluţia economiei mondiale
Perspectivele economice mondiale s-au îmbunătăţit în linii mari, creşterea economică va continua şi în 2014-2015. Economiile avansate sunt în proces lent de redresare, însă ritmurile de creştere în ţările emergente s-au încetinit. Conform raportului World Economic Outlook din aprilie 2014 al Fondului Monetar Internaţional, creşterea produsului global se estimează să ajungă la 3,6% în 2014 şi 3,9% în 2015. Este pentru a şasea oară consecutiv cînd FMI reduce estimarea referitor la evoluţia economiei globale. În economiile dezvoltate, activitatea se aşteaptă să se accelereze treptat. Cererea din partea sectorului privat, precum şi creşterea exporturilor par să fie tot mai robuste în Statele Unite. În ţările de bază ale Uniunii Europene se atestă o reluare a creşterii economice. În ţările emergente şi în curs de dezvoltare ritmurile de creştere economică vor evolua modest.
Principalul pericol pentru economia mondială este nivelul foarte jos al inflaţiei în ţările dezvoltate, în special în zona euro, ce poate duce la majorarea ratelor reale a dobînzii, creşterea poverii datoriei publice și private, precum şi la scăderea cererii şi producţiei. Totodată, în ultima perioadă s-au intensificat riscurile geopolitice.
Produsul global, volumul tranzacţiilor comerciale şi preţurile medii

la petrol şi alte produse în anii 2012-2015 (creştere anuală procentuală)





Date

efective

Prognoza

Diferenţa dintre prognoza actuală şi cea din ianuarie 2014

2012

2013

2014

2015

2014

Produsul global

3,2

3,0

3,6

3,9

-0,1

Statele Unite ale Americii

2,8

1,9

2,8

3,0

0,0

Germania

0,9

0,5

1,7

1,6

0,2

Franţa

0,0

0,3

1,0

1,5

0,1

Italia

-2,4

-1,9

0,6

1,1

0,0

Japonia

1,4

1,5

1,4

1,0

-0,3

China

7,7

7,7

7,5

7,3

0,0

India

4,7

4,4

5,4

6,4

0,0

Rusia

3,4

1,3

1,3

2,3

-0,6

Volumul tranzacţiilor comerciale (mărfuri şi servicii)

2,8

3,0

4,3

5,3

-0,1

Preţul mediu la petrol

1,0

-0,9

0,1

-6,0

0,4

Preţurile medii la alte produse

-10,0

-1,2

-3,5

-3,9

2,7

Sursă: FMI, World Economic Outlook, aprilie 2014
Prognoza de creştere anuală pentru ţările dezvoltate în 2014 este de 2,2%. Această creştere va fi cauzată de o economie mai puternică a Statelor Unite ale Americii şi o reducere substanţială a înăspririi fiscale (cu excepţia Japoniei). Pentru anul 2015 se prevede o creştere economică cu 2,3%, stimulată de creşterea din SUA.
Competiţia pe piaţa financiară a contribuit la redresarea economică prin îmbunătăţirea condiţiilor de finanţare şi susţinerea încrederii. Cererea din partea sectorului privat din Statele Unite ale Americii s-a consolidat, dat fiind că creditarea pentru locuinţe îşi revine. De asemenea, o creştere puternică a exporturilor va conduce la o majorare a PIB-ului real de circa 2,8% în 2014 şi 3,0% în 2015.
Japonia va avea o creştere reală a PIB de 1,4% în anul 2014 datorită unei consolidări fiscale şi implementării unui set de reforme structurale în economie. Pentru 2015 este prognozată o creştere de 1,0%.
FMI a modificat şi prognoza privind economia Zonei Euro, anticipînd o creştere de 1,2% în 2014 şi de 1,5% în 2015. Ţările de bază ale Zonei Euro vor avea parte de o reluare a creşterii economice, iar în ţările de la periferie activitatea economică începe să se stabilizeze. Inflaţia rămîne sub nivelul stabilit ca obiectiv pe termen mediu de către Banca Centrală Europeană, provocînd îngrijorare în legătură cu tendinţele dezinflaţioniste şi deflaţioniste.
În Germania, ritmul de creştere se estimează să se accelereze de la 0,5% în anul trecut, la 1,7% în acest an şi se va consolida în 2015 - 1,6%. În Franţa se va înregistra o creştere de 1,0% în acest an, iar în 2015 – 1,5%. FMI anticipează revenirea pe o traiectorie pozitivă în Italia în acest an cu 0,6%, iar în 2015 – cu 1,1%. Pentru Spania se prognozează o relansare a economiei de 0,9% şi o creştere de 1,0% în anul viitor.
Din celelalte ţări ale Uniunii Europene se evidenţiază şi România, pentru care perspectivele de dezvoltare sunt optimiste. Fondul Monetar Internaţional estimează că economia României va înregistra o creştere de 2,2% în 2014 şi de 2,5% în 2015.
În anul 2013 a avut loc o creştere moderată a economiei în ţările în curs de dezvoltare, cauzată de creşterea exporturilor şi majorarea cererii interne.
După creşterea economică de 7,7% obţinută în anii 2012 şi 2013, China va înregistra în anii 2014-2015 un ritm de circa 7,5% şi 7,3%. Aceste aşteptări sînt legate de faptul că factorii de decizie au preferat o cale mai echilibrată şi durabilă de creştere economică, precum şi din cauza diminuării investiţiilor. În India se aşteaptă o creştere de 5,4% în 2014 şi 6,4% în 2015, determinată de majorarea exporturilor.
Ritmul de creştere economică în Comunitatea Statelor Independente (CSI) va rămîne modest din cauza investiţiilor reduse, incertitudinii politice şi tensiunilor geopolitice. Astfel, creşterea economică în CSI este prognozată la 2,3% în 2014 şi se va ridica la 3,1% în 2015. Totuşi, situaţia se deosebeşte pentru diferite grupuri de ţări: în ţările din partea europeană a CSI (importatoare de energie) se aşteaptă o creştere mai slabă, iar în ţările din Caucaz si Asia Centrală (exportatoare de energie) se prevede o creştere mai puternică.
PIB real, rata inflaţiei, contul curent al Balanţei de plăţi (creştere anuală procentuală),

exporturile şi importurile în ţările - principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova


Ţările - principalii

parteneri

comerciali

Rata de creştere reală a PIB

Rata inflaţiei

Balanţa contului curent (în raport cu PIB)

%

exporturilor RM

%

importurilor

RM

2013

2014

2015

2013

2014

2015

2013

2014

2015

2013





































Germania

0,5

1,7

1,6

1,6

1,4

1,4

7,5

7,3

7,1

4,7

7,2

Italia

-1,9

0,6

1,1

1,3

0,7

1,0

0,8

1,1

1,1

7,7

6,3

România

3,5

2,2

2,5

4,0

2,2

3,1

-1,1

-1,7

-2,2

17,2

13,1

Turcia

4,3

2,3

3,1

7,5

7,8

6,5

-7,9

-6,3

-6,0

5,3

6,9

Rusia

1,3

1,3

2,3

6,8

5,8

5,3

1,6

2,1

1,6

26,3

14,3

Ucraina

0,0

...

...

-0,3

...

...

-9,2

...

...

5,9

12,0

Belarus

0,9

1,6

2,5

18,3

16,8

15,8

-9,8

-10,0

-7,8

3,8

3,2

Sursă: FMI, World Economic Outlook, aprilie 2014,

Biroul Naţional de Statistică
Creşterea economiei Federaţiei Ruse se estimează la nivel de doar 1,3% în acest an, din cauza intensificării ieşirilor de capital şi consecinţelor tensiunilor geopolitice. Pentru 2015 se prognozează o creştere economică de 2,3%.
În Ucraina, care a fost în stagnare încă din 2013, economia va avea de suferit din cauza şocului economic şi politic din acest an. La moment, FMI nu poate prognoza creşterea economică pentru Ucraina din cauza crizei politice actuale.

2. Situaţia social-economică a republicii Moldova în ANUL 2013
Pe parcursul anului 2013 aproape toate tipurile de activităţi economice au înregistrat progres. De asemenea, s-a înregistrat ameliorarea situaţiei în domeniile monetar şi bugetar. Inflaţia şi deprecierea monedei naţionale au fost moderate. S-a remarcat creşterea veniturilor populaţiei, numărul populaţiei ocupate şi diminuarea numărului şomerilor.
Produsul intern brut în anul 2013 a însumat 99,9 mild. lei, majorîndu-se faţă de anul 2012 cu 8,9% (în preţuri comparabile). Cea mai semnificativă influenţă asupra creşterii PIB a avut valoarea adăugată brută creată în sectorul de bunuri – cu 5,5 puncte procentuale (p.p.), inclusiv: agricultură – 4,5 p.p., industria – 1,0 p.p., fiind urmată de servicii – cu 2,5 p.p. (inclusiv: comerţul interior – 1 p.p., transporturi şi comunicaţii - 0,4 p.p., construcţii – 0,2 p.p.).
În decembrie 2013 preţurile de consum au crescut cu 5,2% faţă de decembrie 2012, comparativ cu 4,1% în perioada similară a anului 2012. Creşterea preţurilor a fost condiţionată, în general, de majorarea preţurilor la produsele alimentare (în special, legume proaspete, ouă, lapte şi produse lactate; carne, preparate şi conserve din carne etc.), precum şi la mărfurile nealimentare (confecţii, încălţăminte, materiale de construcţie, medicamente şi combustibil).
Pe parcursul anului 2013 cursul de schimb al monedei naţionale a marcat o depreciere cu 8,2% în termeni nominali faţă de dolarul SUA (de la 12,06 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2013 pînă la 13,06 lei la 31.12.2013), precum şi cu 12,3% - faţă de Euro. Principalii factori care au determinat modificarea cursului de schimb au fost intrările valutare de peste hotare, dezvoltarea comerţului exterior şi fluctuaţiile dolarului SUA pe pieţele valutare internaţionale, precum şi intervenţia Băncii Naţionale a Moldovei pe piaţa valutară în scopul menţinerii inflaţiei la nivelul planificat. Stocul activelor valutare de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei la 31.12.2013 a atins o valoare maximă de 2,8 mild. dolari, majorîndu-se cu 12,2% comparativ cu nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2012.
Masa monetară M3 la sfîrşitul anului 2013 a constituit circa 62,6 mild. lei şi s-a majorat cu 26,5% comparativ cu sfîrşitul anului 2012. Situaţia pe piaţa monetară se caracterizează printr-un ritm de creştere pronunţat a banilor în circulaţie (+32,5%), a depozitelor (+24,3%), precum şi a creditelor (+18,8%).
În anul 2013 la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă de 36,9 mild. lei, în creştere cu 10,0% comparativ cu anul 2012 şi la nivel de 99,6% faţă de sarcinile stabilite pe perioada de gestiune. S-au efectuat cheltuieli în sumă de circa 38,7 mild. lei, fiind în creştere cu 9,3%, respectiv şi 96,4% faţă de cele prevăzute. Astfel, deficitul bugetar la 31 decembrie 2013 a constituit 1751,8 mil. lei, cu 91,4 mil. lei sub nivelul celui înregistrat la aceeaşi dată a anului 2012.
Suma totală a datoriei de stat (internă şi externă), administrată de Guvern, la 31 decembrie 2013 a constituit 23,5 mild. lei, în creştere cu 11,0% faţă de data similară a anului 2012. Datoria de stat internă s-a majorat cu 8,4%. Datoria de stat externă a înregistrat o creştere de 3,6%, însă, exprimată în lei, o creştere mai mare, de 12,1%, din cauza deprecierii monedei naţionale faţă de dolarul SUA.
Conform datelor preliminare ale Balanţei de Plăţi pentru anul 2013, deficitul contului curent a constituit 4,9% în raport cu PIB (în anul 2012 – 6,8%), balanţa negativă a bunurilor şi serviciilor – 37,6% (în anul 2012 – 40,4%). Transferurile persoanelor fizice (compensarea pentru muncă şi transferurile efectuate de muncitori) în anul 2013 au crescut cu 10,6%, constituind 24,9% în raport cu PIB (în anul 2012 – 24,5%). Investiţiile străine directe atrase în economia naţională (în valoare netă) s-au majorat cu 32,1%, comparativ cu anul 2012 şi au constituit 2,9% în raport cu PIB (în anul 2012 – 2,4%).
În anul 2013 exporturile s-au majorat cu 12,3% şi importurile - cu 5,4%. Soldul negativ al balanţei comerciale a constituit 3064,1 mil. dolari SUA, faţă de 3051,0 mil. dolari în anul 2012. Gradul de acoperire al importurilor cu exporturi a constituit 44,2% faţă de 41,5% în anul 2012.
Volumul producţiei industriale în ianuarie-decembrie 2013 a constituit 38,1 mild. lei şi a înregistrat o creştere de 6,8% (în preţuri comparabile) faţă de anul 2012, inclusiv volumul producţiei industriei prelucrătoare - cu 7,9% şi volumul producţiei industriei extractive - cu 22,2%. Totodată, volumul producţiei şi distribuţiei de energie electrică şi termică a scăzut cu 4,3%.
Producţia agricolă în anul 2013 a constituit în preţuri curente circa 24,5 mild. lei, în creştere cu 38,3% (în preţuri comparabile) faţă de anul 2012. Majorarea producţiei agricole a fost determinată de creşterea pronunţată a producţiei vegetale cu 61,8%, producţia animală a crescut cu doar 0,7%.
În anul 2013 volumul investiţiilor în active materiale pe termen lung a însumat circa 18,5 mild. lei, cu o creştere de 2,3% (în preţuri comparabile) faţă de anul 2012. Din acestea, lucrările de construcţii-montaj au constituit circa 9,7 mild. lei şi au crescut cu 1,6 %, respectiv
Întreprinderile de transport feroviar, auto, fluvial şi aerian au transportat circa 13,8 mil. tone de mărfuri în anul 2013 sau cu 26,9% mai mult faţă de volumul transportat în perioada similară a anului 2012.
Volumul cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul în anul 2013 s-a majorat cu 3,1% (în preţuri comparabile) faţă de anul 2012, iar volumul cifrei de afaceri în servicii de piaţă prestate populaţiei - cu 10,7%, respectiv.
Cîştigul salarial mediu lunar brut al unui lucrător din economia naţională în anul 2013 a constituit 3765,1 lei şi s-a majorat cu 8,3% faţă de anul 2012 în termeni nominali, iar în termeni reali a crescut cu 3,5%. Mărimea minimului de existenţă pentru anul 2013 a constituit în medie pe lună pentru o persoană 1612,3 lei, fiind în creștere față de anul precedent cu 6,9%. Veniturile disponibile lunare ale populaţiei pentru anul 2013 au constituit în medie pe o persoană 1681,4 lei, în creştere faţă de anul precedent cu 11,4% în termeni nominali şi cu 6,5% în termeni reali. Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei pentru anul 2013 au constituit în medie pe o persoană 1775,8 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 11,1% în termeni nominali şi cu 6,2% în termeni reali. Valoarea medie a pensiei lunare la 1 ianuarie 2014 a fost de 1020,7 lei şi s-a majorat cu 6,6% faţă de aceeaşi dată a anului 2013 în termeni nominali, iar în termeni reali – cu 1,3%. Numărul şomerilor, estimat conform metodologiei Biroului Internaţional al Muncii, în trimestrul IV 2013 a fost de 49,3 mii, fiind cu 22,1 mii persoane mai mic faţă de trimestrul IV 2012. Rata şomajului (proporţia şomerilor BIM în populaţia activă) la nivel de ţară în trimestrul IV 2013 a înregistrat 4,1%, fiind mai mică cu 1,8 p.p. faţă de trimestrul IV 2012. La oficiile forţei de muncă în anul 2013 au fost înregistraţi circa 43,5 mii şomeri, cu 15,4% mai puţin decît numărul acestora în anul 2012.
3. Situaţia social-economică CURENTĂ a republicii Moldova

în ANUL 2014
În primele 4 luni 2014 dezvoltarea economiei a fost influenţată de recolta înaltă din anul precedent, creşterea cererii pentru producţia moldovenească în ţările UE, restricţionarea exportului de vinuri pe piaţa Federaţiei Ruse şi temperatura foarte scăzută din luna februarie curent. Sectoarele industrial şi agricol au evoluat pozitiv. De asemenea, inflaţia a fost moderată, indicatorii monetari şi bugetari au crescut.
În aprilie 2014 preţurile de consum au crescut cu 2,1% faţă de decembrie 2013, fiind mai mare cu 0,5 p.p. comparativ cu rata înregistrată în aceeaşi perioadă a anului 2013. Creşterea preţurilor a fost condiţionată, în general, de majorarea preţurilor la produsele alimentare (în special, legume proaspete).
De la începutul anului 2014 cursul de schimb al monedei naţionale a marcat o depreciere de 3,3% faţă de dolarul SUA în termeni nominali (de la 13,06 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2014 pînă la 13,48 lei la 30.04.2014). Leul moldovenesc s-a depreciat faţă de Euro cu 4%. Principalii factori care au determinat modificarea cursului de schimb au fost intrările valutare de peste hotare şi fluctuaţiile dolarului SUA pe pieţele valutare internaţionale. Stocul activelor valutare de rezervă ale Băncii Naţionale Moldovei la 30.04.2014 a atins o valoare de 2,8 mild. dolari, micșorîndu-se cu 1,6% comparativ cu nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2013 şi majorîndu-se cu 11,9% - faţă de 30.04.2013.
Masa monetară M3 la sfîrşitul lunii aprilie 2014 a constituit circa 62,5 mild. lei şi s-a majorat cu 24,1% comparativ cu sfîrşitul lunii aprilie a anului 2013. Situaţia pe piaţa monetară se caracterizează printr-un ritm de creştere pronunţat a banilor în circulaţie (+28,1%), depozitelor (+22,6%), precum şi creditelor (+21,3%).
În ianuarie-aprilie a anului curent la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă de 11,8 mild. lei, în creştere cu 10,3% faţă de perioada similară a anului 2013. S-au efectuat cheltuieli în sumă de 11,9 mild. lei, fiind în creştere cu 10,4%. Astfel, deficitul bugetar la sfîrşitul lunii aprilie 2014 a constituit 91,7 mil. lei, fiind cu 14,0 mil. lei mai mare decît cel înregistrat la aceeaşi dată a anului 2013.
Suma totală a datoriei de stat (internă şi externă), administrată de Guvern, la 30 aprilie 2014 a constituit 25,1 mild. lei, în creştere cu 18,6% faţă de data similară a anului 2013. Datoria de stat internă s-a majorat cu 12,9%. Datoria de stat externă a înregistrat o creştere de 10,4%, însă, exprimată în lei, o creştere mai pronunţată, de 20,9%, din cauza deprecierii monedei naţionale faţă de dolarul SUA.
În ianuarie-martie 2014 exporturile s-au micşorat cu 2,8%, dar importurile - cu 2,0%. Soldul negativ al balanţei comerciale a alcătuit 645,1 mil. dolari SUA, faţă de 652,9 mil. dolari în ianuarie-martie 2013. Gradul de acoperire al importurilor cu exporturi a constituit 47,0%.
Volumul producţiei industriale în ianuarie-martie 2014 a crescut cu 6,3% faţă de ianuarie-martie 2013, inclusiv producţia industriei prelucrătoare – cu 12,4%, industriei extractive - cu 15,8%. Totodată, s-a înregistrat o diminuare a volumului producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat cu 7,0% şi a distribuţiei apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare – cu 16,2%.
Producţia agricolă în primul trimestru 2014 a înregistrat o creştere de 7,4% (în preţuri comparabile) faţă de perioada respectivă a anului trecut. Majorarea producţiei agricole a fost determinată de creşterea producţiei animale cu 7,4%, căreia i-a revenit circa 99% din volumul total al producţiei agricole.
În trimestrul I 2014 volumul investiţiilor în active materiale pe termen lung a însumat circa 2,2 mild. lei, cu o creştere de 3,0% (în preţuri comparabile) faţă de trimestrul similar din anul 2013. Din acestea, lucrările de construcţii-montaj au constituit circa 888,0 mil. lei şi au scăzut cu 0,3%, respectiv.
Întreprinderile de transport feroviar, auto, fluvial şi aerian au transportat circa 3,2 mil. tone de mărfuri în ianuarie-aprilie 2014 sau cu 8,9% mai mult faţă de volumul transportat în ianuarie-aprilie 2013.

Cîştigul salarial mediu lunar brut al unui lucrător din economia naţională pentru luna martie 2014 a constituit 3912,4 lei şi s-a majorat cu 7,3% faţă de luna similară a anului 2013 în termeni nominali, iar în termeni reali - cu 1,5%. Valoarea medie a pensiei lunare la 1 aprilie 2014 (pînă la indexare) a fost de 1021,3 lei şi s-a majorat cu 6,5% faţă de aceeaşi dată a anului 2013 în termeni nominali, iar în termeni reali – cu 0,8%. La oficiile forţei de muncă în perioada ianuarie-martie 2014 au fost înregistraţi circa 12,7 mii şomeri, cu 1,5% mai puţin decît numărul acestora înregistraţi în perioada similară a anului 2013.

Riscuri în anul 2014
La elaborarea prognozei date Ministerul Economiei a ținut cont de riscurile cu care Republica Moldova poate să se confrunte în anul 2014, cele mai probabile pot fi:


  • Restricționarea exporturilor. Politizarea problemei vinurilor moldovenești și comunicarea defectuoasă între autoritățile de resort din Republica Moldova și Federația Rusă, complică în prezent identificarea urgentă a unei soluții.




  • Problema migranților moldoveni. Restricționarea condițiilor pentru imigranți, aprobată de autoritățile ruse, se referă la persoanele care au încălcat anterior condițiile de ședere și de muncă. Potrivit noului regim imigraționist, accesul pe teritoriul Federației Ruse va deveni mai anevoios pentru unii cetățeni moldoveni, iar pentru alții - interzis pentru cel puțin 3 ani. Avînd în vedere că majoritatea remiterilor vin din Federația Rusă (62,5% în anul 2013) aceste măsuri pot avea un efect semnificativ asupra economiei Moldovei prin afectarea cererii interne.




  • Înrăutățiriea vizibilă a situației economice în Ucraina, Rusia și Belarus. Ucraina, Federația Rusia și Belarus atrag peste o treime din exporturile moldovenești (36% în anul 2013) ceea ce poate contribui la diminuarea exporturilor în acestea țări și fluxului de remiteri a lucrătorilor din Moldova. Situaţia din Ucraina ar putea avea o influenţă negativă și asupra tranzitului de bunuri prin teritoriul ei.

Cu toate că la moment, impactul acestora asupra economiei Moldovei este nesemnificativ, dar pe viitor, luînd în considerare aprofundarea crizei politice în Ucraina, consecințele acestora pot fi mult mai înalte, prin urmare, prognoza în cauză poate fi corectată pe parcursul anului curent.




4. Estimarea evoluţiei indicatorilor macroeconomici

PENTRU ANUL 2014
Dat fiind faptul că Republica Moldova este o ţară dependentă în mare măsură de exterior, la estimarea indicatorilor macroeconomici pentru anul 2014 s-a luat în consideraţie evoluţia economiei mondiale şi a ţărilor care sunt parteneri comerciali ai ţării noastre (în primul rînd, încetinirea creșterii economice în Rusia, agravarea situației în Ucraina şi redresarea economiilor în ţările UE). Situaţia creată pe plan mondial va determina activitatea pasivă din partea mediului de afaceri şi a consumului populaţiei, ceea ce va avea impact asupra sectorului real şi importurilor. Totodată, începînd cu semestrul II curent, vor apărea premise de creştere a producerii şi consumului, urmare intrării în vigoare a Acordului de creare a Zonei de Liber Schimb, Aprofundat şi Cuprinzător UE - Republica Moldova (ZLSAC).
Măsurile de susţinere a producătorilor agricoli, atragerea investiţiilor în acest sector şi extinderea accesului la credite cu dobîndă mică vor aduce contribuţia scontată la evoluţia agriculturii. Însă, luînd în consideraţie baza înaltă de comparare din anul 2013 (recolta înaltă obţinută), pentru anul 2014 se prevede majorarea în termeni reali a volumului producţiei agricole doar cu 3% faţă de nivelul anului 2013.

Creşterea accesului agenţilor economici la resurse de creditare avantajoase, atragerea investițiilor străine în sectorul industrial, precum şi acţiunile de susţinere a sectorului privat din partea Guvernului, vor avea un efect pozitiv asupra activităţii în sectorul industrial. Astfel, se estimează că în acest an producţia industrială va înregistra o creştere de 6% comparativ cu anul 2013.


Reieşind din tendinţele de dezvoltare a agriculturii şi industriei, estimate pentru anul 2014, precum şi a cererii externe, exportul se va majora cu 4% faţă de nivelul anului trecut şi va însuma 2500 mil. dolari.
Date fiind aşteptările privind evoluţia economiilor în ţările unde sunt încadraţi în muncă o bună parte a populaţiei noastre și deprecierea monedei naționale în primele luni ale anului curent, se estimează, respectiv, un ritm relativ redus de creştere a cererii interne faţă de produsele de import, determinînd astfel un volum al importului de 5675 mil. dolari, depăşind cu 3% nivelul anului 2013. La aceasta va contribui, de asemenea, şi posibilităţile reduse de a investi din partea investitorilor străini, dar şi cererea joasă pentru materia primă de import din partea producătorilor autohtoni.
Luînd în considerare estimările privind dezvoltarea industriei, agriculturii şi comerţului exterior, precum şi a altor activităţi economice, se estimează că investiţiile în active materiale pe termen lung se vor majora cu 5% faţă de nivelul anului 2013.
Se estimează că rata inflaţiei va constitui 4,1% la sfîrşitul anului 2014. Aceasta va fi condiţionată, în general, de deprecierea monedei naționale pe parcursul semestrului II 2013, precum și în primele luni ale anului curent.
În anul curent cursul de schimb mediu anual al monedei naţionale se estimează la nivel de circa 13,4 lei pentru un dolar american. Principalii factori care vor influenţa asupra modificării cursului de schimb sunt intrările valutare de peste hotare, dezvoltarea comerţului exterior şi fluctuaţiile dolarului SUA pe pieţele valutare internaţionale, precum şi intervenţia Băncii Naţionale a Moldovei pe piaţa valutară în scopul menţinerii inflaţiei la nivelul planificat.
Avînd la bază aceste evoluţii, produsul intern brut pentru anul 2014 se estimează în sumă de 109,2 mild. lei, cu o creştere reală comparativ cu anul 2013 de 3,5%. O influenţă pozitivă asupra creşterii PIB vor exercita toate activităţile economice, inclusiv: bunuri cu 1,2 p.p, servicii – 2,0 p.p., precum şi impozitele nete pe produs şi import – cu 0,3 p.p.
Datorită intenţiilor Guvernului de a păstra obligaţiile sale sociale, precum şi datorită modificărilor efectuate în sistemul de salarizare în sfera bugetară, salariul nominal mediu lunar se va majora pe parcursul anului 2014 cu 11,6% comparativ cu anul trecut şi va constitui 4200 lei. În termeni reali acesta se va majora cu 6%.

5. Prognoza macroeconomică pentru anii 2015-2017
Pentru anii 2015-2017 se prognozează o creştere a PIB de 4,5% anual. La baza acestei creşteri vor sta următoarele premise:

  • îmbunătăţirea contextului economico-financiar la nivel mondial;

  • promovarea mai intensă a exporturilor, diversificarea acestora (inclusiv pe pieţele UE şi altor ţări);

  • dezvoltarea şi susţinerea întreprinderilor din sectorul privat din partea statului (prin simplificarea iniţierii afacerilor, facilitarea fluxului de credite, înlăturarea barierelor neargumentate pentru comerţ etc.);

  • continuarea reformelor structurale;

  • dezvoltarea sectorului real al economiei, inclusiv prin atragerea investiţiilor străine directe în economia naţională;

  • atragerea investiţiilor în dezvoltarea infrastructurii;

  • promovarea unei politici fiscale prudente şi implementarea reformelor menite să reducă cheltuielile publice ineficiente;

  • asigurarea stabilităţii financiare prin menţinerea ratei inflaţiei la nivel redus şi stabilităţii cursului de schimb etc.

Pentru anii 2015-2017 se prognozează aprecierea lentă a cursului de schimb al leului la sfîrşitul anului, de la 13,5 lei pentru un dolar american în anul 2015 pînă la 13,14 lei în anul 2017.


Menţinerea relativă a cursului de schimb la acelaşi nivel va contribui la stabilitatea preţurilor: indicele preţurilor de consum la sfîrşitul anului se prognozează la nivel de 105% pentru anii 2015-2017, fiind în limita țintei stabilite de către Banca Națională a Moldovei.
Factorul important care va contribui la creşterea economiei naţionale va fi majorarea investiţiilor în active materiale pe termen lung cu o rată medie anuală de circa 7,7% în anii 2015-2017. Investiţiile de capital, ca sursă principală de creştere economică, vor contribui la: (i) crearea noilor locuri de muncă; (ii) creşterea competitivităţii produselor autohtone pe piaţa externă; (iii) majorarea ofertei interne, satisfacerea mai deplină a cererii solvabile, inclusiv prin substituirea importurilor; (iv) extinderea bazei productive şi, respectiv, a celei de impozitare şi crearea surselor suplimentare pentru bugetul public naţional.
Exporturile se vor majora în anii 2015-2017 cu circa 9% anual. Factorii care vor contribui la majorarea treptată a exporturilor în perioada de prognoză sunt: restabilirea cererii externe, creşterea calitativă a exporturilor, în special, datorită investiţiilor efectuate în extinderea şi reînnoirea bazei tehnologice, şi, respectiv, integrarea produselor moldoveneşti în fluxurile internaţionale, diversificarea acestora (inclusiv pe pieţele UE şi altor ţări).
Importurile vor creşte în perioada de prognoză cu circa 8,2% anual. Creşterea volumului importurilor va fi condiţionată de restabilirea cererii interne, în special, pentru materia primă de import din partea mediului de afaceri; majorarea fluxului de investiţii, în special, a maşinilor, aparatelor electrice, produselor minerale. Ponderea majoră în totalul importurilor va reveni, ca de obicei, resurselor energetice, datorită creşterii economice preconizate în sectoarele de bază ale economiei, dar mai ales a preţurilor la gaze naturale şi petrol. De asemenea, la sporirea importurilor va contribui cererea crescîndă a populaţiei pentru bunurile importate, condiţionată de creşterea veniturilor şi transferurilor de peste hotare.
Prin urmare, soldul negativ al balanţei comerciale se va majora de la 3450 mil. dolari în anul 2015 pînă la 3950 mil. dolari în anul 2017.
Conform estimărilor, creşterea PIB în anii 2015-2017 va fi generată de: creşterea anuală în termeni reali a producţiei industriale cu 6,7% şi a producţiei agricole cu 2%; depăşirea ritmului de creştere a investiţiilor în active materiale pe termen lung pe cel al PIB în rezultatul reorientării politicii investiţionale spre programe de performanţă, modernizării întreprinderilor autohtone, infrastructurii şi dezvoltării micului business.
Avînd la bază aceste tendinţe, se estimează că produsul intern brut în anii 2015-2017 va evolua cu o rată medie de circa 4,5% creştere reală anuală. Vor avea loc şi unele schimbări în structura PIB. Şi anume, referitor la structura PIB pe resurse, va creşte ponderea industriei – de la 14,3% (în anul 2015) pînă la 14,6% (în anul 2017), construcţiilor – de la 3,5% la 3,6% şi a comerţului interior – de la 13,9% la 14,4%. În ce priveşte PIB pe categorii de utilizări, din cauza restabilirii cererii interne şi externe, se va majora ponderea consumului final – de la 9,3% pînă la 11,6%, formării brute de capital fix - de la 22,9% pînă la 24,5%, precum şi soldului negativ a exportului net - de la 33,7% pînă la 37,5%.
În perioada anilor 2015-2017 salariul nominal mediu lunar, în ansamblu pe economie, se va majora cu circa 29% şi va atinge 5400 lei în anul 2017, iar fondul de remunerare a muncii se va majora cu circa 31%, atingînd suma de 40,5 mild. lei sau 28,4% în raport cu PIB. Creşterea salariului nominal mediu lunar şi a fondului de remunerare a muncii va fi condiţionată de relansarea sectorului real, în special, din contul dezvoltării sectorului privat şi trecerii unui număr considerabil de personal în sfera business-ului mic şi mijlociu, precum şi perfecţionarea sistemului de salarizare şi motivare a angajaţilor.
Varianta actuală de prognoză nu prevede modificări esenţiale ale pieţei muncii în următorii ani. Astfel, creşterea numărului populaţiei ocupate în anii 2015-2017 va constitui 0,2% anual, iar numărul salariaţilor va fi la nivel de 622-624 mii persoane. Pentru anii 2015-2017 se prognozează o creştere anuală a productivităţii muncii cu circa 4%.
Prognoza indicatorilor macroeconomici este relativ conservativă, iar a salariului mediu lunar şi fondului de remunerare a muncii – relativ optimistă. Atingerea acestor parametri va fi posibilă prin ridicarea productivităţii muncii şi asimilarea intensă a tehnologiilor performante.
Important este că asigurarea acumulărilor reale de venituri la bugetul public naţional, inclusiv la bugetul asigurărilor sociale de stat şi fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, ţine de gradul atingerii indicatorilor prognozaţi, aceştia urmînd a fi luaţi ca bază la actualizarea Cadrului Bugetar pe termen mediu (CBTM) pentru anii 2015-2017.

Direcţia analiză şi prognozare macroeconomică 21.05.2014
Prognoza actualizată a indicatorilor macroeconomici

pentru anii 2014-2017


Indicatorii

Unitatea de măsură

2011

2012

2013

2014*

2015

2016

2017







efectiv

pronostic


Produsul intern brut nominal

mild. lei

82,3

88,2

99,9

109,2

119,4

130,1

142,6

faţă de anul precedent în preţuri comparabile

%

106,8

99,3

108,9

103,5

104,5

104,5

104,5


Indicele preţurilor de consum

 

 

 

 

 










mediu anual

%

107,6

104,6

104,6

105,2

104,3

104,9

105,0

la sfîrşitul anului

%

107,8

104,1

105,2

104,1

105,0

105,0

105,0


Cursul de schimb al leului

 

 

 

 

 










mediu anual

lei/USD

11,74

12,11

12,59

13,37

13,59

13,38

13,20

la sfîrşitul anului

lei/USD

11,72

12,06

13,06

13,50

13,50

13,27

13,14


Exporturi

mil.USD

2216,8

2161,9

2399

2500

2750

3000

3250

faţă de anul precedent

%

143,8

97,5

111

104

110

109

108


Importuri

mil.USD

5191,3

5212,9

5492,7

5675

6200

6700

7200

faţă de anul precedent

%

134,7

100,4

105,4

103

109

108

107,5


Soldul balanţei comerciale

mil.USD

-2974,5

-3051,3

-3093,7

-3175

-3450

-3700

-3950


Producţia industrială în preţuri curente

mild. lei

34,2

36,4

38,1

41,2

45,6

50,0

54,6

faţă de anul precedent în preţuri comparabile

%

109,5

98,1

106,8

106

107,5

106,5

106


Producţia agricolă în preţuri curente

mild. lei

22,6

19,9

23,7

26,0

27,1

27,9

29,0

faţă de anul precedent în preţuri comparabile

%

105,0

77,7

138,3

103

102

102

102


Investiţiile în active materiale pe termen lung

mild. lei

16,4

17,1

18,5

19,6

22,2

24,8

27,3

faţă de anul precedent în preţuri comparabile

%

112,5

101,5

102,3

105

108

107

108


Salariul nominal mediu lunar1

lei

3193,9

3477,7

3765,1

4200

4500

4925

5400

faţă de anul precedent: nominal

%

111,6

108,9

108,3

111,6

107,1

109,4

109,6

real

%

103,7

104,1

103,5

106,0

102,7

104,3

104,4


Fondul de remunerare a muncii2

mild. lei

23,5

25,5

28,4*

30,8

33,7

36,8

40,5

faţă de anul precedent: nominal

%

107,6

108,7

111,2*

108,6

109,3

109,2

110,0

real

%

100,0

103,9

106,3*

103,2

104,8

104,1

104,7

*) estimările Ministerului Economiei



1Datele cuprind toate instituţiile bugetare, indiferent de numărul de salariaţi şi unităţile economice (sectorul real) cu 4 şi mai mulţi salariaţi.

2Datele cuprind toate instituţiile bugetare şi unităţile economice (sectorul real), indiferent de numărul de salariaţi.
19.05.2014


Yüklə 194,96 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin