Minuta intâlnirii cu ambasadorii statelor membre ue, canadei si statelor unite ale americii



Yüklə 26.28 Kb.
tarix17.01.2019
ölçüsü26.28 Kb.


MINUTA INTÂLNIRII CU AMBASADORII STATELOR MEMBRE UE, CANADEI SI STATELOR UNITE ALE AMERICII

15 februarie 2006, Bucuresti, Cercul Militar National

PARTICIPANŢI:

Iulian Gîlcă, preşedinte CSM

Cristian Deliorga, vicepreşedinte CSM

Nicolae Popa, preşedintele ÎCCJ, membru CSM

Monica Macovei, ministrul justiţiei, membru CSM

Lidia Bărbulescu, membru CSM

Anton Pandrea, membru CSM

Dan Lupaşcu, membru CSM

Viorel Virgil Andreieş, membru CSM

Angela Hărăstăşanu, membru CSM

Florica Bejinaru, membru CSM

Ioan Burlacu, membru CSM

Alexandrina Rădulescu, membru CSM

Dan Chiujdea, membru CSM

Irina Zlătescu, membru CSM
Liviu Pîrvu, secretar general CSM

Raluca Gâlea, director DIERIIPP

Alina Prelipcean, şef serviciu DIERIIPP

Cecilia Morariu, purtător de cuvânt

Dana Nica- euroconsilier

Călina Irimiea- euroconsilier

Mircea Munteanu- euroconsilier

Monica Rapaport- consilier juridic, DIERIIPP

Sergiu Diaconescu- consilier juridic, DIERIIPP

Ambasadori:

Ambasador Christian ZEILEISSEN, Austria

Ambasador Ole LISBORG, Danemarca

Ambasador Juan Pablo GARCIA-BERDOY, Spania

Ambasador Jan SOTH, Slovacia

Ambasador Alexandre Maria Lindim Vassalo, Portugalia

Ambasador Jacques Louis WERNER, Olanda

Ambasador Daniele MANCINI, Italia

Ambasador Padraic CRADOCK, Irlanda

Ambasador Wilfried Gruber, Germania

Ambasador Tapio SAARELA, Finlanda

Ambasador Svante KILLANDER, Suedia


Reprezentanţi:

Sandor Mozes - Ungaria

Magdalena Cramperova- Cehia

Francois Delehouissi- Franţa

Jean Therriault- Canada

Onno Simons- Delegaţia Comisiei Europene în România

Krzysztof Lewandowski- Polonia

Michael Riley - Marea Britanie


Întâlnirea a debutat cu discursul preşedintelui CSM Iulian Gîlcă, fiind prezentate invitaţilor informaţii privind activitatea CSM în 2005 şi planurile pentru 2006. Preşedintele CSM a arătat că anul 2005 a reprezentat un an în care Consiliul şi-a concentrat atenţia, astfel cum se întâmplă la momentul înfiinţării unei noi instituţii, asupra îmbunătăţirii modalităţii de organizare şi funcţionare internă, recrutarea unui personal bine pregătit, în vederea îndeplinirii noilor atribuţii. A fost anul în care s-au pus şi bazele colaborării cu alte instituţii, în special în ceea ce priveşte realizarea reformei justiţiei, proces în care s-a colaborat cu Ministerul Justiţiei, Ministerul Integrării Europene, Cancelaria Primului Ministru, Preşedinţia României, etc. În plan extern, s-au stabilit legături cu instituţiile similare din Spania, Irlanda, Ungaria, Marea Britanie.

Au fost prezentate, de asemenea, obiectivele CSM pentru anul 2006, respectiv reducerea volumului de activitate pentru magistraţi, sporirea calităţii actului de justiţie şi creşterea încrederii în actul de justiţie.

Ulterior prezentării rolului şi funcţiilor CSM, a planului de management al noii conduceri, ambasadorii statelor membre UE precum şi ai Canadei şi SUA, au iniţiat o dezbatere deschisă a diferitelor probleme din sistemul judiciar românesc.

Astfel, ambasadorul Finladei a ridicat chestiunea unificării practicii judicare şi a subliniat faptul că CE doreşte să observe un grad ridicat de normalitate atât în interiorul sistemului judiciar, dar şi în relaţia dintre instituţiile din cadrul sistemului judiciar, cu precădere relaţia dintre CSM si Ministerul Justiţiei. A menţionat de asemenea că o amelioare a acestor relaţii este vizibilă.

In replică, preşedintele CSM a menţionat că se fac demersuri susţinute pentru unificarea practicii judiciare, spre exemplu recursul în interesul legii sau publicarea de culegeri de jurisprudenţă. De asemenea, CSM consideră necesar impunerea în PA a unor date limită clare şi a unor indicatori bine definiţi pentru a putea monitoriza şi evalua mai bine progresele înregistrate în procesul de aderare a României la UE.

Un alt ambasador a subliniat că statele membre UE susţin crearea unui sistem judiciar independent şi eficient, având în vedere faptul că cetăţeni sau firme din state membre UE vor deveni subiecţi de drept în România. De aceea, trebuie stabilite eforturi comune cu toate instituţiile cu atribuţii în sistem. Modificarea Codului de Procedură Civilă va avea un impact asupra duratei procedurilor, iar statele membre UE susţin şi îndeamnă la intensificarea eforturilor în acest sens.

Preşedintele CSM a subliniat ca unul dintre progrese a fost adoptatarea Codul Deontologic al magistraţilor, şi că în prezent se redactează noul Cod de Procedură Civilă, care va intra în vigoare in aprilie 2007. De asemenea, INM funcţionează în parametrii buni, insă programele de formare profesională vor trebui diversificate în scurt timp. În plus, există preocupări conturate pentru implementarea legislaţiei euroopene, şi în acest sens preşedintele a subliniat bunele relaţii pe care CSM le are cu magistraţi din diferite state europene, care ne susţin pentru îndeplinirea măsurilor asumate în procesul de reformă a sistemului judiciar.

În ceea ce priveste activitatea procurorilor în cursul anului 2005, preşedintele a menţionat colaborarea strânsă dintre procurorii români şi cei din statele membre UE.

Ambasadorul Olandei a apreciat colaboarea din trecut cu CSM, si a reinnoit oferta de a ne susţine pe viitor. Ambasadorul subliniază necesitatea unor bune relaţii dintre instituţiile implicate in reformarea justiţiei, în special cu Ministerul Justiţiei. Domnia sa a ridicat chestiunea votării în parlament a ordonaţei de guvern privind organizarea DNA, şi a cerut CSM să îşi exprime punctul de vedere referitor la pretinsele aspecte necontituţionale ale Ordonanţei respective.

Dl. Nicolae Popa, preşedintele ICCJ, membru CSM, a învederat că la nivelul CSM există disponibilitatea unei colaborări reale între instituţii, inclusiv cu MJ. In ceea ce priveşte constituţionalitatea sau neconstituţionalitatea ordonanţei amintite, dl. Popa a precizat că acest aspect este de competenţa Curţii Constituţionale şi nu de competenţa CSM, după cum modul în care se adoptă legile reprezintă doar responsabilitatea Parlamentului.

Ambasadorul Spaniei a intervenit, menţionând importanţa menţinerii specificului fiecărei ţări, cu respectarea în paralel a standardelor europene.

Dl preşedinte Gîlcă a precizat că este total de acord, CSM încercând să preia din bunele practici ale statelor europene acele aspecte care se potrivesc realităţii româneşti.

Ambasadorul Slovaciei a menţionat că România are legi si mecanisme de monitorizare bune, precum şi judecători buni, fiind însă deficitari în domeniul logisticii, fără ca acest lucru să afecteze calitatea actului de justiţie. In plus, percepţia asupra sistemului judiciar este negativă, lucru îngrijorător.

Dl preşedinte Gîlcă a replicat că problema principală este faptul că legislaţia este contradictorie (a se vedea spre exemplu cazurile CEDO privind proprietatea). O altă problemă o reprezintă modul în care mass-media prezintă sistemul judiciar, în mod excesiv problemele din justiţie.

Dna judecător Hărăstăşanu, membru CSM, a subliniat că imaginea justiţiei este foarte importantă. Conform unui studiu redactat de Banca Mondială, problema principală este faptul că politicienii comentează deciziile şi pregătirea magistraţilor români. Şi în ţările europene, magistraţii au calităţi şi defecte, însă în România magistraţii au trebuit să aplice o lege care se schimba foarte des. Astfel, justiţiabilii sunt confuzi, nu înteleg aceste schimbări, în special schimbările de competenţă. Cu toate acestea, legea şi decizia judecătorului trebuie respectate.

Dna judecător Bărbulescu, membru CSM, a intervenit, subliniind faptul că magistraţii sunt dezamăgiţi de imaginea distorsionată a justiţiei. Rolul judecătorului este să facă tot posibilul pentru a face dreptate, iar justiţiabilul trebuie să părăsească sala de judecată cu credinţa că i s-a făcut dreptate, chiar şi în ipoteza în care nu i s-a dat câştig de cauza. Dna Bărbulescu a menţionat că nu blamează presa pentru situaţia existentă, dar cu toate acestea percepţia greţită asupra sistemului judiciar afectează societatea.

Ambasadorul Franţei a menţionat că fiecare trebuie să analizeze şi să îndrepte acele acţiuni care au fost greşite. A amintit un sondaj care a fost realizat în toamna anului 2005, confrom căruia un procent de 88% dintre cei intervievaţi susţineau că nici un proces nu poate fi câştigat fără influenţe. In concluzie, problema percepţiei este negativă şi serioasă.

CSM are un rol important, prin posibilitatea de a aplica sancţiunile disciplinare. Dl ambasador a solicitat prezentarea unei situaţii privind acordarea sancţiunilor disciplinare.

Dl Gîlcă a informat că in cursul anului 2005 14 judecători au fost sancţionaţi, dintre care 1 judecător a fost exclus, 2 transferaţi, 4 judecători au fost sancţionaţi cu scăderea unui procent din salariu, iar restul cu avertismente. 5 cazuri sunt în curs de soluţionare. Deciziile CSM sunt supuse apelului ca ICCJ, după care rămân definitive.

Intâlnirea a luat sfărşit prin afirmarea unei cooperări strânse de ambele părţi şi a determinării de a reforma sistemul judiciar din România.



Întocmit: Călina Irimiea, consilier de integrare europeană, CSM







Dostları ilə paylaş:


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2019
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə