Ministerul public

Răspunderea disciplinară a procurorilor şi a personalului auxiliar

În anul 2014 faţă de procurori nu au fost aplicate sancţiuni disciplinare.

Din cadrul personalului auxiliar a fost trasă la răspundere disciplinară o grefieră de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc căreia i s-a aplicat sancţiunea excluderii din profesie prevăzută de art. 85 alin. 1 lit. „f” din Legea nr. 567/2004, pentru comiterea abaterilor disciplinare prevăzută de art. 84 lit. a şi d din aceeaşi lege (după alte două sancţiuni disciplinare mai blânde aplicate în anii 2012-2013).

2. 
   Răspunderea penală a procurorilor şi a personalului auxiliar
   

În anul 2014 un procuror a suferit o condamnare definitivă la pedeapsa închisorii (prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sighişoara, suspendat în perioada desfăşurării procesului penal conform art. 62 lit. a din Legea nr. 303/2004) şi a fost eliberat din funcţie conform art. 65 alin. 1 lit. f din Legea nr. 303/2004.

Un alt procuror (prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Gheorgheni) este suspendat din funcţie (începând cu luna noiembrie 2013) urmare a punerii în mişcare a acţiunii penale împotriva sa pentru fapte de corupţie, conform art. 62 lit. a din Legea nr. 304/2004.

În cadrul personalului auxiliar nu au fost persoane trase la răspundere penală.

CAPITOLUL IV
ROLUL PARCHETULUI ÎN DEZVOLTAREA

SPAŢIULUI EUROPEAN ŞI COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ.

Construcţia spaţiului judiciar european implică din partea Uniunii Europene şi a statelor membre respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, a garanţiilor procesuale pe care le proclamă în materie penală Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. În cadrul spaţiului judiciar comun al Uniunii Europene, cooperarea judiciară internaţională în materie penală se desfăşoară în temeiul unor instrumente comunitare care au la bază principiile recunoaşterii şi încrederii reciproce.

Odată cu încheierea Tratatului de la Lisabona - prin care s-a dorit consolidarea unui spaţiu european comun în care persoanele să circule liber şi să beneficieze de o protecţie judiciară eficace - s-a intensificat rolul procurorului naţional în domeniile cooperării judiciare în materie penală, civilă, precum şi în privinţa regimului străinilor (dreptul de azil, imigraţie, dreptul la libera circulaţie a străinilor etc.).

Având în vedere şi extinderea competenţelor Curţii de Justiţie Europene, inclusiv în materia cooperării poliţieneşti şi judiciare în materie penală, dar şi al respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, rolul procurorului alături de cel al instanţelor naţionale s-a intensificat.

Formele de cooperare-judiciară internaţională prevăzute în legislaţia internă de Legea nr. 302/2004 instituie procurorilor de la parchetele de pe lângă curţile de apel competenţe şi atribuţii specifice în materia predării în baza unui mandat european de arestare, transferului de proceduri în materie penală, transferul persoanelor condamnate, asistenţa judiciară în materie penală, extrădarea, recunoaşterea şi executarea hotărârilor, alte forme de cooperare.

La nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş există un procuror specializat, desemnat în reţeaua de cooperare judiciară internaţională din cadrul Ministerului Justiţiei.

Utilizarea instrumentelor comunitare de asistenţă judiciară în materie penală a permis procurorilor din cadrul parchetelor realizarea unor conexiuni judiciare directe cu alţi magistraţi europeni, în unele cauze complexe (ca de exemplu cele având ca obiect infracţiuni de natură economică).

De altfel, în cauzele instrumentate, procurorii au urmărit respectarea dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 din CEDO, reducerea duratei excesive de soluţionare a unor cauze pentru respectarea dreptului părţilor de a fi judecate într-un termen rezonabil conform aceluiaşi articol 6 din CEDO şi ca privarea de libertate să aibă loc cu respectarea prevederilor art. 5 din CEDO.

CAPITOLUL V

RAPORTURILE DINTRE PARCHET ŞI CELELALTE INSTITUŢII, ORGANISME, PRECUM ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ

V.1. Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii
În cadrul relaţiilor instituţionale, raporturile parchetului cu Consiliul Superior al Magistraturii au fost funcţionale şi eficiente, ele bazându-se pe respectarea principiilor fundamentale ce guvernează activitatea acestei instituţii, potrivit cărora Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.

În vederea îndeplinirii obiectivelor comune cu privire la eficientizarea şi creşterea transparenţei actului de justiţie, consolidarea capacităţii instituţionale, îmbunătăţirea politicii de resurse umane, creşterea eficienţei sistemului judiciar prin îmbunătăţirea managementului parchetelor s-a dat curs solicitărilor primite din partea acestei instituţii şi s-au luat măsuri pentru aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor înscrise în regulamentele şi hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii.

Prin afişarea pe site-ul acestei instituţii a tuturor problemelor de activitate specifică, de la organizarea diferitelor examene de promovare a magistraţilor, aspecte legate de formarea şi realizarea carierei profesionale a acestora, apărarea sistemului judiciare şi a reputaţiei profesionale a magistraţilor, la diferite puncte de vedere în domeniul legislativ şi programele pentru formarea continuă a activităţii profesionale, procurorii obţin în timp util informaţii certe, de maxim interes.
V. 2. Raporturile cu instanţa şi organele de cercetare penală
Raporturile cu instanţele de judecată au fost foarte bune, interesul comun fiind acela al obţinerii unui act de justiţie superior calitativ. În cursul anului 2014 s-au permanentizat formele comune de pregătire profesională, prin participarea unor procurori la dezbaterile de formare profesională a judecătorilor .

În raporturile cu organele de cercetare penală, s-a îmbunătăţit pe parcursul anului colaborarea dintre parchet şi poliţie, prin organizarea unor şedinţe de lucru comune şi forme de pregătire profesională; s-a înţeles în mod reciproc impactul negativ pe care îl are lipsa de personal sau de pregătire specializată la ambele instituţii şi că prin coordonarea eforturilor ambelor instituţii se pot obţine rezultate în soluţionarea cu operativitate, în cadrul procesual dat, a stocurilor de dosare existente şi a activităţilor curente, astfel încât soluţiile să corespundă exigenţelor legale şi să se înscrie în termene rezonabile.

Activităţile comune ale procurorilor cu judecătorii şi cu ofiţerii de poliţie judiciară în domeniul pregătirii profesionale creează premisele unificării practicii judiciare, a realizării unui act de justiţie superior calitativ.

V.3. Raporturile cu serviciile de informaţii
Raporturile cu Serviciul Român de Informaţii şi serviciile de Informaţii din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor au fost de bună colaborare, notele informative contribuind la sesizarea unor infracţiuni clarificarea stării de fapt în diferite cauze, la identificarea şi localizarea participanţilor la pregătirea şi săvârşirea de fapte prevăzute de legea penală, a persoanelor condamnate care se sustrag executării pedepsei.
V.4. Raporturile cu Barourile de avocaţi precum şi cu experţii judiciari

Raporturile cu avocaţii au fost bune, avocaţii au răspuns cu promptitudine solicitărilor de acordare de asistenţă juridică din oficiu. Într-o proporţie rezonabilă şi experţii judiciari şi-au îndeplinit sarcinile, s-ar impune totuşi mai multă operativitate în efectuarea şi depunerea la dosar a rapoartelor de expertiză dispuse în anumite cauze.

Datorită specificului demografic al zonei se impune menţionarea că procurorii intră în raporturi profesionale şi cu interpreţii (traducători), procesul penal necesitând frecvent utilizarea interpreţilor de limba maghiară. Cum sunt puţine persoane cu această calitate care să dea curs solicitărilor de participare la actele procedurale efectuate de procuror, s-ar impune introducerea în statul de funcţii al parchetelor (de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş şi Tribunalele Mureş şi Harghita) a câte unui post de interpret.
V.5. Raporturile cu justiţiabilii

Respectarea drepturilor procesuale ale justiţiabililor – în special dreptul de liber acces la justiţie, garantarea dreptului la apărare, eliminarea oricăror forme de discriminare între aceştia a fost asigurată. Parchetul a dat dovadă de transparenţa necesară organizării de o manieră corectă şi accesibilă, activitatea de studiu şi consultare a dosarelor, inclusiv de eliberare de înscrisuri din dosare la cererea persoanelor îndreptăţite, în condiţiile legii.

S-a urmărit asigurarea transparenţei actului de justiţie. Direct sau prin apărător, părţile şi subiecţii procesuali au avut acces la dosarele pe rol sau arhivate, iar cererile formulate de justiţiabili au fost analizate şi rezolvate în termenul prescris de lege.

Accesul la dosare şi la evidenţele parchetului s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor art. 31 din Constituţie, art. 94 din Codul de procedură penală sau/şi art. 14 din Legea nr. 544/2001 privind accesul la informaţiile de interes public (după caz).

V.6. Raporturile cu mass-media şi organismele societăţii civile

Atât cererile, cât şi sesizările formulate de reprezentanţii mass-media şi ai societăţii civile au fost tratate cu celeritate, răspunzându-se cu promptitudine acestora.

Informarea opiniei publice s-a făcut, întotdeauna, cu respectarea prezumţiei de nevinovăţie a suspecţilor/inculpaţilor, a caracterului nepublic al urmăririi penale, respectarea dreptului justiţiabililor indiferent de calitatea procesuală la respectul vieţii private şi familiale şi la secretul datelor cu caracter personal.

În totalitatea cazurilor, reprezentanţii mass-media au dat dovadă de înţelegere a necesităţii de respectare a drepturilor sus-amintite.

CAPITOLUL VI
CONCLUZII PRIVIND PROGRESELE ÎNREGISTRATE, VULNERABILITĂŢILE IDENTIFICATE ŞI MĂSURILE LUATE SAU PROPUSE PENTRU REMEDIEREA ACESTORA
Însumând criteriile de analiză dezvoltate anterior, se poate concluziona că în anul 2014 rezultatele activităţii au fost superioare celei din 2013 , atât din punct de vedere al eficienţei, cât şi al calităţii, la toate parchetele din aria de competenţă a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Tg. Mureş:

- a crescut volumul cauzelor soluţionate cu 82,90% în activitatea proprie a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Tg. Mureş şi cu 27,5% în ansamblu ( activitatea centralizată);

- a crescut în anul 2014 faţă de anul 2013 operativitatea în soluţionarea cauzelor de la 63,20% la 86% în activitatea proprie a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Tg. Mureş şi de la 40,68% în activitatea centralizată la 46,83%;

- a scăzut durata medie de soluţionare a cauzelor ;

- a scăzut numărul cauzelor rămase nesoluţionate la sfârşitul anului 2014 , faţă de aceeaşi perioadă a anului 2013 cu 26,6% în activitatea proprie a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Tg. Mureş şi cu 16,2% în activitatea centralizată;

- a crescut numărul inculpaţilor trimişi în judecată în activitatea proprie a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Tg. Mureş cu 60,60% , iar în activitatea centralizată scăzut cu 30,2% , această diminuare fiind explicabilă prin modificările legislative ( posibilitatea împăcării la anumite infracţiuni cu pondere însemnată în activitatea parchetelor – furt , înşelăciune ; aplicarea principiului oportunităţii).

În activitatea judiciară , a crescut cu 12% numărul cauzelor judecate cu participarea procurorului şi numărul hotărârilor judecătoreşti verificate de procuror atât în activitatea proprie a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Tg. Mureş , cât şi în activitatea centralizată.

- a crescut cu 29,9% numărul căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti penale nelegale şi netemeinice exercitate de procurorii de la parchetele de pe lângă judecătorii şi tribunale; în activitate proprie a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Tg. Mureş a scăzut numărul căilor de atac ( diminuarea este explicabilă prin modificările legislative privind căile de atac).

- a crescut volumul şi s-a diversificat activitatea în domeniul cooperării judiciare internaţionale.

În ceea ce priveşte calitatea , s-a menţinut tendinţa pozitivă din anul 2013:

- numărul total al inculpaţilor faţă de care s-a dispus achitarea în anul 2014, deşi numeric ( 40 inculpaţi) este superior celui din 2013 ( 11 inculpaţi), nu denotă o înrăutăţire a acestui indicator, deoarece din totalul achitărilor , faţă de 5 inculpaţi achitarea s-a pronunţat în temeiul art. 18¹ Cod penal vechi, faţă de 22 soluţia de achitare s-a dispus ca urmare a dezincriminării , iar imputabile sunt reţinute achitările pronunţate faţă de 3 inculpaţi ( în două cauze , una de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita - cu 1 inculpat şi una de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin – cu 2 inculpaţi).

În concluzie , în anul 2014 procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Tg. Mureş şi de la parchetele din aria a de competenţă au reuşit să consolideze rezultatele bune obţinute în anul anterior şi să le menţină pe o linie ascendentă, acţionând constant să depăşească dificultăţile şi să găsească soluţii adecvate pentru rezolvarea problemelor generate de lacunele şi inconsecvenţele textelor noilor coduri, de interpretările diferite date de jurisprudenţă unor instituţii de drept , de lipsirea de eficienţă a unor reglementări legale utile în activitatea de urmărire penală ( Legea nr. 82/2012 declarată neconstituţională).

Prioritatea în anul 2015 o reprezintă pentru Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş eficientizarea activităţii de urmărire penală în ce priveşte finalizarea prin tragere la răspundere penală a inculpaţilor în cauze având ca obiect infracţiunea de conflict de interese (preluate pe cale ierarhică de la parchetele de pe lângă judecătorii) , ceea ce presupune şi intensificarea colaborării cu serviciile de informaţii ; îmbunătăţirea indicelui de operativitate în soluţionarea tuturor cauzelor ; acordarea de sprijin parchetelor din subordine pentru soluţionarea dosarelor monitorizate datorită vechimii.
Procuror general

Otilia Abram