| Sinodul al şaselea Ecumenic.
Dornic de a pune capăt neînţelegerilor teologice, împăratul Constantin al patrulea Pogonatul (adică bărbosul, 668-685), după o serie de sinoade locale pregătitoare, convoacă cel de-al şaselea Sinod Ecumenic la Constantinopol, care a avut loc între 7 noiembrie 680 şi 16 septembrie 681. Sinodul mai este cunoscut şi ca Sinodul I Trulan, întrucât s-a ţinut în sala boltită (în greceşte trullos) din palatul imperial.
Au luat parte la lucrări 174 de părinţi din Răsărit şi Apus. Papa Agaton (678-681) a trimis mai mulţi delegaţi, însuşi împăratul a luat parte la mai multe şedinţe sinodale.
Sinodul a hotărât;" că în Hristos există, aşa cum ne-au învăţat Sfinţii Părinţi, două voinţe şi două lucrări care sunt unite între ele în chip neamestecat şi neschimbat, neâmpărţit şi nedespărţit. Cele două voinţe ale sale nu sunt opuse între ele, aşa cum pretind în mod neevlavios ereticii, dar voinţa Sa omenească, fără să se opună, se supune voinţei dumnezeieşti atotputernice'".
Sinodul a anatemizat pe susţinătorii ereziei monotelite şi anume: Teodor, episcop de Faran, Serghie, Pir, Petru şi Pavel, foşti patriarhi de Constantinopol între (638-666), papa Honorie, Cirus, patriarhul Alexandriei, Macarie, patriarhul Antiohiei, cu ucenicul său Ştefan şi preotul Polihronie. După semnarea hotărârilor de către ierarhii participanţi, împăratul le-a declarat obligatorii pentru toţi creştinii.
Bisericile necalcedoniene n-au acceptat încheierile Sinodului al şaselea Ecumenic.
Monotelismul a devenit doctrina Bisericii Maronite. Această Biserică s-a unit cu Roma, după Sinodul de la Ferrara-Florenţa în 1445. Creştinii maroniţi trăiesc atât în Liban, cât şi în America.
Biserica Ortodoxă face amintire Sinodului al şaselea Ecumenic, la 23 ianuarie şi la 14 septembrie.
Dostları ilə paylaş: |
