Premierul ungar Viktor Orban vine in Romania. Va inaugura la Cluj o scoala profesionala
Premierul Ungariei, Viktor Orban, va face o vizita in judetul Cluj, in perioada 2-3 octombrie, ocazie cu care va inaugura o scoala profesionala finantata de Guvernul de la Budapesta. Surse politice au declarat, pentru Agerpres, ca in cadrul vizitei sale, care este una privata, cu exceptia inaugurarii scolii profesionale, Viktor Orban se va intalni si cu liderii formatiunilor politice maghiare din Romania, precum si cu liderii bisericilor traditionale maghiare.
Potrivit acelorasi surse, Guvernul Ungariei ar fi contribuit cu aproape 700.000 de euro pentru scoala profesionala din Cluj.
La randul sau, coordonatorul de presa al Eparhiei Reformate a Ardealului, Kiss Gabor, a declarat, miercuri, pentru Agerpres, ca premierul Viktor Orban ar urma sa viziteze, in regim privat, si Universitatea Sapientia din Cluj, construita cu ajutor financiar al Guvernului Ungariei, precum si localitatea clujeana Rascruci.
"Vineri, de la 10,00, va avea loc inaugurarea scolii profesionale, care tine de Biserica Reformata. Scoala apartine de Liceul Teologic Reformat si va purta numele episcopului Szasz Domokos. Premierul vine joi, si vineri va avea loc inaugurarea. Ce se intampla la Rascruci si Sapientia este organizat din Ungaria si este o vizita privata, doar partea de la inaugurare este publica", a explicat Kiss Gabor.
http://www.gandul.info/reportaj/multumiri-lui-adrian-nastase-la-deschiderea-anului-universitar-la-snspa-ce-s-a-intamplat-dupa-ce-un-student-a-afisat-mesajul-nu-mi-place-acest-guvern-13360057
Mulţumiri lui Adrian Năstase la deschiderea anului universitar la SNSPA. Ce s-a întâmplat după ce un student a afişat mesajul „Nu-mi place acest Guvern”
„Şcoala Naţională este o resursă naţională”, au aflat miercuri, la deschiderea anului universitar, studenţii veniţi, în noul sediu al Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Administrative, să asiste la deschiderea anului universitar. Clădirea cu opt nivele, situată pe Bulevardul Expoziţiei în Nordul Capitalei, a atras, la prima oră a dimineţii, mulţi oameni politici, sociologi şi miniştri. În sala plină ochi de oficialităţi, studenţii au stat îngrămădiţi în spate şi nevoiţi să asculte discursurile sforăitoare ale acestora. Nemulţumit de politizarea începutului de an universitar, un tânăr a decis să ia atitudine şi a afişat un mesaj de protest: „Nu-mi place acest Guvern”. O profesoară l-a reperat imediat şi a luat şi ea atitudine, la rândul său, s-a aşezat în faţa studentului, astfel încât să ascundă mesajul critic.
Bottom of Form
La ora 10, studenţii încă nu intraseră în toate cele trei amfiteatre în care se desfăşura simultan deschiderea. Discursurile oficiale ale ministrului Educaţiei, ale rectorului şi ale invitaţilor urmau să fie transmise în direct în alte două săli pline ochi de studenţi. ”Avem o mie de studenţi care participă la această deschidere de an şcolar”, anunţă rectorul Alina Bărgăoanu, cea care îl înlocuieşte în funcţie pe Remus Pricopie, cât timp acesta este ministrul Educaţiei.
„Tăriceanu nu e Iohannis”
În curtea plină cu studenţi se distinge la prima oră un grup de sociologi de la SNSPA: Mirel Palada, consilier al lui Victor Ponta, Marius Pieleanu şi Alfred Bulei. Sociologii atrag atenţia prin pasiunea cu care vorbesc despre alegeri. „Tăriceanu nu e Iohannis”, strigă Mirel Palada de lângă gard, atrâgând atenţia celor care treceau pe lângă el.
Sus, în amfiteatrul principal, unde are loc deschiderea, nu mai ai un loc unde să te aşezi. Sala pare neîncăpătoare pentru miniştrii, ambasadorii, politicienii aflaţi deja în scaune. Studenţii, puţini la număr în comparaţie, stau pe rândurile de sus ale amfiteatrului, în timp ce sala este înţesată de profesori.
Ministrul Remus Pricopie stă la prezidiu, alături de rectorul Alina Bărgăoanu, care are cuvântul de deschidere. „Este a doua naştere a universităţii noastre”, începe rectorul Bărgăoanu, care îl aminteşte pe fondatorul şcolii, Vasile Secăreş, în timp ce citeşte de pe foile pregătite dinainte.
„Ne exprimăm sentimentele noastre de gratitudine faţă de cel care a avut iniţiativa de a întemeia o nouă universitate atunci în 1990, şi care a fost şi primul său rector, domnul profesor Vasile Secăreş”. La auzul numelui rectorului fondator, discursul Alinei Bărgăoanu este întrerupt de aplauzele puternice din sală, timp de zece secunde.
Vizibil emoţionată, doamna Bărgăoanu continuă şi le spune celor prezenţi că sediul în care se află nu se poate ridica nici într-un mandat de rector, nici într-un mandat de ministru.
„Daţi-mi voie să adresez mulţumirile noastre tuturor miniştrilor care ne-au ajutat în ridicarea acestei clădiri: domnului Cristian Adomniţei, doamnei Ecaterina Andronescu, domnului Daniel Funeriu, actualilor miniştri ai Educaţiei. Ne bucurăm că în acest caz a existat continuitate”, spune rectorul, amintindu-le parcă celor prezenţi de schimbările nenumărate din sistemul de educaţie.
După ce le spune celor prezenţi că SNSPA îşi propune să fie orientată spre performanţă, şi „mai ales pe responsabilitatea faţă de tinerii studenţi”, rectorul anunţă că universitatea vrea să internaţionalizeze studiile şi să atragă studenţi străini.
Titus Corlăţean: „În centrala MAE sunt foarte mulţi absolvenţi de SNSPA”
Următorul invitat la microfon este Titus Corlăţean, ministrul Afacerilor Externe, care felicită gazdele pentru noul sediu. „Ca unul care a studiat şi în ţară şi în străinătate aveţi un sediu superb şi vă doresc să-l folosiţi aşa cum se cuvine”, îşi începe Corlăţean discursul.
Ministrul de Externe le mărturiseşte celor prezenţi că a venit dintr-un motiv pragmatic. „Uitându-mă un pic în structura corpului diplomatic în centrala MAE, am contatat că sunt foarte mulţi absolvenţi de SNSPA, undeva la 10%. Pot să vă spun că există o bază a corpului diplomatic extrem de solidă, care îşi are rădăcini în studiile făcute la SNSPA. Şi spun acest lucru pentru că mă gândesc şi în perspectivă, mă gândesc la prima preşedinţie a României la Consiliul Uniunii Europene, în 2019”, spune Corlăţean care asigură asistenţa că MAE are nevoie tot timpul de „sânge proaspăt”.
Cu toate acestea, Corlăţean aminteşte de concursul foarte strâns pe care Ministerul de Externe l-a organizat în urmă cu puţin timp, concurs la care au participat 900 de concurenţi pentru 30 de locuri. Aplauze! Urmează ministrul Educaţiei, Remus Pricopie.
Discursul ministrului Educaţiei durează cel mai mult. Remus Pricopie îl felicită şi el pe rectorul Şecăreş.
„Cred că trebuie să-l felicităm şi să-i mulţumim domnului rector Secăreş, pentru viziunea pe care a avut-o în ianuarie 1990, şi anume aceea că România are nevoie de specialişti în cinci domenii, câte erau la vremea respectivă: relaţii internaţionale, ştiinţe politice, management, administraţie publică, comunicare instituţională”, spune Pricopie.
Student: „Nu-mi place acest Guvern”
Între timp, în sală un student nemulţumit îşi ridică tableta astfel încât cei doi miniştri să-i vadă mesajul: „Nu-mi place acest Guvern”. Studentul în anul III a afişat fotografia pe o tabletă cu care a venit la ceremonie. Ulterior, el a declarat pentru Mediafax că a făcut acest gest din cauza faptului că deschiderea anului universitar a fost transformată într-un eveniment politic.
„Este dreptul meu să îmi exprim nemulţumirea. Ceea ce trebuia să fie deschiderea anului universitar s-a transformat într-un eveniment politic, iar domnul ministru (Remus Pricopie - n.r.) nu a făcut altceva decât să-şi evalueze meritele şi să prezinte tot ce s-a întâmplat în mandatul său", a spus studentul.
Discursul lui Remus Pricopie continuă ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat, tableta studentului este acoperită de o profesoară care s-a aşezat în faţa lui, pentru a acoperi mesajul afişat pe aceasta.
„Ne mândrim să avem printre absolvenţi diplomaţi de marcă, dar şi în corpul profesoral. De exemplu, domnul Mircea Geoană care a predat la SNSPA în anii 90”, spune Pricopie, uitându-se ţintă spre Mircea Geoană care stătea în primul rând.
Pricopie: Într-un fel datorez SNSPA-ului tot ceea ce a urmat în cariera mea
„SNSPA a schimbat destinul multor tineri, eu sunt unul dintre aceştia. M-am format iniţial la Universitatea Bucureşti, să devin profesor, am urmat cursurile secţiei de ştiinţă, am învăţat multă pedagogie, istorie, psihologie, dar am învăţat şi disciplinele pe care urma să le predau, respectiv chimie, fizică. Aici, la SNSPA, am descoperit un alt domeniu, la care nici nu visasem. Şi am devenit profesor într-un domeniu al ştiinţelor sociale. Într-un fel, datorez SNSPA-ului tot ceea ce a urmat în cariera mea”, mărturiseşte ministrul.
Pricopie vorbeşte dspre clădirea nouă, dar profită de acest lucru şi se laudă cu investiţiile pe care le-a făcut Guvernul. „Vorbim de peste 200 de milioane de euro, investiţie în infrastructura de învăţământ superior şi cercetare în ultimii doi ani, cu aceste sume venite din diferite surse: bugetul statului, programul Regio....”, spune Pricopie.
Ministrul Educaţiei îşi continuă discursul spunând că România are cea mai mare rată de angajare în momentul actual. ”Ne aflăm în acest moment la cel mai scăzut nivel de şomaj, deci cel mai ridicat de absorbţie a abolvenţilor de învăţământ superior”, vrea ministrul să-i convingă pe cei din sală.
„Avem obligaţia să recunoaştem performanţa şi calitatea acolo unde ele există şi avem obligaţia să facem curăţenie acolo unde trebuie să facem curăţenie. În ultimii doi ani, şi n-o spun cu mândrie, pur şi simplu aşa stau lucrurile, au fost închise peste 300 de programe de studii, nu le-a închis Ministerul Educaţiei, sunt deciziile autonome ale universităţilor”, continuă Remus Pricopie.
Ministrul anunţă că în perioada următoare Guvernul va aborda strategia pentru învăţământ superior şi pentru cecertare. „Nu în acord cu opţiunea politică a actualului Guvern, sau actualilor miniştri, ci în raport cu nevoile societăţii, opţiunea politică este cea care rezidă din nevoile societăţii”, conchide neconvins Remus Pricopie.
Vasile Secăreş: „Şcoala Naţională nu numai că există, dar este o resursă naţională”
Urmează rectorul fondator Vasile Secăreş, amintit şi felicitat de cei care au vorbit înaintea lui. „Au trecut 25 de ani şi Şcoala Naţională - cum îi spun eu - există, spun asta pentru că în România e greu să construieşti instituţii, e greu să le menţii. Dar Şcoala Naţională nu numai că există, dar este o resursă naţională. De-a lungul acestei perioade a contribuit la crearea unei noi elite”, începe fostul rector. Profesorul vorbeşte despre oamenii care au trecut pe la SNSPA şi au ajuns în funcţii politice sau în diplomaţie.
„Cred că sunt mai bine de 20 de ambasadori, înalţi funcţionari ai statului, politicieni. Sorin Ducaru, asistent al secretarului general al NATO este probabil un simbol al acelei promoţii de aur, promoţiile de început. Absolvenţii din Basarabia care au trecut pe la SNSPA stăpânesc toate ambasadele importante în Europa şi în lume, şi cred că au jucat un rol împortant în drumul european al Moldovei”, mai spune Secăreş.
Animat de o nostalgie a vremurilor trecute, fostul rector le spune celor prezenţi că şcoala te învaţă meserie. „Oamenii care au făcut şcoala au fost implicaţi în reformele care au schimbat faţa României în acea perioadă, şi aici mă gândesc la profesorul Ioan Mircea Paşcu, acum europarlarmentar, la Mugur Isărescu care a predat în şcoală, la Ioan Alexandru, la Adrian Năstase, care a predat la începuturi. Au predat şi miniştrii de externe – Mircea Geonă, Teodor Meleşcanu. Oameni care au adus nu numai ştiinţa de carte, dar şi pulsul viu a ceea ce se întâmpla în România, a ceea ce schimba faţa României”, îşi încheie fostul rector discursul.
Ultimii sunt studenţii
Rectorul Bărgăoanu anunţă că festivitatea se va încheia cu discursul unei studente, aflate în imediata apropiere a ministrului Educaţiei. Fata le spune însă celor din sală că e de şapte ani la SNSPA, acum fiind student doctoral.
„Vă spun că se cere să treceţi prin filtrul raţiunii tot ceea ce primiţi la cursuri şi la seminarii. Acest lucru e de o mie de ori mai folositor decât să învăţaţi pe dinafară sute de cursuri”, spune studenta la doctorat.
Totuşi, fata admite că ceea ce le spune poate fi subiectiv. „La nivel individual există diferenţe, de aceea vă spun să nu mă credeţi pe cuvânt, ci să dezvoltaţi o relaţie personală cu SNSPA şi să vă descoperiţi propriile motivaţii”, conchide studenta.
Afară, pe holurile universităţii, ministrul Educaţiei spune că el, ca ministru, a dat 3% din suma pentru noua clădire de la SNSPA. „Construcţia efectivă a început în 2009, dar proiectul a început cu aproape 10 ani în urmă. De la bun început, cred că era ministru domnul profesor Hărdău, a existat o înţelegere la nivelul Ministerului Educaţiei ca SNSPA-ul să acopere 40 la sută din costurile proprii şi Ministerul Educaţiei să aloce 60 la sută. În acest moment, dacă nu mă înşel, vorbim de 17.000 de metri pătraţi", a conchis minstrul Pricopie.
http://www.gandul.info/stiri/institut-de-cercetare-de-40-de-miloane-de-euro-la-politehnica-bucuresti-13359823
Institut de cercetare de 40 de miloane de euro la Politehnica Bucureşti
Un institut de cercetare cu 41 de laboratoare, în valoare de 40 de milioane de euro, în care vor lucra peste 200 de cercetători, va fi finalizat, până la sfârşitul lui 2015, la Universitatea Politehnica Bucureşti (UPB), a anunţat, miercuri, senatorul Ecaterina Andronescu, preşedintele Senatului UPB.
Bottom of Form
Anunţul a fost făcut la deschiderea noului an universitar.
Ecaterina Andronescu, fost rector al instituţiei, a declarat că este vorba despre un proiect finanţat cu bani europeni, care presupune construirea unui institut cu 41 de laboratoare, care să funcţioneze într-o clădire cu spaţiul util de 8.000 de metri pătraţi.
Potrivit senatorului Andronescu, în laboratoarelor noului institut, care ar trebui să fie gata până la sfârşitul anului viitor, vor lucra peste 200 de cercetători. "Vă asigur că suntem cu ochii pe cei care se află acum în şcoală în programele de studii doctorale şi post doctorale pentru ca la sfârşitul anului 2015, când ar trebui să începem activităţile de cercetare, să putem face o selecţie", a mai spus Ecaterina Andronescu.
Pe de altă parte, Andronescu a spus că, tot la UPB, se intenţionează construirea unui cămin nou, cu opt etaje şi o capacitate de peste 1.000 de locuri.
"Avem în proiect construirea unui nou cămin în Politehnică, dar aşteptăm să se deschidă exerciţiul bugetar 2014 - 2020. Camerele vor fi confortabile, cu grup sanitar în cameră, nu cum sunt căminele actuale, construite începând cu anii 1960 şi 1981. Studenţii noştri de astăzi aşteaptă alte condiţii de cazare", a mai declarat preşedintele Senatului UPB.
http://www.romanialibera.ro/societate/educatie/ce-surprize-au-pregatit-universitatile--din-constanta-in-noul-an-scolar-351823
Ce surprize au pregătit universitățile din Constanța în noul an școlar
Conducerile Universității Maritime și a Universității Ovidius au prezentat studenților noutățile cu care îi așteaptă. Studenţii constănţeni au deschis miercuri un nou an universitar. „Bobocii” au avut emoţiile cele mai mari, ei fiind şi cei care s-au grăbit să ajungă la aviziere pentru a-şi nota orarul. Ţinută oficială şi atmosferă festivă, dar sobră, la Academia Navală „Mircea cel Bătrân”, acolo unde învaţă peste 2.000 de studenţi militari şi civili.
Amintirile foştilor studenţi
Universitatea Maritimă din Constanţa a găzduit deschiderea universitară la Baza nautică a instituţiei. Printre invitaţi, şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Cristinel Dragomir. „Pentru mine momentul este unul special la UMC, deoarece sunt absolvent al acestei instituţii şi ori de câte ori vin la deschiderea anului şcolar mă încearcă un sentiment de mândrie. Constat de câte ori vin aici că sunt condiţii extraordinare pentru a învăţa şi, având în vedere dotarea materială valoroasă, mă face să cred că şi în viitor această universitate va fi una dintre cele reprezentative din România”, a spus reprezentantul CJ. „Avem o achiziţie de două simulatoare care se va perfecta în următoarele două săptămâni şi avem unul dintre simulatoarele foarte importante pentru tot ceea ce înseamnă astăzi activitate offshore, adică activitate de exploatare resurse naturale – gaze şi petrol. Acest simulator este deja instalat şi este pregătit să-l oferim nu numai studenţilor, ci și celor interesaţi să practice această activitate”, a precizat prorectorul UMC, prof. univ. dr. Cornel Panait.
„Ovidius”, pe locul nouă în topul naţional
Tot ieri au deschis anul universitar şi studenţii Universităţii „Ovidius”, instituţie care porneşte în acest an cu o echipă nouă de conducere. Rectorul instituţiei, prof. univ. dr. Sorin Rugină, a ţinut să transmită celor prezenţi la eveniment că „Universitatea Ovidius este o universitate de elită, o instituţie emblemă a judeţului, aşa cum trebuie să fie orice instituţie academică într-un oraş universitar. Ne aflăm în primele zece universităţi ca număr de studenţi. Misiunea noastră este de a vă oferi datele necesare pentru a vă forma ca specialişti, pentru a deveni utili în comunitatea în care veţi merge şi, de asemenea, să vă stimulăm apetitul pentru cercetare. Echipa actuală are o misiune suplimentară, o misiune de modernizare a acestei instituţii, o instituţie care a trăit şi momente mai grele. Această modernizare începe prin a creşte calitatea educaţiei, pentru că nu ne mulţumim doar cu locul nouă numeric. Ne dorim să fim în topul universităţilor în special din România, dar şi în străinătate”, a spus Rugină. După discursurile oficiale, unii studenţi au optat pentru a-şi cunoaşte colegii şi profesori, alţii au preferat să bea o cafea şi să pălăvrăgească despre cum au mai petrecut în această vară.
PARTENERIAT
Colaborarea cu Nigeria continuă
Tot la UMC vor frecventa cursurile anului I şi 170 de studenţi din Nigeria, care se vor alătura astfel celor 170 de studenţi din anul al II-lea. Studenţii nigerieni au sărbătorit, ieri, şi Ziua Naţională a Nigeriei, la un hotel din Mamaia. Pe de altă parte, din ianuarie şi până în prezent instituţia a trimis în practică 590 de studenţi. „ Un număr relativ mare în condiţiile restrângerilor şi problemelor legate de tranzitul şi transportul de marfă în această perioadă de criză”, a precizat prorectorul UMC, prof. univ. dr. Cornel Panait. La UMC învaţă 5.500 de studenţi. După cele două sesiuni de admitere au mai rămas neocupate circa 100 de locuri la specializările nenavale, mai precis la Ingineria Mediului şi la Inginerie Economică.
http://www.romanialibera.ro/societate/educatie/ani--un-profesor-al-universitatii-ovidius-are-o-avere-nejustificata-de-peste-49-000-de-euro-351790
ANI: Un profesor al Universității Ovidius are o avere nejustificată de peste 49.000 de euro
Un fost șef de catedră al Universității ”Ovidius” din Constanța are o avere de peste 49.000 de euro pe care nu o poate justifica, arată un comunicat al Agenției Naționale de Integritate (ANI).
Alexandru Ioniță are o diferență nejustificată în avere de 218.959 lei.
Astfel, ANI ”a dispus sesizarea Comisiei de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Bucureşti în vederea începerii acţiunii de control cu privire la modificările patrimoniale intervenite şi veniturile realizate de către Ioniță Alexandru în perioada exercitării funcției publice.
Ioniță Alexandru a fost informat despre declanșarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum și drepturile de care beneficiază – de a fi asistat sau reprezentat de un avocat şi de a prezenta date sau informații pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris. Persoana evaluată a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere”.
http://www.romanialibera.ro/societate/educatie/pricopie-crede-ca-sunt-prea-putini-studenti-in-romania--351767
Pricopie crede că sunt prea puțini studenți în România
Ministrul Educației, Remus Pricopie, consideră că în România sunt prea puțini studenți și că țara noastră nu va putea atinge ținta UE de populație cu studii superioare, fixată pentru 2020, informează Mediafax.
Prezent la deschiderea anului universitar la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative (SNSPA), Pricopie a declarat că în universităţile din România sunt în jur de 500.000 de studenţi, iar rata de angajare a absolvenţilor de studii superioare este la cel mai înalt nivel din ultimii ani.
"În acest an, avem cel mai scăzut nivel de şomaj şi cel mai crescut nivel de absorbţie a absolvenţilor de studii superioare", a spus demnitarul.
Pe de altă parte, Pricopie a arătat că numărul de studenţi din România este "mult prea mic".
"Din punctul meu de vedere, şi nu doar din punctul meu de vedere, pentru că statisticile europene ne arată că numărul de studenţi în România este mult prea mic. Media la nivelul UE ar trebui să ajungă la 40 la sută la nivelul lui 2020 (procentul celor cu studii superioare din populaţia de 30-34 de ani). România, din păcate, nu va atinge acest nivel, şi avem un target de 26 la sută în 2020, în condiţiile în care, astăzi, nivelul este de 20 la sută", a spus ministrul.
Remus Pricopie a mai spus că performanţa şi calitatea din învăţământul superior trebuie să fie recunoscute acolo unde există, la fel cum trebuie făcută "curăţenie" unde este nevoie
DEPARTAMENTUL DE COMUNICARE F.S.L.I.
Dostları ilə paylaş: |