Ministerul educaţiei şi cercetării autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică Raport de evaluare pe anul 2005

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică

Raport de evaluare pe anul 2005

C U P R I N S

Volumul I
1. Prezentare generală	3
2. Componenţa Planului Naţional	6
3. Monitorizarea programului naţional	7
4. Resurse	8
5. Rezultate	9
6. Concluzii	13
Anexe	15
Volumul II
Centre de excelenţă
Volumul III
Fişe pe programele Planului Naţional

1. 
   Prezentare generala
   

In decursul timpului, toate guvernele României au declarat cercetarea ca fiind locomotiva de care are nevoie economia şi societatea . Cu toate acestea, finanţarea publica a activităţii de cercetare nu a beneficiat de suficiente resurse care sa asigure relansarea economica, competitivitatea industriala sau o dezvoltare socio-economica echilibrata intre regiunile României, sau fata de alte regiuni din Europa.

Începând insa cu anul 2005, politica guvernamentala a trecut de la faza declarativa privind cercetarea, la cea de decizie, prin creşterea nivelului finanţării cu 56% fata de anul 2004. În fig. 1 este prezentata evoluţia în valoare absoluta a alocărilor financiare din activitatea de cercetare din bugetul de stat.

Fig.1

Fondurile alocate prin bugetul de stat au fost repartizate în funcţie de structurile de cercetare existente, pe ministere şi Academia Romana.

Aceasta distribuţie pentru anul 2005 se prezintă în fig.2.



Din acestea, Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică i-au fost alocate 504,06 mil. lei, suma repartizata pe capitole de cheltuieli fiind, prezentata în fig.3.



Planul Naţional de Cercetare Dezvoltare Inovare deţine o pondere însemnată din finanţarea de la bugetul de stat (44,13% ), deoarece prin acesta se finanţează 15 programe de cercetare, programe dezvoltate pe domenii de cercetare în corelare cu cele dezvoltate de Comunitatea Europeana.

Planul naţional se finalizează în anul 2006, urmând a fi lansat un nou plan încăpând cu anul 2007. Pentru realizarea unei conexiuni intre Planul Naţional 1999 (PN1), Planul Naţional 2007 (PN2) şi PC7 (Comunitatea Europeana) a fost lansat programul de cercetare de excelenta CEEX, program desfăşurat în anul 2005 cu o pondere semnificativa în bugetul ANCS(24,98%).

Pentru programul CEEX, precum şi pentru celelalte programe şi capitole de cheltuieli au fost realizate rapoarte separate. Acest material prezintă numai derularea activităţilor precum şi rezultatele obţinute în cadrul Planului Naţional.

2. 
   Componenţa Planului Naţional
   

Planul Naţional cuprinde 15 programe, din care 4 programe lansate în 1999 :

• 
  Relansare economica prin cercetare, inovare – RELANSIN
  
• 
  Calitate şi standardizare - CALIST
  
• 
  Consolidarea infrastructurilor, standardizării şi calităţii - INFRAS
  
• 
  Cooperare şi parteneriat internaţional - CORINT,
  

10 programe lansate în anul 2001 :

• 
  Agricultura şi alimentaţie - AGRAL
  
• 
  Mediu-energie, resurse - MENER
  
• 
  Amenajarea teritoriului şi transporturi - AMTRANS
  
• 
  Viata şi sănătate - VIASAN
  
• 
  Stimularea aplicării invenţiilor - INVENT
  
• 
  Societatea informaţionala - INFOSOC
  
• 
  Biotehnologii - BIOTECH
  
• 
  Materiale noi, micro şi nanotehnologii - MATNANTECH
  
• 
  Tehnologii în domeniul aeronautic şi spaţiu - AEROSPATIAL
  
• 
  Cercetare fundamentala de interes socio-economic şi cultural - CERES
  

şi un program lansat în anul 2005 :

• 
  Cercetări, tehnici şi sisteme pentru securitate şi apărare -SECURITATE, program aprobat prin HG 2080/2004.
  

3. Monitorizarea Planului Naţional
Activităţile de conducere a programelor s-au desfăşurat pe baza planului anual şi a programelor de lucru trimestriale. Caracteristica generala a activităţilor desfăşurate la cele 14 programe în derulare, a fost aceea de monitorizare a proiectelor de cercetare.

Pentru programul SECURITATE, ANCS a organizat licitaţie pentru conducerea de program, conducere fiind atribuită Agenţiei Spaţiale Romane, instituţie care conduce şi programul AEROSPATIAL.

In trimestrul 3 al anului 2005, conducerea programului a organizat competiţia de proiecte şi a contractat pentru finanţare proiectele câştigătoare.

Toate programele componente au fost monitorizate de ANCS prin monitorii de program, în conformitate cu reglementările prevăzute în HG 1265 /2004, care au elaborat periodic rapoarte de evaluare a activităţilor desfăşurate şi a rezultatelor obţinute. Aceasta activitate este sintetizata în fisele de program prezentate ca anexe la acest material.


4. Resurse
În anul 2005, planului naţional i-au fost alocate prin bugetul de stat 221,7 mil. lei.

Suma a fost utilizata astfel :

• 
  204 mil. lei pentru activităţi şi acţiuni desfăşurate în cursul anului pe programe
  
• 
  17,7 mil. lei pentru datorii aferente activităţilor desfăşurate în anul 2004
  

În Anexa 1 se prezintă volumul de activitate pe programe precum şi resursele financiare utilizate. De remarcat ca în afara bugetului de stat, planul naţional a beneficiat şi de surse atrase, surse provenite de la partenerii economici participanţi la proiectele de cercetare. Aceste surse au reprezentat cca. 30% din valoarea bugetului de proiecte.

Ponderea finanţării pe programe este prezentata în fig. 4, cele cu ponderea cea mai mare fiind programele RELANSIN şi AGRAL, reprezentând în principal cercetarea aplicativa şi programul CERES, reprezentând cercetarea fundamentala şi cercetarea socio-economica.


Prin Planul Naţional au fost derulate peste 3000 de proiecte de cercetare, din care au fost finalizate peste 1200.

La realizarea acestor proiecte au participat unităţi cu activitate de cercetare, care au diverse forme de organizare. Unităţile de cercetare coordonatoare de proiecte participante sunt prezentate în Anexa 2, constatându-se ca institutele naţionale de cercetare - dezvoltare, universităţi şi societăţi comerciale cu activitate de cercetare sunt reprezentate în toate programele din Planul Naţional, reprezentând totodată şi ponderile cele mai mari de absorbţie de resurse bugetare. Aceste ponderi sunt prezentate în fig. 5.



Pentru a determina numărul real de personal participant la realizarea proiectelor de cercetare din Planul Naţional, s-a calculat valoarea acestuia ca echivalent norma întreaga (Anexa 1- col. 5).

5. Rezultate
Planul Naţional axat cu precădere pe realizarea de produse şi tehnologii competitive, având drept ţinta relansarea economiei prin transfer de tehnologie, în vederea eliminării diferentelor economice existente fata de tarile comunităţii europene, a urmărit :

• 
  realizarea de produse şi tehnologii transferabile
  
• 
  crearea unui mediu de colaborare şi parteneriat cu unităţile economice, dar, nu în ultimul rând, si
  
• 
  creşterea capacităţii de cercetare care să facă posibila asimilarea de noi cunoştinţe ştiinţifice.
  

Astfel, în Anexele 3,4,5,6 sunt prezentate aceste rezultate care demonstrează prin cifre nivelul realizat în anul 2005.

• 
  Au fost publicate 2.143 articole în reviste de specialitate, din care 631 în străinătate. Totodată au fost publicate 301 cărţi, din care 24 în străinătate (anexa 3);
  
• 
  Au fost prezentate 2.445 comunicări ştiinţifice la diferite congrese, simpozioane, mese rotunde, etc. (anexa 4);
  
• 
  În anul 2005 au fost depuse 76 propuneri de brevete şi au fost acordate 28 brevete. Cele mai multe brevete înregistrate şi acordate s-au realizat prin programele MATNANTECH şi CORINT (anexa 5);
  
• 
  Ca rezultate finale ale cercetării s-au înregistrat 969 produse şi 643 tehnologii (anexa 6);
  

Pentru crearea unei imagini globale asupra activităţii de cercetare, dezvoltare, inovare desfăşurate în cadrul Planului naţional, vom prezenta câţiva indicatorii sintetici, calculaţi pe baza rapoartelor de activitate a conducătorilor de programe (anexa 7):

• 
  Valoarea activităţii de C-D/ proiect de cercetare, dezvoltare, inovare:
  

Valoarea medie calculată este de 65.120 lei/proiect, cu o variaţie de la 41.080 lei/proiect (programul CALIST) la 171.352 lei/proiect (programul CORINT).

Valoarea ridicată a proiectelor în cadrul programului CORINT se datorează faptului că proiectele sunt realizate în colaborare cu parteneri străini, cotele de participare fiind stabilite de comun acord cu aceştia. Diferenţele semnificative la valoarea proiectelor, între programe dar şi în cadrul aceluiaşi program, rezultă din tipurile de activităţi corespunzătoare celor 5 categorii de proiecte definite prin pachetele de informaţii ale programelor.

• 
  Indicatori calculaţi la 1000 personal studii superioare:
  

Pentru calcularea indicatorilor la 1000 persoane cu studii superioare s-a determinat personalul cu studii superioare echivalent normă întreagă participant la Planul naţional în anul 2005. În urma calculelor a rezultat că la derularea proiectelor Planului naţional în anul 2005 au participat 5.079 persoane cu studii superioare, echivalent normă întreagă. În aceste condiţii, au rezultat următorii indicatori:

• 
  Valoarea medie a numărului de publicaţii este de 610 pentru 1000 personal cu studii superioare;
  
• 
  Valoarea medie a numărului de comunicări la manifestările ştiinţifice este de 481 pentru 1000 personal cu studii superioare;
  
• 
  Valoarea medie a numărului de produse şi tehnologii la 1000 personal cu studii superioare a fost de 317.
  

Trebuie menţionat faptul ca aceste rezultate au fost prezentate de regula în diverse manifestări ştiinţifice, cele mai importante fiind « Salonul cercetării » 2005 şi Salonul Naţional de Inventica « INVENTICA 2005 » Bucureşti, dar şi Saloanele de inventica de la Bruxelles şi Geneva.

Pentru dezvoltarea capacităţii de cercetare, cu precădere a infrastructurii de cercetare, în anul 2001, Planul Naţional a fost dezvoltat cu un tip nou de proiect de cercetare – centru de excelenta. Anul 2005 a fost anul finalizării acestor proiecte. în vederea cunoaşterii acestor centre, precum şi a nivelului dotării acestora, în Anexa 8 se prezintă pe programe centrele de excelenta create.
6. Concluzii

Planul naţional derulat pe parcursul a 6 ani a concentrat fonduri semnificative – cca 770 mil. lei de la bugetul de stat, atrăgând în acelaşi timp şi fonduri de la unităţile economice beneficiare ale rezultatelor, în valoare de cca 270 mil.lei.

Aceste fonduri au făcut posibilă:

- dezvoltarea resurselor umane din cercetare din institute de cercetare-dezvoltare dar şi din unităţi economice partenere în proiecte prin atragerea în colective a tinerilor cercetători;

- dezvoltarea infrastructurilor de cercetare prin achiziţionarea de aparatură performantă;

- valorificarea rezultatelor cercetării în cadrul parteneriatelor;

- asigurarea cofinanţării de la buget a proiectelor câştigate în programele europene (program CORINT);

- dezvoltarea sistemelor de calitate la nivelul unităţilor de cercetare-dezvoltare.

Întreaga activitate desfăşurată în programele din Planul Naţional a făcut posibilă lansarea într-un timp scurt (6 luni) a Programului „Cercetare de excelenţă”- CEEX, program care are drept ţintă dezvoltarea ariei cercetării româneşti şi alinierea acesteia la tematica – Programul Cadru 7 al Uniunii Europene.