Proiect didactic
Data:
Şcoala cu clasele I-VIII „Leonida Marineanu”, Tia Mare
Clasa: a V-a
Disciplina: Limba română
Subiectul: Verbul
Tipul lecţiei: de actualizare a cunoştinţelor
Obiective operaţionale
a) cognitive:
- sǎ identifice verbele în diferite enunţuri;
- sǎ recunoască timpul, persoana şi numărul verbelor;
- sǎ ortografieze diferite forme verbale;
b) afective:
- sǎ manifeste spirit de competiţie şi colegialitate;
c) relaţionale şi sociale
- să întreţină contacte amicale cu colegii.
Resurse:
a. procedurale
- strategii de învăţare: activitatea frontală, activitatea în perechi, activitatea independentă.
- metode şi procedee: conversaţia, exerciţiul, ciorchinele, explicaţia, problematizarea, învǎţarea prin cooperare, exemplul.
-
materiale: manualul, fişe de lucru.
-
Resurse şi managementul timpului:
- spaţiu de lucru: sala de clasǎ
- capacităţi normale de învăţare ale elevilor
- cunoştinţele lor anterioare;
- timpul: 50 minute.
BIBLIOGRAFIE:
-
Programa şcolarǎ pentru clasa a V-a, Editor: Consiliul Naţional pentru Curriculum din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei
-
Vistian Goia, Didactica limbii şi literaturii române, ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2002;
-
Nicolae Eftenie, Introducere în metodica studierii limbii şi literaturii române, ed. Paralela 45, 2001;
-
Elena Simionică, Fănica Bogdan, Gramatica prin joc, ed. Polirom, 1998;
-
Ştefania Popescu, Gramatica practică a limbii române, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993
Tipuri de evaluare: coevaluarea, evaluarea formativă combinată.
Scenariul didactic
I. Asigurarea climatului (3') Se notează absenţele şi se asigură cele necesare desfăşurării activităţii.
II. Captarea atenţiei (4') elevilor pentru activitatea didactică ce urmează se face prin prezentarea următoarelor versuri lacunare:
„Dimineaţă m-……………
Şi pe faţă m-………………
Ceai şi brânză ……………
Cu haina m-………………
Şi la şcoală ………………”
Elevii vor completa versurile cu cuvintele cele mai potrivite, precizând ce părţi de vorbire sunt cuvintele pe care le-au adăugat ei.
III. Prezentarea noilor conţinuturi şi a sarcinilor de învăţare (1')
Se anunţă şi se scrie pe tablă titlul lecţiei, precizându-se apoi competenţele specifice.
IV. Dirijarea activităţii şi obţinerea performanţei (30')
Pornind de la textul scris pe tablă se defineşte verbul, iar elevii vor formula enunţuri în care verbul arată starea sau existenţa. Se solicită elevilor să identifice timpul, numărul şi persoana verbelor, precizându-se şi explicându-se apoi categoriile gramaticale după care verbul îşi modifică forma.
Elevii vor primi următoarea fişă de lucru, pe care vor lucra individual, timp de 10 minute.
Fişă de lucru - 1
Identifică verbele din textul următor şi precizează timpul, persoana şi numărul acestora.
Fram stătea la mijlocul arenei, alb ca zăpada, uriaş şi neclintit...
Adineauri, când a ridicat perdeaua de catifea vişinie, încă tot mai credea că totul va decurge normal. Mulţimea, copiii, aplauzele i-au dat această amăgire.
Acum din nou a uitat tot.
Nu ştie ce caută aici. Ce vrea lumea aceasta de la el?
(Cezar Petrescu, Fram, ursul polar)
Verbul
|
Timpul
|
Persoana
|
Numărul
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Precizaţi funcţia sintactică a verbelor identificate.
Se face corectarea frontală a muncii independente, după care se poartă discuţii pe marginea textului (figuri de stil, sinonime, tipuri de propoziţii).
Elevii vor lucra în perechi, timp de 8 minute următoarea fişă:
Fişă de lucru - 2
Trece următoarele verbe de la persoana I singular la persoana a III-a singular şi plural, păstrând acelaşi timp:
Persoana I
singular
|
Persoana a II-a singular
|
Persoana a III-a plural
|
scriu
|
|
|
merg
|
|
|
am cântat
|
|
|
vorbeam
|
|
|
ştiu
|
|
|
voi coborî
|
|
|
lucrai
|
|
|
plecasem
|
|
|
Se corectează frontal munca independentă şi se fac observaţii privind ortografia verblor, după care se scriu pe tablă următoarele variante din care elevul o va alege, prin subliniere, pe cea corectă:
(eu) ţiu / (eu) ţin merem / mergem
creez / creiez (eu) continuu / (eu) continui
creează / crează mă pieptăn /mă piaptăn
(eu) vin / (eu) viu (ei) miros / (ei) miroase
V. Asigurarea feedbackului şi evaluarea (8')
Asigurarea feedback-ului are loc pe parcursul conducerii învăţării, întărirea făcându-se treptat, prin aprecieri verbale.
Se scriu pe tablă următoarele proverbe:
Cine …………… după doi iepuri ………….. nici unul.
Când pisica…………… acasă, şoarecii …………… pe masă.
Cine ……………groapa altuia ……………singur în ea.
Elevii vor completa spaţiile punctate cu verbe potrivite, după care se discută tâlcul proverbelor.
Se notează elevii care ai fost solicitaţi mai des la răspuns.
VI. Asigurarea retenţiei şi a transferurilor (4')
Tema pentru acasă: exerciţiile 4 şi 5, p. 103, iar, opţional: Redactează o scurtă compunere care să ilustreze unul din cele trei proverbe. Subliniază verbele.
Se dau explicaţiile necesare.
Schema tablei
„Dimineaţă m-am sculat
Şi pe faţă m-am spălat.
Ceai şi brânză am mâncat,
Cu haina m-am îmbrăcat
Şi la şcoală am plecat.”
Verbul este partea de vorbire care arată acţiunea, starea sau existenţa.
Îşi modifică forma după:
Timp: prezent, trecut, viitor
Perosană: I, II, III
Număr: singular, plural
Verbul are funcţia sintactică de predicat verbal.
Alege varianta corectă:
(eu) ţiu / (eu) ţin merem / mergem
creez / creiez (eu) continuu / (eu) continui
creează / crează mă pieptăn /mă piaptăn
(eu) vin / (eu) viu (ei) miros / (ei) miroase
Fişă de lucru 1
Identifică verbele din textul următor şi precizează timpul, persoana şi numărul acestora.
Fram stătea la mijlocul arenei, alb ca zăpada, uriaş şi neclintit...
Adineauri, când a ridicat perdeaua de catifea vişinie, încă tot mai credea că totul va decurge normal. Mulţimea, copiii, aplauzele i-au dat această amăgire.
Acum din nou a uitat tot.
Nu ştie ce caută aici. Ce vrea lumea aceasta de la el?
(Cezar Petrescu, Fram, ursul polar)
Verbul
|
Timpul
|
Persoana
|
Numărul
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Fişă de lucru - 2
Trece următoarele verbe de la persoana I singular la persoana a III-a singular şi plural, păstrând acelaşi timp:
Persoana I
singular
|
Persoana a II-a singular
|
Persoana a III-a plural
|
scriu
|
|
|
merg
|
|
|
am cântat
|
|
|
vorbeam
|
|
|
ştiu
|
|
|
voi coborî
|
|
|
lucrai
|
|
|
plecasem
|
|
|
„Dimineaţă m-……………
Şi pe faţă m-………………
Ceai şi brânză ……………
Cu haina m-………………
Şi la şcoală ………………”
Astazi vom
- identifica verbele în diferite enunţuri;
- vom recunoaşte timpul, persoana şi numărul verbelor;
- vom ortografia diferite forme verbale;
defineşte verbul,
să identifice timpul, numărul şi persoana verbelor, precizându-se şi explicându-se apoi categoriile gramaticale după care verbul îşi modifică forma.
Verbul este partea de vorbire care arată acţiunea, starea sau existenţa.
Îşi modifică forma după:
Timp: prezent, trecut, viitor
Perosană: I, II, III
Număr: singular, plural
Verbul are funcţia sintactică de predicat verbal.
Fişă de lucru 1 - 10 min
Identifică verbele din textul următor şi precizează timpul, persoana şi numărul acestora.
Fram stătea la mijlocul arenei, alb ca zăpada, uriaş şi neclintit...
Adineauri, când a ridicat perdeaua de catifea vişinie, încă tot mai credea că totul va decurge normal. Mulţimea, copiii, aplauzele i-au dat această amăgire.
Acum din nou a uitat tot.
Nu ştie ce caută aici. Ce vrea lumea aceasta de la el?
(Cezar Petrescu, Fram, ursul polar)
Verbul
|
Timpul
|
Persoana
|
Numărul
|
stătea
|
trecut
|
III
|
sg
|
A ridicat
|
Trecut
|
III
|
Sg
|
Credea
|
Trecut
|
III
|
Sg
|
Va decurge
|
Viitor
|
III
|
sg
|
Au dat
|
Trecut
|
III
|
Sg
|
A uitat
|
Trecut
|
III
|
Sg
|
ştie
|
Prezent
|
III
|
Sg
|
Caută
|
Prezent
|
III
|
sg
|
Vrea
|
Prezent
|
III
|
sg
| -
figuri de stil: comparaţia, personificarea
-
sinonime: amăgire – iluzie; lumea - mulţimea
-
tipuri de propoziţii – afirmative, negative, enunţiative, inetrogative
Fişă de lucru - 2
Trece următoarele verbe de la persoana I singular la persoana a III-a singular şi plural, păstrând acelaşi timp:
Persoana I
singular
|
Persoana a II-a singular
|
Persoana a III-a plural
|
scriu
|
|
|
merg
|
|
|
am cântat
|
|
|
vorbeam
|
|
|
ştiu
|
|
|
voi coborî
|
|
|
lucrai
|
|
|
plecasem
|
|
|
Se corectează frontal munca independentă şi se fac observaţii privind ortografia verblor, după care se scriu pe tablă următoarele variante din care elevul o va alege, prin subliniere, pe cea corectă:
(eu) ţiu / (eu) ţin merem / mergem
creez / creiez (eu) continuu / (eu) continui
creează / crează mă pieptăn /mă piaptăn
(eu) vin / (eu) viu (ei) miros / (ei) miroase
Se scriu pe tablă următoarele proverbe:
Cine …………… după doi iepuri ………….. nici unul.
Când pisica…………… acasă, şoarecii …………… pe masă.
Cine ……………groapa altuia ……………singur în ea.
Elevii vor completa spaţiile punctate cu verbe potrivite, după care se discută tâlcul proverbelor.
Se notează elevii care ai fost solicitaţi mai des la răspuns.
VI. Asigurarea retenţiei şi a transferurilor (4')
Tema pentru acasă: exerciţiile 4 şi 5, p. 103, iar, opţional: Redactează o scurtă compunere care să ilustreze unul din cele trei proverbe. Subliniază verbele.
PROIECT DIDACTIC
Data:
Clasa: a VI-a
Scoala cu clasele I-VIII „Leonida Marineanu”, Tia Mare
Obiectul: Limba şi literatura românǎ
Subiectul: „O rǎmâi” de Mihai Eminescu
Tipul lecţiei: predare – învǎţare
Obiective operaţionale
-
1Să citească expresiv un text liric în versuri;
-
Să observe modul de organizare a discursului liric în poezie;
-
Să identifice figuri de stil în poezie;
-
Să sesizeze prezenţa eroului liric în poezie;
-
Să identifice în text elementele de versificaţie a textului liric;
-
ă formuleze mesajul, ideile şi sentimentele în poezie;
-
Să identifice trăirile şi sentimentele transmise de poezie;
-
Să manifeste interes pentru studierea operei lui M.Eminescu.
Metode şi procedee: Lectura expresivă, cinquain, demonstrarea, argumentarea, conversaţia ghidată, Întocmirea conspectului de reper, portofoliul.
Mijloace şi materiale: Fişe, planşa „Opera lirică”, tabla , markere, carioca
Strategii didactice: inductiv-semialgoritmice
Forma de organizare: frontal – individualǎ
Durata: 45 minute
DESFǍŞURAREA ACTIVITǍŢII
Secvenţa
lecţiei
|
Ob
iec
tiv.
|
Strategii
didactice.
|
Activitatea profesorului
|
Activitatea elevilor.
|
Evalu
area.
|
1.
I. Momentul
organizator.
II.Introduce-rea în temă.
III.Anunţa-rea temei noi
IV.Studierea
temei noi.
|
2.
O1
O2
O7
O8
|
3.
Conversa
ţia ghidată
Lucru în grup. Cinquain.
Audierea
Conver-
saţia ghidată
|
4.
1. Salutarea clasei.
2. Captarea atenţiei. (Tălmăcirea mottou-lui)
MOTTO:
„A crea înseamnă a nimici moartea”
/R.Roland/
Recunoaşteţi copilul din fragmentul citit: ( p. 168, „Despre copilărie”)
A fost odată un copil . Care a fost prieten cu Codrul, cu crîngurile, cu poienile, cu rîurile şi lacurile acestuia. Codrul l-a crescut de mic, l-a legănat, i-a spus poveşti, i-a fost părtaş la multe din jocurile sale.
Cînd a mai crescut , părinţii l-au dus într-un oraş departe, unde a umblat pe la şcoli, la care a deprins să citească şi să scrie, unde a învăţat multe lucruri minunate. Apoi a trecut şi prin alte oraşe .
Într-o zi, după mai mulţi ani, cînd s-a întors în pădurea dragă, de care îi era dor şi pe care a visat-o mereu,
aceasta n-a mai recunoscut , în omul
matur care devenise între timp, copilul
de odinioară. Era doar cineva care
semăna , într-un fel , puţin de tot cu fiinţa alintată de freamătul de frunze al pădurii , care asculta cum creşte şi tresare mugurul sus pe ram ca să facă loc frunzei...
Plecase atunci rîzînd , ca acum să găsească o pădure într-un fel străină. Dar poate nu ea, poate el era altul?! Poate nu ea, ci el era cel care se schimbase?!
Dar pădurea îi era în continuare dragă: pe cărările ei, pe sub bolţile ei, pe malurile apelor ei, undeva pe aici îi rămăsese copilăria...
Se anunţă tema nouă, obiectivele operaţionale.
Pe 4 foi A4 este decupat chipul lui M.Eminescu, iar mai jos condiţiile metodei Cinquain:
-
Subiectul : Eminescu;
-
2 adjective care descriu subiectul;
-
3 verbe care exprimă acţiune;
-
Un enunţ din 4 cuvinte ce exprimă sentimentul faţă de subiect;
-
1 cuvînt ce exprimă esenţa subiectului.
(Cît elevii lucrează , răsună cîntecul lui I.A.Teodorovici”Eminescu”)
Opera pe care o vom studia astăzi este elegia „O , rămîi...”. Această poezie a fost publicată pentru prima dată în anul 1879, la 1 februarie, în revista „Convorbiri literare”. Prima audiţie a aceste lucrări o veţi primi-o de pe banda audio . Vă rog să închideţi ochii şi să pătrundeţi cît mai adînc în esenţa şi miracolul aceste poezii.
-
V-a plăcut poezia?. Argumentaţi răspunsul.
-
Ce v-a impresionat în mod deosebit?
-
Ce stare de spirit v-a provocat
lectura poeziei?
Cum vă pare lexicul poeziei?
Din ce gen literar face parte această operă?
(Pe tablă se afişă o planşă cu definiţia operei lirice şi caracteristicile acesteia)
Opera lirică este opera în care autorul prezintă în mod direct gîndurile şi sentimentele sale.
|
5.
Acea persoană ,care crează şi-şi lasă ca moştenire creaţiile sale urmaşilor ,devine nemuritoare. Omul moare nu atunci , cînd trupu-i este îngropat în pămînt, ci atunci , cînd este uitat de toţi. Toţi oamenii de creaţie sunt vii prin operele sale păstrate şi transmise secole de-a rîndul din generaţie în generaţie.
Elevii îl recunosc pe marele poet român Mihai Eminescu.
Gr.I :
Eminescu
Cuminte , iubitor;
A plîns , a regretat, a iubit;
Ai cîntat mereu al naturii cor;î
Maestru.
Gr.II:
Eminescu;
Lucitor, fermecător;
Visezi , dăinuieşti, luminezi;
Versul tău e nemurire;
Geniu.
Gr.III:
Eminescu;
Etern, îndrăgostit;
Iubeşte, compune, suferă;
Poetul trăieşte în inimile noastre
Luceafăr.
Gr.IV.
Eminescu;
Nemuritor, sfînt;
A visat , a creat, a iubit;
Poetul a iubit şi a fost sfînt;
Rege.
(Elevii îşi exprimă părerile proprii)
Jale, tristeţe, melancolie.
În poezie predomină cuvinte din vocabuilarul fundamental al limbii române.
Din genul liric.
|
6
Evaluarea
frag-mentară
| |
V.Dirijarea
instruirii
VI.Sintetiza-
rea
VII.Tema p/acasă
|
O1
O2
O7
O8
O4
O3
O5
O6
O6
O8
|
Lucrul în grup.
Demon-strarea.
Argumen
tarea
Concluzionarea
Întocmi-
rea conspectului de reper
Audierea
Lucrul în grup
Constata-
rea
Argumen
tarea
|
Concluzie: Poezia „O, rămîi...” exprimă direct sentimentele de nostalgie , tristeţe şi durere pe care poetul le simte profund , ducînd dorul fericirii trăite în anii copilăriei petrecute n mijlocul naturii.
Din ce specie a genului liric face parte această operă?
Elegia este o specie a genului liric în care poetul îşi exprimă direct sentimentele de tristeţe metafizică , de nostalgie, de regret , într-o gamă ascendentă, mergînd de la melancolie la nefericire.
Argumentaţi.
Iar acum vă îndemn să vă relaxaţi puţin, să închideţi ochii şi să ascultaţi această elegie sub formă de romanţă
Mai cunoaşteţi poezii de ale lui M.Eminescu care sunt puse pe note?
Ascultînd unele din aceste romanţe şi creîndu-vă o atmosferă favorabilă pentru meditaţii profunde vă chem reflectaţi, să descoperiţi , să argumentaţi şi să vă adresaţi marelui poet al întregului neam român.
Aprecierea elevilor
-
Fişa biobliografică a lui M.Eminescu;
-
De memorat poezia.
-
Lectura expresivă a unei poezii la alegere :Codrule, codruţule, Lacul, Povestea codrului.
-
Identificaţi asemănările şi deosebirile dintre poezia „O, rămîi...” şi poezia aleasă.
|
Gr.I. p.1:
În acest text autorul îşi exprimă trăirile sale fericite din timpul copilăriei pe cînd era în sînul naturii, al frumuseţiişi liniştii şi totodată îşi exprimă sentimentele de regret şi jale din prezent cînd este matur şi „nu poate înţelege acea pădure”, unde a copilărit cîndva.
Gr.II ,p.2,3.
Prezenţa pers. I: te iubesc, eu ştiu să le ascult, te asemăn, eu te fac, eu te văd, asupra-mi, şuieram, ş-am ieşit , m-aş întoarce, n-o mai pot.
În text apar două voci , expresii ale eului liric: a pădurii care cheamă, de-a lungul întregului text, urmărind evoluţia tristă a protejatului –iubit plecat în lume, şi a omului artist trecut prin această tristă experienţă pe care-l cuprinde meditaţia amară asupra curgerii ireversibile a timpulii, care-l îndepărtează de pădure , adică de perioada cea mai frumoasă a vieţii, copilăria.
Gr.III.,p.4,5:
Perspectivă subiectivă:
Toate trăirile şi sentimentele sunt redate de eul liric în mod direct. Ipoteştii , locul copilăriei , l-a dezmerdat şi l-a fermecat pentru eternitate cu şoapta pădurilor.
Figurile de stil:
Repetiţia verbului la imperativ”rămîi” – dă muzicalitate textului;
Simbolul pădurii- nu numai simbolul naturii , dar şi a copilăriei, a legăturii cu natura,
Personificarea: accentuiază relaţia dintre om şi cadrul natural care l-a format.
Adresarea patetică;
Epitet dublu: ochi negri şi cuminţi;
Metafora: „Al iubirii întuneric”.
Gr.IV. p.6,7:
Versificaţia:
O-ră-mîi-ră-mîi –la –mi-ne
Te-iu-besc-a-tît-de-mult
a-le-ta-le-do-ruri –toa-te
Nu-mai-eu-ştiu-să-le-as-cult.
Poezia este alcătuită din 7 catrene;
Măsura versului : 8-7 silabe.
Ritmul:troheu;
Rima încrucişată,
Moduri de expunere:
-Monologul – care este ,de fapt,I parte a poeziei . Acest monolog reprezintă gîndurile cele mai intime ale poetului, care este emoţionat de vîrsta fericită a copilăriei petrecute în mijlocul naturii. Poetul imaginează monologul , deoarece este sigur că şi pădurii îi este dor de el, la fel cum emoţia şi dragostea lui pentru natura din copilărie sunt profunde şi veşnice.
- Descrierea : în al umbrei întuneric, prin vuietul de valuri, prin mişcare naltei ierbi...
Această operă este o elegie :
(Elevii scriu definiţia în caietele de reguli)
Poezia are accente meditative , filozoficeprivind scurgerea ireversibilă a timpului.
(Se imprimă la casetofon romanţa „O, rămîi...”
La steaua, Somnoroase păsărele, Pe lîngă plopii fără soţi, De-or trece anii, De-aş avea, Dorinţa, Şi dacă, De ce nu vii?
Gr.I Identificaţi din text cuvinte care se referă la la spaţiul şi timpul evocat în operă.
Spaţiu: Spaţiul mirific( minunat) – pădurea simbolizează natura, liniştea, puritatea sufletească.
Timpul: În poezie am determinat planurile temporale trecut- prezent, care simbolizează stările inferioare ale poetului, acelea de fericire – nefericire.
Gr.II. Identificaţi tema poeziei.
Tema: Relaţia om-natură, privită din perspectiva unei afecţiuni profunde care i-a unit pe cei doi.Gr.III.Identificaţi ideea poeziei:.
Ideea comuniunii ( unirii) sufletului inocent (pur) cu pădurea , simbol al naturii văzute ca spaţiu al purităţii, al frumuseţii şi al visului.
Gr.IV. Alcătuiţi cîte un catren „Adresare către Eminescu”
(Catrenele se anexează)
|
Evaluarea
frag-mentară
Apre-cierea
lucrului în grup
|
-
Cu versul tău fierbinte
Şi cu priviri departe
Mi-ai strplucit în minte
O dragoste de carte.
|
2. O, rege-al poeziei,
Tu n-ai murit, stăpîne,
Căci poezia-ţi vie
E-n ziua cea de mîine.
|
3. Eminescu, stea curată,
Vino şi la mine-o dată
Să vorbim o veşnicie
Despre sfînta poezie.
| -
Eternă stea strălucitoare !
Luceafăr blînd , nemuritor,
Nectar de vis, de dulce floare
Şi cuget frămîntat de dor!
| -
Poetul a iubit şi-a pătimit
Ca un copil poetul a iubit,
Femeie preafrumoasă a iubit
Şi-a pătimit , şi-n lacrimi a trăit.
| -
Îţi aduc, poete drag,
Versuri dulci din astă sală
De la noi, copii umani
Ce suntem de la Rîşcani
Dorul să ţi-l potoleşti
Şi mereu să-ntinereşti.
| -
Rege-al poeziei noastre
Eminescu, poet sfînt,
Cînd Luceafărul răsare
El revine pe Pămînt.
| -
Ai cules ca o albină
Tot ce-i dulce şi amar...
Ai semănat versuri senine
La umbra teiului secular.
|
Proiect didactic
Data:
Unitatea: Şcoala cu clasele I-VIII “Leonida Marineanu”, Tia Mare
Clasa: a V-a
Obiectul: Limba şi literatura română
Subiectul: “Amintiri din copilărie” de Ion Creangă
(întocmirea planului simplu)
Tipul lecţiei: formarea de priceperi şi deprinderi, dobândirea de noi
cunoştinţe
Obiective generale: perfecţionarea deprinderilor de a întocmi planul
simplu al unei opera literare în proză care are un
subiect prezentat într-o ordine cronologică
Scopul lecţiei: dezvoltarea priceperii de a determina corect fragmen-
tele din care să extragă ideile principale
Obiective operaţionale:
-
O1- să citească cursiv şi expresiv un text
-
O2- să cunoască scrisul figurat al unor cuvinte şi al unor pro-
nunţii populare şi regionale
-
O3-să povestească oral întâmplările prezentate, deci să dezvol-te fiecare idée principală
-
O4- să folosească în exprimarea lor cât mai multe “moldove-nisme” şi construcţii expresive, care dau atâta farmec Amintirilor
-
O5- să deruleze firul narativ, descoperind în text zicale şi ex-presii populare prin care autorul provoacă râsul
-
O6- să povestească oral conţinutul fragmentului, exprimându-se clar, coerent, folosind cât mai mult cuvinte din text şi demonstrând că şi-au însuşit vocabularul unic al marelui nos-tru povestitor
Metode şi procedee: conversaţia, lectura explicativă şi interpretativă,
munca individuală , explicaţia, demonstraţia
Mijloace şi materiale: manualul, opera “Amintiri din copilărie” de
Ion Creangă
Forma de organizare: frontal- individuală
Strategii didactice: inductiv- semialgoritmice
Durata: 50 minute
SCENARIUL DIDACTIC
Nr.
crt.
|
Evenimente ale
instruirii
|
Activitatea
propunătorului
|
Activitatea elevilor
|
1.
|
Captarea atenţiei
|
Voi accentua aprecierea făcută de
G. Ibrăileanu marelui nostru povestitor:
”Creangă este un Homer al nostru.”
|
|
2.
|
Enunţul obiectivelor
|
Ne vom apri asupra unor aspecte ale expri-
mării orale şi scrise. La sfârşitul orei veţi demonstra că aveţi formare deprinderile de a alcătui planul simplu al unie opere literare cu un fir narativ.
|
|
3.
|
Reactualizarea
cunoştinţelor
|
- Cine a scris opera “Amintiri din copilărie”?
- Ce este ca specie literară această operă?
- Care este geneza operei?
- Ce reprezintă satul Humuleşti pentru
Creangă?
- Câte părţi cuprind Amintirile?
- În care capitol încadraţi fragmentul din
manual?
Verifică apoi tema.
- La ce persoană se face povestirea?
- Care-i relaţia autor- povestitor- personaj?
|
… Ion Creangă
- Ca specie literară această operă este un
roman al copilăriei, un roman memoria-
listic.
- Vor reliefa faptul că, numai la îndemnul lui Eminescu, a scris această operă.
- Vor prezenta câteva personaje memo-
rabile ale Amintirilor, dând citate semni-ficative pentru caracterizarea lor.
- Fragmentul reprodus în manual repre-
zintă începutul primului capitol din
“Amintiri din copilărie”(opera cuprinde
patru capitole).
- Citind cu atenţie fragmentul, vor remar-
ca că în “Amintiri din copilărie” autorul
este prezent nu numai ca narator, dar şi ca personaj care ia parte la întâmplările
evocate.
- Vor citi tema şi se vor face observaţiile necesare.
|
4.
|
Prezentarea noului
conţinut şi a sarcinilor de
învăţare, dirijarea învăţă-
rii şi obţinerea performan-
ţei
|
- Citiţi pe fragmente textul din
“Amintiri din copilărie” şi formulaţi ideile principale din fiecare fragment.
Voi scrie la tablă:
“Amintiri din copilărie” de Ion Creangă
-planul simplu
Vor fi solicitaţi mai mulţi elevi să formuleze
ideile principale din fiecare fragment, iar formulările cele mai corecte vor fi scrise în
caiete şi pe tablă.
Voi pune apoi elevii să dezvolte fiecare
idée principală, realizând astfel povestirea
orală.
|
Elevii vor citi cursive,coerent, vor delimit-
ta fragmentele şi vor stabili planul simplu:
1. Aşezarea satului Humuleşti
(“Satu… Bejenii”)
2. Hărnicia humuleştenilor (“Ş-apoi…
cinste satului lor.”)
3. Şcoala vrednicului părinte Ioan
(“Şi părintele… fricos şi de umbra mea.”)
4. Smărăndiţa popii, cea dintâi şcolăriţă
(“Şi cea dintâi … nebunii”)
5. “Calul Bălan” şi “Sfântul Niculai, daru-
rile de şcoală nouă.”
(“Însă părintele… dacă se poate.”)
6. Rostul darurilor şi pedepsirea Smărăn-
diţei
(“Bâdiţa Vasile… de sărea cămeşa de pe
dânsa.”)
7. Îmblânzirea copiilor speriaţi de “Calul
Bălan” şi de “Sfântul Niculai”
(“Noi… pocitanie”)
8. Bădiţa Vasile, auzind că va trece Vodă
prin sat, îi scoate pe elevi la clacă
(“Într-una din zile… din toate părţile.”)
9. Bădiţa Vasile este luat la oaste cu
arcanul
(“Pe bădiţa… ca dânşii.”)
|
5.
|
Dirijarea învăţării- formarea
de priceperi şi deprinderi
|
Când vom întâlni în text anumite construcţii
voi cere elevilor să le explice.
Ex. Explicaţi înţelesul următoarelor construc-
ţii:
“sat…întemeiat în toată puterea cuvântului”
“gospodari tot unul şi unul”
“ştiau a învârti şi hora, dar şi suveica”
“plângea… de sărea cămeşa de pe dânsa”
“oameni fără căpătâi”
- Cum este realizată atmosfera de voie bună?
|
Elevii îşi vor da seama ce înţeles au aces-
te construcţii, din contextual în care apar
… sat mare
… de frunte, aleşi
… veseli, gospodari, harnici
… plângea în hohote, cu zece rânduri de
lacrimi
… nerealizaţi, neisprăviţi
Elevii vor identifica pe text anumite
îmbinări şi jocuri de cuvinte ( expresii
populare amuzante, exprimări ironice,
caracterizări pline de umor).
“… ruşinos şi fricos şi de umbra mea”-
caracterizare ironică
“Păcatul ei, sărmana!”
“a mâncat papara”
“… drăguţul de biciuşort” etc.
|
6.
|
Tema pentru acasă
|
a) Realizarea rezumatului prin dezvoltarea
planului de idei
b) Repovestirea conţinutului cu folosirea
unor cuvinte şi expresii din text: “fără căpă-
tâi”, “întemeiat”, “suveică”, “holtei”, “pri-
zărit”, “zgâtie”, “pravilă”, “pocinog”, “poci-
tanie”, “tragere de inimă”, “drăguţ de bicişor”
c) Dezvoltarea unei idei sub forma unei
compoziţii.
|
Elevii notează tema.
|
PROIECT DIDACTIC PENTRU ACTIVITATE EXTRASCOLARA
Data:
Clasa: a V a
Nr. de elevi (prezenti/inscrisi): 25
Disciplina: Limba si literatura romana
Subiectul lectiei: INTALNIRE CU SCRIITORUL………
Tipul lectiei: comunicare – insusire de noi cunostinte
Obiectivele activitatii:
-
sa cunoasca opera scriitorului invitat;
-
sa urmareasca atent, auditiv si vizual, actiunea povestirii din lectura autorului;
-
sa stie sa poarte un dialog pe o tema literara
-
sa inteleaga creatia literara sis a citeasca multa literatura;
-
sa aiba curajul de a face propuneri substantiale in vederea imbunatatirii tematicii literaturii pentru copii;
-
sa iubeasca in mod deosebit cartea si s-o pretuiasca.
Strategia didactica: de a-l cunoaste personal si de a afla cat mai multe date despre viata si opera scriitorului
respectiv
Metode si procedee: conversatia, lectura explicative, dialogul, convorbirea, problematizarea
Mijloace si materiale: diapozitive, imagini legate de viata si opera scriitorului invitat
Forma de organizare: frontal- individuala
Strategii didactice: inductiv – semialgoritmice
Durata: 45 minute
Bibliografie: Programa scolara
DESFASURAREA LECTIEI
Evenimente
instructinale
|
Activitatea propunatorului
|
Activitatea elevilor
|
Metode si procedee
|
Mijloace si materiale
|
Moment organizatoric
Captarea atentiei
Anuntarea temei si a obiectivelor
Prezentarea continutului
Desfasurarea lectiei
Incheierea activitatii
|
Profesorul asigura conditii ergonomice pentru buna des-fasurare a orei de limba si literatura romana.
Profesorul discuta la ora de lectura cu elevii ca va invita pe scriitorul X , cu scopul ca acestia sa ia contact direct cu un creator de literatura si de a afla de la invitat cum se scrie o povestire , o poezie , o schita , un basm , o carte .
• Se fixeaza data invitatiei si se discuta in detaliu problemele organizatorice .
• Se retin cartile publicate de autorul respectiv din biblioteca scolii sau daca nu le poseda , se vor procura de la biblioteca municipala sau judeteana .
• Cartile se impart elevilor pentru a fi lecturate .
• Prin rotatie , ele trec de la un elev la altul , cat mai repede pentru a sti ce a scris respectivul autor , despre ce a scris , cum a scris , ce le-a placut si de ce si ce ar mai dori sa citeasca in viitor .
• Se trimite scrisoarea de invitatie din partea colectivului cu data , ora si locul desfasurarii intalnirii . Aceasta intalnire poate sa aiba loc nu numai la scoala respectiva , ci si la biblioteca municipala sau judeteana , la un muzeu din localitate , pentru a-i da un caracter mai sarbatoresc acestei manifestari.
• Daca autorul respectiv are publicate si poezii , se vor repartiza cativa cu talent declamator sa recite din opera acestuia
• Se pot dramatiza – daca este cazul – si prezenta unele povestiri istorice sau alta specie literara numai din opera acestui scriitor .
• Se pot canta unele versuri scrise de autorul respectiv puse pe muzica usoara sau de alta natura , de catre elevi .
La activitate sunt invitati parintii elevilor , cadre didactice si alti intelectuali
• Sala este pregatita cu aparate audio-vizuale necesare activitatii culturale
• O eleva este determinata sa-i inmaneze invitatului un buchet de flori , un album cu vederi din activitatea scolii gazda , etc.
• Activitatea poate incepe cu intonarea Imnului de Stat al tarii , sau chiar direct prin prezentarea de catre invatator a scriitorului , facandu-i acestuia o scurta biografie . Dupa aceea , ii da cuvantul invitatului pentru a prezenta ce a scris si ce asteapta copiii in curand sa apara semnat de dansul .
• Urmeaza prezentarea unui fragment dintr-o opera semnificativa in lectura autorului
• Elevii sunt invitati sa puna intrebari oaspetului
• In final , se deruleaza un program artistic si se multumeste pentru participare .
Se fac aprecieri generale si individuale asupra modului in care copiii au participat la activitate.
|
Elevii asculta cu interes cele comunicate de profesor.
Elevii numesc carti scrise de auroul respectiv.
Elevii citesc cartile.
Elevii sunt emotionati la vederea marelui scriitor printer ei.
Se intoneaza Imnul de Stat al tarii
Elevii asculta prezentarea dascalului descpre scriitor.
Elevii asculta.
Elevii pun intrebari invitatului.
Elevii dramatizeaza o opera a scriitorului.
Elevii sunt atenti la aprecieri.
|
conversatia
explicatia
lectura explicativa
Dialogul
Problematizarea
|
invitatie
Imagini
diapozitive
|
Dostları ilə paylaş: |
