Ministerul public
Yüklə 174,02 Kb.
|
I.3.1. Ponderea cauzelor restituite de către instanţele de judecată în vederea urmăririi penale, din totalul trimiterilor în judecată. Ponderea inculpaţilor achitaţi din totalul inculpaţilor trimişi în judecată În activitatea proprie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş nu a avut cauze în care instanţele să fi pronunţat hotărâri definitive de restituire a cauzei la procuror în vederea refacerii urmăririi penale. În activitatea centralizată, s-a înregistrat o hotărâre de restituire a cauzei la procuror în vederea refacerii urmăririi penale (la Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita) care, pe ansamblul trimiterilor în judecată, reprezintă 0,06%. Situaţia este asemănătoare în acest sens celei din anul 2013, când a existat o hotărâre de restituire a cauzei la procuror. În anul 2014 au existat, în activitatea centralizată a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş 3 cauze (1 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu-Mureş şi 2 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Odorheiu-Secuiesc) în care instanţele au respins acordul de recunoaştere a vinovăţiei şi au trimis dosarul la procuror în vederea continuării urmăririi penale în baza art. 485 alin. 1 lit. b Cod pr. pen., reprezentând 4,22% din totalul (71) acordurilor de recunoaştere a vinovăţiei (încheiate de procuror şi trimise instanţei) şi 0,20% din totalul inculpaţilor trimişi în judecată. Soluţiile de restituire şi trimitere a cauzei la procuror nu sunt imputabile procurorului. Instanţele din aria de competenţă a Curţii de Apel Târgu-Mureş au dispus prin hotărâri judecătoreşti definitive achitarea unui număr de 40 de inculpaţi, din care, faţă de 5 inculpaţi, achitarea s-a dispus în temeiul art. 181 C. pen. vechi, iar faţă de 22 de inculpaţi, achitarea s-a dispus urmare a dezincriminării faptei. Ponderea achitărilor, din totalul inculpaţilor trimişi în judecată, reprezintă 0,27%. S-a apreciat că sunt imputabile procurorului soluţiile de achitare a trei inculpaţi, pronunţate în două dosare. Situaţia este asemănătoare în privinţa achitărilor definitive celei din anul 2013 când au fost 11 inculpaţi achitaţi, reprezentând 0,24% din totalul inculpaţilor trimişi în judecată. I.3.2. Durata de soluţionare a cauzelor (inclusiv pe materii) La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş în activitatea de urmărire penală durata medie de soluţionare a dosarelor este de 81,36 zile (faţă de 102 de zile în anul 2013), cu o durată medie de 132,64 zile în dosarele aflate în urmărire proprie şi de 42,29 zile în dosarele aflate în supravegherea urmăririi penale. . În activitatea judiciară, durata medie de soluţionare a lucrărilor este de 14 de zile (faţă de 44 zile în anul 2013). În toate cazurile în care sunt prevăzute termene legale/administrative, acestea au fost respectate în efectuarea lucrărilor de conducere. Durata medie de soluţionare a dosarelor la parchetele din aria de competenţă a Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş este cuprinsă între 45 de zile şi 6 luni - pentru cauzele aflate în urmărire penală proprie şi 8 luni pentru cauzele aflate în supraveghere, astfel: La Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş au fost soluţionate 142 de cauze într-un termen de până la 6 luni de la sesizare, 132 de cauze au fost soluţionate în intervalul de 6 luni - 1 an de la sesizare, 598 de cauze, soluţionate la peste 1 an de la sesizare, 7 cauze soluţionate după împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale. La Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu-Mureş au fost soluţionate 3.671 de cauze într-un termen de până la 6 luni de la sesizare, 961 de cauze au fost soluţionate în intervalul de 6 luni - 1 an de la sesizare, 1.356 de cauze, soluţionate la peste 1 an de la sesizare, 4.433 cauze soluţionate după împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale. La Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin au fost soluţionate 1.532 de cauze într-un termen de până la 6 luni de la sesizare, 465 de cauze au fost soluţionate în intervalul de 6 luni - 1 an de la sesizare, 392 de cauze, soluţionate la peste 1 an de la sesizare, 1.616 cauze soluţionate după împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale. La Parchetul de pe lângă Judecătoria Sighişoara au fost soluţionate 819 de cauze într-un termen de până la 6 luni de la sesizare, 386 de cauze au fost soluţionate în intervalul de 6 luni - 1 an de la sesizare, 392 de cauze, soluţionate la peste 1 an de la sesizare, 533 cauze soluţionate după împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale. La Parchetul de pe lângă Judecătoria Luduş au fost soluţionate 475 de cauze într-un termen de până la 6 luni de la sesizare, 170 de cauze au fost soluţionate în intervalul de 6 luni - 1 an de la sesizare, 134 de cauze, soluţionate la peste 1 an de la sesizare, 567 cauze soluţionate după împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale. La Parchetul de pe lângă Judecătoria Târnăveni au fost soluţionate 418 de cauze într-un termen de până la 6 luni de la sesizare, 242 de cauze au fost soluţionate în intervalul de 6 luni - 1 an de la sesizare, 322 de cauze, soluţionate la peste 1 an de la sesizare. Nu au existat cauze soluţionate după împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale. În activitatea judiciară şi în cea de conducere, lucrările au fost efectuate în termenele legale/administrative la toate parchetele. La Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita şi parchetele din subordine, durata medie de soluţionare a cauzelor a variat de la 3-4 zile la termene care au depăşit 2 ani, fiind influenţată decisiv de instabilitatea schemelor de procurori: posturi vacante, fluctuaţie permanentă (care a condus la imposibilitatea asigurării continuităţii în efectuarea/supravegherea urmăririi penale şi supraîncărcarea procurorilor). Lucrările din activitatea judiciară şi cea de conducere au fost efectuate în termenele legale/administrative la toate parchetele.
S-a realizat conectarea permanentă a procurorilor la materialele publicate în materia unificării practici judiciare: culegeri de decizii relevante elaborate de curţile de apel, vizionarea portalurilor instanţelor în care publică propria jurisprudenţă, jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, portalul Ministerului Public – studii, note, rezolvări ale problemelor ivite din aplicarea Noilor Coduri, R.I.L.-uri, jurisprudenţa CEDO. Se difuzează către toate parchetele materialele trimestriale întocmite de judecătorii secţiilor penale de la instanţele din aria de competenţă a Curţii de Apel Târgu-Mureş, în care se clarifică probleme de drept din cauzele recent soluţionate. Participă, prin reprezentare, procurori din cadrul secţiei judiciare a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş la lucrările adunărilor de pregătire profesională desfăşurate trimestrial de judecători. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş a desfăşurat un program de pregătire interdisciplinară în materia infracţiunilor economico-financiare comun (procurori, inspectori antifraudă detaşaţi la parchete, specialişti de la Administraţia Finanţelor Publice a judeţului Mureş, poliţişti). Se efectuează regulat analiza legalităţii şi temeiniciei hotărârilor supuse căilor de atac, analiza periodică a hotărârilor prin care s-a dispus prin hotărâri definitive achitarea, restituirea/trimiterea cauzei la procuror. Au fost incluse în programele semestriale de activitate proprii obiective privind analiza cauzelor în care instanţele au dispus prin hotărâri definitive achitarea inculpaţilor şi restituirea/trimiterea la procuror a cauzelor în vederea reluării/continuării urmăririi penale; comunicarea constatărilor parchetelor din subordine în vederea cunoaşterii punctului de vedere al instanţei, analiza cauzelor în care s-a dispus renunţarea la urmărirea penală în temeiul art. 19 din Legea de punere în aplicare a Codului Penal; verificarea hotărârilor judecătoreşti cu privire la modul de aplicare a legii penale mai favorabile ş.a. A fost valorificată orice formă de întâlnire/reuniune a procurorilor la nivelul fiecărui parchet în scopul pregătirii în privinţa clarificării unor instituţii noi în procesul de aplicare a Noilor Coduri. Conducerile parchetelor au asigurat condiţii pentru participarea tuturor procurorilor înscrişi la formele de pregătire profesională organizate de INM, de Ministerul Public, de alte instituţii care desfăşoară activităţi în domeniul perfecţionării pregătirii profesionale a magistraţilor, cunoştinţele dobândite fiind ulterior diseminate de procurorii participanţi în cadrul colectivelor, în vederea uniformizării practicii judiciare. Au fost organizate întruniri cu ofiţerii de poliţie, în care s-au discutat soluţiile optime care trebuie adoptate de organul de cercetare – procuror în aplicarea dispoziţiilor Noilor Coduri. I.3.4. Situaţia pregătirii profesionale a procurorilor şi a personalului auxiliar Reprezentând o obligaţie legală şi constituindu-se într-unul din criteriile de evaluare a activităţii profesionale a procurorilor, pregătirea profesională continuă a acestora s-a desfăşurat în principal sub coordonarea INM, în cadrul celor două programe anuale de formare continuă: centralizată – organizată de INM şi, descentralizată – organizată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş. Toţi procurorii de la parchetele din aria de competenţă a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş au manifestat disponibilitate şi s-au înscris la formele de pregătire profesională organizate de INM în cadrul programului centralizat iar celor selectaţi li s-au asigurat de către conducerea parchetelor condiţii de participare. În cadrul programului anual de formare continuă descentralizată de la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş au fost cuprinse teme (10 obligatorii, 10 facultative) de interes şi actualitate, adaptate nevoilor concrete cu care se confruntă procurorii în activitatea curentă: teorie şi practică în aplicarea Noilor Coduri, investigarea infracţiunilor de corupţie, conflict de interese, evaziune fiscală, managementul informaţiilor clasificate, infracţiuni electorale ş.a. Începând cu trimestrul IV/2014 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş a organizat, în cadrul programului de formare continuă descentralizată forme de pregătire interdisciplinară în materia infracţiunilor economico-financiare, la care participă procurori, inspectori antifraudă detaşaţi la parchete, specialişti ANAF – Administraţia Financiară Judeţeană Mureş, ofiţeri de poliţie judiciară în cadrul cărora se clarifică înţelesul unor termeni/noţiuni prevăzuţi de legislaţia în materie, atribuţiile/competenţele fiecărui participant la cercetarea acestui gen de infracţiuni, întinderea şi aplicarea dispoziţiilor de procedură fiscală şi penală în cauzele având ca obiect aceste infracţiuni. Formele de pregătire desfăşurate în baza acestui program cuprind toţi procurorii de la parchetele din aria de competenţă a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş. Ambele programe (formare continuă centralizată, formare continuă descentralizată) au alocat un program special destinat Noilor Coduri, la aceste forme de pregătire participând progresiv toţi procurorii. În vederea clarificării problemelor izvorâte din aplicarea Noilor Coduri procurorii au participat şi la diferite forme de pregătire organizate de alte instituţii (de învăţământ universitar, de educaţie/cercetare juridică ş.a.). În acelaşi scop, au fost organizate şi forme de pregătire comună procurori – ofiţeri de poliţie. În vederea unificării practicii judiciare se realizează o colaborare permanentă cu adunările profesionale ale judecătorilor secţiilor penale ale instanţelor din aria de competenţă a Curţii de Apel Târgu-Mureş, în cadrul cărora se lămuresc probleme de drept controversate ori insuficient reglementate, rezultate din cauzele aflate pe rolul instanţelor a căror sesizare s-a făcut prin rechizitoriile (acordurile de recunoaştere a vinovăţiei) emise de parchetele de pe lângă acestea. Pregătirea profesională continuă a procurorilor s-a realizat şi prin seminarile/întâlnirile de lucru organizate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (unele în colaborare şi cu alte structuri specializate) în domenii specializate de activitate (infracţiuni de corupţie; conflict de interese; protecţia informaţiilor clasificate ş.a.). Oportunitatea oferită de informatizarea parchetelor şi fondul de documentare este valorificată pentru pregătirea şi studiul individual. Pentru prevenirea unor vulnerabilităţi/disfuncţionalităţi în activitatea parchetelor, la nivelul conducerii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş şi a celor două parchete de pe lângă tribunale s-au organizat periodic întâlniri de lucru cu prim-procurorii parchetelor subordonate, pentru dezbaterea unor probleme privind specificul managementului în parchete. Pregătirea profesională a personalului auxiliar de specialitate s-a realizat în conformitate cu prevederile Legii nr. 567/2004, prin programul anual propriu fiecărui parchet, care include câte 1 seminar pe trimestru şi se desfăşoară sub coordonarea unui procuror responsabil cu pregătirea profesională a personalului auxiliar de specialitate, precum şi prin programul centralizat al Şcolii Naţionale de Grefieri. Temele abordate prezintă utilitate deosebită şi interes: statistică şi registratură, ECRIS, comunicare, deontologie, Noile Coduri, protecţia informaţiilor clasificate ş.a. CAPITOLUL II Principalele modificări legislative cu impact asupra activităţii parchetului în anul 2014 Activitatea desfăşurată în anul 2014 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş şi de parchetele arondate a fost influenţată în mod direct de intrarea în vigoare, la 01.02.2014, a noului cod penal cât şi a noului cod de procedură penală. Tot la 01.02.2014 au intrat în vigoare şi celelalte legi care au completat reforma în materie penală şi procesual penală, adoptate în cursul anului 2013, respectiv:
Aceste modificări legislative majore au generat şi necesitatea elaborării unui nou Regulament de ordine interioară al parchetelor, elaborarea noilor formulare statistice, a ghidului de completare şi a nomenclatorului unic de infracţiuni, a nomenclatorului arhivistic al Ministerului Public, precum şi modificarea şi actualizarea aplicaţiei Ecris, în sensul adaptării sale noilor prevederi legale în materie penală. Deşi conform noului cod de procedură penală a fost modificată competenţa personală a parchetelor de pe lângă curţile de apel, în sensul extinderii acesteia, la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş, în cursul anului 2014 nu s-au înregistrat cauze cu persoane care să aibă calităţile prevăzute de art. 38 Cod pr. pen., atribuite în competenţa de cercetare a procurorilor din cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel prin Legea nr. 255/2013. În privinţa competenţei materiale este de menţionat că deşi infracţiunile de conflict de interese sunt potrivit actualei reglementări în competenţa de soluţionare a judecătoriilor, respectiv a parchetelor de pe lângă judecătorii, la nivelul acestei unităţi de parchet, prin Ordinul nr.11/din 24.02.2014 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş s-a dispus preluarea acestor cauze în vederea soluţionării. Totodată, prin acelaşi ordin s-a dispus preluarea şi a dosarelor având ca obiect infracţiuni săvârşite de lucrătorii de poliţie judiciară având gradul de ofiţeri, precum şi a celor săvârşite de funcţionari cu statut special din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, care şi anterior modificării legislative intrau în competenţa acestei unităţi de parchet. Raportat la cele menţionate mai sus, modificările aduse în materia competenţei nu au fost de natură a influenţa volumul de activitate aferent fazei de urmărire penală, în cazul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş. În privinţa celorlalte unităţi de parchet se constată în general o creştere a numărului de cauze soluţionate şi implicit o scădere a celor rămase în lucru la sfârşitul anului. În acest sens facem trimitere la datele statistice, potrivit cărora în cursul anului 2014 s-au soluţionat la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş şi a celorlalte unităţi de parchet arondate, un număr total de 26.577 de cauze faţă de 20.850, soluţionate în anul 2013 (creşterea fiind de 27,5%). În lucru au rămas la finele anului 2014, 31.600 cauze (din care 21.119 cu autori neidentificaţi) faţă de 37.707 (din care 25.757 cauze cu autori neidentificaţi) în perioada de comparaţie. Soluţionarea unui număr semnificativ de dosare cu autori necunoscuţi se explică prin reducerea limitelor de pedeapsă la majoritatea infracţiunilor, fapt ce a dus implicit la reducerea termenului de prescripţie a răspunderii penale. Cu privire la impactul intrării în vigoare a Noului Cod penal şi a Noului Cod de procedură penală asupra activităţii judiciare, se constată o uşoară creştere a volumului de activitate în ceea ce priveşte participarea procurorului la judecarea cauzelor penale. În anul 2014 procurorii de la parchetele din aria de competenţă a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş au avut un număr de 14.359 participări în şedinţe de judecată, la care se adaugă un număr de 7.544 cauze judecate cu participarea procurorului, comparativ cu anul 2013 când s-au înregistrat 14.253 participări în şedinţe de judecată, respectiv 7.057 cauze judecate cu participarea procurorului. Creşterea numărului de participări ale procurorului la judecarea cauzelor penale s-a înregistrat spre finalul anului 2014 ca urmare a deciziilor nr. 599/20.10.2014, nr. 641/11.11.2014, nr. 663/11.11.2014 ale Curţii Constituţionale, care au constatat neconstituţionalitatea mai multor dispoziţii din Codul de procedură penală vizând tocmai participarea procurorului la şedinţele de judecată (cu impact asupra activităţii procurorilor care îşi desfăşoară activitatea la unităţi de parchet cu un grad redus de ocupare a posturilor sau cu scheme reduse de personal). Procedura în cazul recunoaşterii învinuirii, a acordului de recunoaştere a vinovăţiei, neadministrarea în cursul cercetării judecătoreşti a probelor administrate în faza de urmărire penală şi necontestate de părţi, simplificarea procedurii de citare, comunicare, posibilitatea desemnării unui reprezentant al persoanelor vătămate, unele modificări aduse în materia asistenţei juridice a inculpatului au determinat o creştere a numărului cauzelor judecate cu participarea procurorului. Creşterea numărului de cauze judecate a generat şi o creştere a numărului căilor de atac declarate de procuror la parchetele de pe lângă judecători şi tribunale, în anul 2014 înregistrându-se un număr de 239 de căi de atac, comparativ cu 184 de apeluri şi recursuri promovate în anul 2013. Modernizarea unor instituţii de drept substanţial (cum ar fi trăsături esenţiale ale infracţiunii, cauzele justificative şi de neimputabilitate, unitatea şi pluralitatea de infracţiuni, cele privind pedepsele, privind minoritatea, gruparea unor categorii de infracţiuni, transpunerea unor infracţiuni din legi speciale în codul penal) dar şi introducerea unor instituţii noi (cum ar fi cele privind modalităţi de executare a pedepselor) au dus la eficientizarea actului de justiţie şi la o reglementare mult mai clară a acestor instituţii. Şi unele dispoziţii procedurale au avut efect pozitiv asupra actului de justiţie. Astfel, unele instituţii au dus la celeritatea actului de justiţie (cum ar fi cele care privesc începerea urmăririi penale, camera preliminară), altele au dus la eliminarea unor suspiciuni privind respectarea drepturilor părţilor şi a subiecţilor procesuali, prin reglementarea mult mai amănunţită a cazurilor şi limitelor de exercitare. În activitatea de urmărire penală obstacole şi dificultăţi sunt generate de următoarele situaţii: - declararea neconstituţională a Legii nr. 82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, fapt ce a dus la lipsirea organelor de urmărire penală de un instrument juridic eficient în combaterea infracţionalităţii şi practic la inaplicabilitatea dispoziţiilor art. 153 Cod pr. pen.;
În activitatea judiciară, intrarea în vigoare a Noului Cod penal şi a Noului Cod de procedură penală a ridicat probleme de interpretare şi aplicare a legii. Iniţial, aplicarea legii penale mai favorabile s-a făcut în raport de diferitele instituţii, o schimbare a practicii judiciare operând odată cu revirimentul judiciar produs prin intrarea în vigoare a Deciziei nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale. După publicarea deciziei Curţii Constituţionale, aplicarea legii penale mai favorabile s-a făcut şi cu respectarea deciziei nr.10 din 2014 pronunţată de Înalta Curte de casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care a stabilit că în aplicarea art. 5 Cod penal circumstanţele atenuante se apreciază global în funcţie de incriminare şi sancţiune, înlăturarea lor neaducând atingere principiului prevăzut de art. 418 Cod procedură penală, precum şi cu respectarea deciziei nr. 21 din 6.11.2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, care a statuat că, inclusiv în materia prescripţiei răspunderii penale, dispoziţiile art. 5 alin. 1 din Codul penal trebuie interpretare în conformitate cu Decizia nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale. În practica judiciară s-a pus problema aplicării legii penale mai favorabile şi în procedură specială a acordului de recunoaştere a vinovăţiei, stabilindu-se că în cazul acordului încheiat anterior datei de 20.05.2014 – data publicării în Monitorul Oficial a Deciziei nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale – sunt incidente dispoziţiile art. 484 alin. 1 Cod procedură penală, dispoziţii în baza cărora acordul a fost reformulat astfel încât încadrarea juridică dată faptei şi modalitatea de executare a pedepsei să atragă aplicarea unei singure legi cu privire la instituţiile de drept substanţial incidente, în sensul celor dispuse prin Decizia nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale. De asemenea, în activitatea judiciară au existat dezbateri contradictorii dacă în noua reglementare medicul din sistemul public de sănătate are sau nu calitatea de funcţionar public în accepţiunea dispoziţiilor art. 175 alin. 1 Cod penal, dezlegarea acestei chestiuni de drept fiind dată prin Decizia nr. 26 din 3.12.2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Cu privire la competenţa judecătorului de cameră preliminară de a verifica legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive în procedura de cameră preliminară, în ipoteza în care s-a formulat contestaţie potrivit art. 347 Cod pr. pen., deşi practica judiciară a Curţii de Apel Târgu-Mureş a relevat competenţa judecătorului care soluţionează contestaţia (fiind o problemă adiacentă celor care vizează fondul cauzei şi urmând procedura în care se află cauză), Decizia nr. 5 din 8.12.2014, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea unui recurs în interesul legii, a operat o schimbare a jurisprudenţei.
|