Ministerul educaţiei şi cercetării

Caracteristicile jurnalului:

consemnări zilnice (calendarul evenimentelor);

timpul consemnării: prezentul;

exprimare spontană, rapidă, nee­laborată;

sinceritate şi subiectivitate; de obicei, caracter intim (fără destinatar extern).

Ceea ce primează este: în jurnalul de călătorie - interesul pentru consemnarea informaţi­ilor şi a trăirilor autentice, în momentul producerii lor (funcţia referenţială şi emotivă); în memorial - rememorarea eveni­mentelor, distanţarea temporală, exprimarea literară (funcţia emo­tivă, expresivă).

monumental deosebit. Hamalul, fireşte, mă înşeală: în loc de 2 fr. îmi cere 20 şi de-abia se mulţumeşte cu 15; mă vede străin; ca la noi. Taxiul aleargă pe Bd. Sebastopol, soseşte în Place du Châtelet, trece Sena şi L 'Ile St. Louis; în beznă apar turnurile Notre-Dame; nonumentul des Victories îşi arată sfincşii; Place St. Michel cu faimoasa fântână, Bd. St. Michel, Bd. St. Germain şi „Hotel des Etrangers ".

Hotelierul mă înşeală, ca la noi: deşi hotelul e aproape gol, îmi închiriază camera cea mai scumpă.

Ne-am culcat însă, frânţi de osteneală.

Şi m-am sculat azi dis-de-dimineaţă.

Primul drum pe Rue des Ecoles: intrarea în Sorbona. Apoi înapoi în Bd. St. Michel pe jos înainte până în Rue de Rivoli. Vedem mai bine Notre-Dame, şi Palatul de Justiţie, şi Prefectura Poliţiei, şi Place du Châtelet cu cele două teatre faţă-n faţă, şi monumentul Victoriilor.

Pe rue de Rivoli: ,,La Samaritaine", Luvrul, Ministerul de Finanţe, magazinul „Luvru ", Place du Palais Royal, până la rue de Castiglione, unde mergem până la Place Vendome, cu coloana pe care comunarzii au răsturnat-o şi în vârful căreia Napoleon face mai bună figură ca împăraţii romani. Apoi pe Rue de la Paix, până la Place de VOpera [...].

EXPLORAREA TEXTULUI

1. Exprimarea spontană, rapidă, neelaborată şi consemnarea zilnică a

evenimentelor, cu precizarea datei, este specifică jurnalului.

a. Precizează tipul de informaţii înregistrate în primul paragraf

al jurnalului de călătorie. Compară cu tipul de informaţii din
primul paragraf al memorialului.

b. Precizează particularităţile lingvistice, din fragmentul referi­

tor la intrarea în Paris sau la descrierea Gării de Est, prin care
sunt realizate funcţiile comunicării, în jurnal, respectiv, în
memorial.

2. 
   Citeşte portretul colectiv al românilor din tren şi identifică trăsă­tura pe care o înregistrează autorul jurnalului. Compară acest portret cu portretele românilor din memorialul de călătorie Metropole, urmărind: amploarea descrierii, detaliile, trăsăturile fizice sau morale.
   
3. 
   Enumera ocupaţiile primilor parizieni cu care vine în contact călătorul străin. Ce fel de informaţii notează autorul în jurnal despre aceşti primi localnici ?
   

DINCOLO DE TEXT

1.Alcătuieşte propriul itinerar al unei călătorii realizate deja sau pe care intenţionezi să o faci.

2. Redactează un jurnal (la alegere: intim, anecdotic, de călătorie),

în care să consemnezi succint, timp de o săptămână, întâmplări

semnificative sau impresii.

AVENTURĂ, CĂLĂTORIE

TEXTE AUXILIARE

Relaţia cultură -ficţiune -publicitate
Puncte de reper

Acest document publicitar pentru o colecţie de cărţi a editurii Time-Life îşi abordează cititorul sub forma unei scrisori şi caută să-l seducă făcând apel la ficţiune, exotism, fascinaţia trecutului şi chiar la aspectul însuşi al cărţii.

Concepte operaţionale

Anunţul publicitar este un text jurnalistic, cu particularităţi speci­fice: combinarea componentelor intelectuală şi afectivă, utilizarea unui lexic figurat, însoţirea textului de mijloace extralingvistice.

Textul şi structura anunţului publicitar se realizează în funcţie de canal: scris, radio, tv.

Dragă cititorule,

Ai putea să-ţi imaginezi că îţi rişti viaţa pentru câteva kilo­grame de ceai, nişte nucşoară şi nişte vaze de porţelan chinezesc?

Şi totuşi pentru mărfuri, considerate astăzi banale, timp de trei secole, cei mai buni marinari englezi, francezi, olandezi şi por­tughezi au dus o luptă crâncenă pe toate oceanele lumii.

Cu Drumul către Indii, vei retrăi această epocă de expansiune şi de îmbogăţire fabuloasă. Vei aplauda isprăvile de vitejie de la Surcouf, vei asista la naşterea celebrei Companii a Indiilor, vei fi martorul multor bătălii şi al multor naufragii, apoi... te vei întoarce în port, având o singură dorinţă: să pleci din nou!

După ce vei face o pasiune pentru Drumul către Indii, primul volum al colecţiei MAREA AVENTURA A MARII, vei putea să descoperi şi să examinezi, gratuit, la tine acasă, celelalte opere ale colecţiei, care te vor încânta.

Cu ajutorul Epopeii Viking vei vedea oameni uriaşi şi păroşi sărind din vapoarele lor lungi şi negre pentru a omorî, jefui, incen­dia... dar aceşti combatanţi neînfricaţi au fost şi cei care au pus bazele unei noi civilizaţii.

Marii navigatori cuprinde povestirea aventurilor incredibile ale lui Cristofor Columb, Magellan, Vasco da Gama.

Dacă deschizi Regina pachebotului, te vei urca la bordul luxoaselor transatlantice, vei participa la concursurile de eleganţă de pe punte.

Apoi vei citi, cu inima la gură, Piraţii şi corsarii, Vase de linie, Cliperele, Yahturi de cursă etc. şi fiecare te va face să trăieşti emoţii noi şi descoperiri bogate.

Dar MAREA AVENTURA A MARII este de asemenea o colecţie de opere superbe!

Vei fi mai întâi uimit de eleganţa formatului: 23, 5 X 28,5 cm. Şi apoi, la privirea şi la atingerea cărţilor, te va cuceri modul în care


Completează-ţi cunoştinţele

Eficienţa unui text publicitar de tip scrisoare de vânzare constă în respectarea celor patru principii: atenţie, interes, dorinţă, acţiune, dezvoltate la nivelul textului şi al ilustraţiei. Efectul persuasiv al textu­lui: receptorul să treacă la acţiune, adică să cumpere produsul.

Textul publicitar conţine ele­mente care pun în evidenţă:

• 
  scopul informativ: detalii de calitate, elemente de noutate, loc de desfacere, acces la surse de distribuţie, modalităţi de plată, faci­lităţi de cumpărare, performanţe, preţ, renumele firmei ofertante, avantaje faţă de concurenţă;
  
• 
  scopul persuasiv: structura textului argumentativ, argumentele aduse în sprijinul ofertei, apelul la componenta emoţională (speranţe, dorinţe, aspiraţiile publicului).
  

sunt legate: materialul granulos precum pielea şi fineţea titlurilor aurite te vor face să te gândeşti la vechile jurnale de bord. Paginile de gardă reproduc hărţi vechi şi fiecare carte abundă în ilustraţii de epocă, portrete, fotografii ale unor vapoare superbe, scene navale, cea mai mare parte în culori. In sfârşit, lucrările se termină printr-o bibliografie şi un index, absolut indispensabile.

Pentru fiecare volum, vei dispune de 10 zile de examinare gra­tuită. Vei consulta fiecare lucrare din colecţia MAREA AVENTURA A MARII, le vei păstra numai pe cele pe care doreşti să le ai în bi­bliotecă şi vei avea 10 zile de gândire.

Atunci, nimic mai uşor decât să descoperi cât mai repede Drumul către Indii: trimite chiar azi cartea poştală de examinare gratuită. Noi îţi vom trimite Drumul către Indii pentru a-ţi da timp de examinare gratuită timp de 10 zile. Vei citi cartea. O vei judeca. Dacă nu îţi va conveni, ne-o vei înapoia, fără nici o problemă, înainte de expirarea termenu­lui de gândire. Dacă decizi să o păstrezi, va fi suficient să achiţi factura care însoţeşte cartea.

Dacă păstrezi Drumul către Indii, noi îţi vom trimite volumele următoare pe măsura apariţiei lor, adică o carte la şase săptămâni. Vom respecta bineînţeles aceleaşi condiţii de examen gratuit timp de zece zile, fără obligaţia de cumpărare.

Vei avea aceleaşi drepturi de a ne înapoia fiecare volum după ce l-ai consultat şi vei putea oricând opri livrarea cărţilor prin trimiterea unei simple scrisori. Nu rezista la chemarea aventurii: nu vei regreta! Pe curând.

Jean Michel Latour P.S. O dată cu exemplarul tău din Drumul către Indii, vei primi şi un cadou: o superbă mapă conţinând 4 reproduceri ale unor minu­nate bărci cu pânze. Şi dacă ne răspunzi înainte de 10 zile, vei primi în plus un cadou suplimentar: 4 minunate facsimile de hărţi vechi.

EXPLORAREA TEXTULUI

1. 
   Menţionează elementele prin care anunţul publicitar te-a con­vins să cumperi colecţia MAREA AVENTURA A MĂRII. Precizează factorul care te-ar împiedica să cumperi aceste cărţi.
   
2. 
   Identifică cuvintele care desemnează emiţătorul şi receptorul mesajului în textul dat.
   
3. 
   Având în vedere conţinutul mesajului, precizează caracteristicile (personalitate, nivel de educaţie, vârstă, venit) potenţialilor cumpărători (publicul - ţintă).
   
4. 
   De obicei, textul publicitar presupune o comunicare unilaterală: receptorul nu poate deveni emiţător, mesajul transmiţându-se într-un singur sens. Selectează, din text, modalităţile prin care poate răspunde receptorul la mesajul textului publicitar de tip scrisoare de vânzare.
   
5. 
   Alege, din listă, scopul mesajului citit: a influenţa, a distra, a crea interes, a stimula dorinţa de a avea un obiect, a determina o acţiune de cumpărare. Motivează-ţi alegerea, pe baza textului.
   

în textele jurnalistice, funcţia fatică este fundamentală: alegerea canalului, stabilirea şi menţinerea contactului emiţător-receptor, ela­borarea anunţului publicitar în funcţie de canal.

În presa scrisă, mesajul publici­tar conţine: titlul, sloganul, textul, concluzia.

În funcţie de canal (producţie de carte, presă scrisă, transmisii de radio sau de televiziune), textul publicitar poate interacţiona cu imaginea, muzica, gesturile, într-un mesaj complex, caracterizat prin sincretism (simultaneitatea limba­jelor într-un act de comunicare).

Procedeele oralităţii în textul publicitar:

• 
  adresarea la persoana a ll-a singular (stil familiar) sau plural, pronumele de politeţe (stil reve-renţios); construcţiile exclamative (uneori eliptice) sau imperative, destinate influenţării receptorului;
  
• 
  structura dialogului (perechea întrebare - răspuns); simularea dia­logului prin folosirea interogaţiei retorice iniţiale, care problema­tizează, fiind urmată de o descriere a produsului promovat.
  

6. 
   în textul publicitar, o condiţie a succesului comunicării este uti­lizarea unor concepte-cheie. Identifică produsul promovat şi conceptele-cheie asociate, în textul dat.
   
7. 
   Grupaţi-vă în perechi şi selectaţi din text elementele corespun­zătoare scopului informativ sau celui persuasiv.
   
8. 
   Grupaţi-vă câte patru, alegeţi una dintre funcţiile comunicării şi discutaţi prin ce elemente se realizează aceasta în anunţul publi­citar dat:
   

- funcţia referenţială - care este referentul mesajului/ despre ce

vorbeşte mesajul?

• 
  funcţia emotivă - ce comunică despre sine emiţătorul mesajului?
  
• 
  funcţia persuasivă - la ce idei şi sentimente ale cititorului face
  

apel textul publicitar?

- funcţia poetică - cum se exprimă ideile mesajului (particulari-

tăţi de limbaj, stil)?

- funcţia fatică - cum se stabileşte şi se menţine comunicarea,

pe ce canal? Comparaţi observaţiile voastre, pentru a identifica funcţia prin­cipală, cele subordonate si funcţiile care lipsesc în mesajul citit.

9. Exemplifică două procedee ale oralităţii existente în textul dat.

10. 
    Prezintă relaţia dintre text şi ilustraţie. Exprimă-ţi opinia despre importanţa ilustraţiei în acest anunţ publicitar.
    
11. 
    Structura anunţului publicitar este a unui text argumentativ. Alege, din lista de mai jos, elementele existente în anunţul publicitar dat:
    

• 
  punctul de plecare (pentru a atrage atenţia receptorului): struc­tura interogaţie retorică - răspuns exclamativ;
  
• 
  argumente prezentate unitar, decurgând unul din altul;
  
• 
  expunerea îl incită pe receptor, determinându-1 să urmărească firul ei;
  
• 
  repetarea ideilor, dar în mod diferit;
  
• 
  utilizarea figurilor de stil: personificarea, antiteza etc;
  
• 
  apel la experienţa personală a destinatarului;
  
• 
  argumentele raţionale se bazează în permanenţă pe cele emoţionale;
  
• 
  există unitate logică între părţile textului;
  
• 
  se asigură claritatea şi înţelegerea mesajului;
  
• 
  apel la elemente cunoscute şi dragi tuturor.
  

Nicolae Manolescu (n. 1939), critic şi istoric literar, eseist. Comentarii asupra fenomenului literar contem­poran, atât în volume {Lecturi infi­dele, Teme l-Vii), cât şi în peste treizeci de ani de cronică literară în reviste {Contemporanul, apoi România literară). Lucrări de refe­rinţă: Arca lui Noe, Istoria critică a literaturii române, monografii {Contradicţia lui Maiorescu, Sadoveanu sau utopia cărţii).

Puncte de reper

Eseul Marea ca factor spiritual face parte din volumul O uşă abia întredeschisă {Teme 6) (1986).

MAREA CA FACTOR SPIRITUAL

de Nicolae Manolescu

Nu vreau să mă refer la mare ca determinant aşa zicând geografic, în opera unor scriitori născuţi în vecinătatea ei; nici la mare ca temă, în sensul comun al cuvântului, în poezii, povestiri sau romane. Problema însemnărilor de faţă este aceea pe care o arată titlul lor cam pretenţios [...].

Când eram student, am citit nuvela care i-a adus lui Hemingway premiul Nobel: Bătrânul_şi_Marea'>Bătrânul şi Marea. Am văzut mai târziu şi filmul cu Spencer Tracy bazat pe această nuvelă. Nuvela mi-a plăcut şi nu mi-a plăcut. [...] // socoteam foarte modern, prin aceea că se mulţumea să sugereze ce se petrece în sufletul oamenilor, cu oamenii, interesându-se exclusiv de gesturile şi cuvintele lor. Era şi cel mai aproape de imagine, de cinematograf, pe care un adoles­cent din anii 50 nu se putea să nu le aprecieze ca pe cele mai potrivite forme de exprimare artistică. Nuvela Zăpezile de pe Kilimandjaro, tradusă prin 1954 în vechea colecţie „Meridiane", mi se părea o culme a artei narative, pe cât de simplă, pe atât de emoţionantă. Bătrânul şi Marea m-a dezamăgit puţintel. Astăzi ştiu că ea depăşea nivelul percepţiei mele literare, propunând o simbolistică prea abstractă pentru nevoile mele spirituale din acea vreme. Nu mai eram — îmi place să cred — un cititor chiar atât de naiv, încât să caut în proză doar partea de aventură, dar probabil că lipsa completă de dinamism exterior din aventurile marine ale pescarului lui Hemingway a jucat un oarecare rol, mai mult inconştient, în nemulţumirea mea. Aventura eroului hemingwayan se petrecea în alt plan decât acela la care mă aşteptam eu, se petre­cea într-un plan spiritual profund, şi avea un sens care îmi scăpa în cea mai mare parte. Am recitit Bătrânul şi Marea după vreo douăzeci de ani, stimulat de Moby Dick, celebrul roman al lui Melville. Şi mi s-a părut o nuvelă extraordinară.

Motivul acestei prefaceri a gustului meu, mai bine spus, justifi­carea lui se află în centrul acestor însemnări.

Experienţa m-a învăţat că marea a produs în general două feluri de literatură, diferite ca importanţă şi chiar ca natură. Pe o treaptă estetică inferioară, se află acele cărţi pe care, cu o anumită condescenţă, le numim exotice. Literatura lumii este plină de ele. Pe mare şi sub ea se întâmplă toate extraordinarele păţanii cu marinari, cu piraţi, cu submarine (Dox e cel mai faimos, iar Nautilius al căpitanului Nemo cel mai adânc scufundat în fantezia noastră), care ne-au încântat copilăria. [...]

Imitând pe Jules Verne, am scris şi eu în adolescenţă câteva povestiri de acest fel, folosind un atlas geografic -pe care bunicul meu mi l-a cumpărat prin 1953 cu imensa, pe atunci, sumă de 40 de lei - şi un vocabular de împrumut, care mi se părea că ţine loc de orice imaginaţie, căci era suficient să aud cuvinte precum provă, nord, catarg sau bastingaj ca să cad în cea mai voluptoasă euforie din câte mi-a procurat vreodată scrisul. Marea a reprezen­tat pentru mine, la început, o pură realitate lingvistică. înainte de a o vedea, am stăbătut-o în lung şi-n lat, măsurând distanţele şi fixându-mi reperele de care aveam nevoie cu ajutorul paralelelor şi meridianelor. Ca fenicienii, mă orientam după steaua polară: ieşeam seara în grădina casei bunicilor mei de pe strada Ştefan

Completează-ţi cunoştinţele Ernest Hemingway (1898-1961), prozator american, persona­litate majoră a literaturii interbelice, într-o proză energică, dură, susţinu­tă de un stil de o mare simplitate, personajele, oameni obişnuiţi îşi relevă dimensiunea eroică, gustul riscului, curajul.

Romane: Adio arme!, Pentru cine bat clopotele, Fiesta. Nuvele şi povestiri: Bătrânul şi marea, Zăpezile de pe Kilimanjaro, Câştigătorul nu ia nimic. Premiul Nobel (1954).

Herman Melville (1819-1891), prozator şi poet american.

Creator al unor tipuri umane de puternică vitalitate, într-o proză de aventură şi călătorie, înfăţişând peisajul marin şi exotic, în care fap­tul de viaţă atinge dimensiuni sim­bolice sau alegorice.

Romane: Redburn, Prima lui călătorie, Mardi şi o călătorie până acolo, Moby Dick.
Jules Verne (1828-1905), roză­tor francez.

Romane de aventuri şi de anti­cipaţie ştiinţifică, rod al unei unei imaginaţii fantastice vizionare fără egal în epocă: Călătorie spre cen­trul pământului, De la Pământ la Lună, 20 000 de leghe sub mări, Ocolul pământului în 80 de zile, Insula misterioasă.

Gheorghiu (fostă Carol, viitoare Argeş), din Râmnicu Vâlcea şi mă uitam pe cer în căutarea ei. Cu vârsta, pasiunea aceasta m-a părăsit şi nu m-am mai întors niciodată la ea. Am încuiat într-un sertar manuscrisele şi am renunţat să mai răsfoiesc 20.000 de leghe sub mări, Insula misterioasă şi celelalte adorabile ficţiuni legate de exotica mare.

Dar literatura mării nu se limitează la acestea. Nuvela lui Hemingway a fost cea dintâi carte citită de mine în care marea avea altă înfăţişare şi alte rosturi decât cele ştiute înainte. Nu mi-am dat seama dintr-o dată de acest fapt. Să reamintesc subiectul? Un pescar bătrân prinde un peşte colosal, cu care se luptă ore şi zile în şir, fără a reuşi să-l captureze, dar de care nici nu se lasă învins. Se întoarce la ţărm cu scheletul preţios al peştelui, preţios nu pen­tru că i-ar mai putea sluji drept hrană, în sensul propriu, ci fiind­că reprezintă dovada luptei lui pe viaţă şi pe moarte cu fabuloasa fiinţă a apei. Ce concluzie putem desprinde de aici? Una singură: că Hemingway a interpretat întâlnirea dintre om şi peşte ca pe o înfruntare dintre om şi natură. Peştele este simbolul naturii care nu poate fi biruită, dar merită să fie înfruntată, iar pescarul sim­bolizează condiţia omului care dă bărbăteşte piept cu ea.

Ce simplu! Şi, totodată, ce profundă este această intuiţie a scri­itorului american! El a simţit, ca şi Melville scriindu-şi capodo­pera, că, pe treapta de sus, dincolo de exotismul superficial, marea apare în literatură ca unul dintre cele mai uriaşe şi profunde sim­boluri ale extra-umanului. [...]

Marea îndrumă imaginaţia spre exterior şi spre acţiune. Din acţiune s-au născut operele aventurilor exotice. Iar celelalte, operele aventurilor spirituale, au văzut în mare tărâmul extra-uman absolut, care poate simboliza tot ce omul întâlneşte mai deosebit de el însuşi în natura înconjurătoare, termenul celui mai deplin contrast, alteritatea desăvârşită. [...]

Moby Dick, Bătrânul şi Marea sunt operele fundamentale ale acestei confruntări, în care marea şi peştele colosal sunt simboluri ale celui mai străin şi mai cutremurător element din câte i-aufost date omului să cunoască.

EXPLORAREA TEXTULUI

1. 
   Care erau „cele mai potrivite forme de exprimare artistică" pen­tru un adolescent din anii 50? Dar pentru adolescentul de astăzi?
   
2. 
   Precizează ce căuta cititorul naiv în nuvela Bătrânul şi Marea şi ce a găsit cititorul matur în aceeaşi nuvelă.
   
3. 
   Care sunt, potrivit opiniei autorului, cele două feluri de literatură pe care le-a produs marea?
   
4. 
   Adolescentul evocat îl imita pe Jules Verne, scriind ficţiuni despre mare. Relatează oral despre efectul pe care lectura unei cărţi 1-a avut asupra comportamentului tău.
   
5. 
   Motivează, pe baza textului citit şi a experienţei personale, una dintre ideile de mai jos. Pentru a înţelege sensul unor cărţi în planul „spiritual", cititorul trebuie să aibă:
   

• 
  o anumită vârstă; - o anumită experienţă de lectură;
  
• 
  o anumită cultură; - plăcerea de a citi;
  
• 
  talent de scriitor; - dorinţa de a cunoaşte lucruri noi.
  

7. 
   Delimitează textul citit potrivit părţilor unui text argumentativ: ipoteză, argumente, concluzie.
   
8. 
   Formulează un argument pentru a susţine ideea că este necesar să citeşti o carte care a fost ecranizată.
   

^{EVALUARE SUMATIVĂ}

Citeşte textul de mai jos, fragment din partea introductivă a volumului Metropole Berlin -Roma - Paris, pentru a rezolva următoarele cerinţe:

1. 
   Formulează ideile principale din text. 4 puncte
   
2. 
   Realizează rezumatul textului dat. 5 puncte
   
3. 
   Alege una dintre ideile textului. Exprimă-ţi opinia faţă de aceasta, prin prezentarea unui argument pro şi a unui argument contra. 4 puncte
   
4. 
   Explică sensul afirmaţiei: Prin vălmăşagul unei metropole, în mijlocul necunoscut şi al noutăţii se lărgeşte perspectiva spre tine însuţi. 4 puncte
   
5. 
   Alcătuieşte o listă de cinci întrebări despre conţinutul textului citit. 4 puncte
   
6. 
   Selectează, din text, denumirile mijloacelor de comunicare la distanţă a informaţiilor, în secolul XX.