| Sfântul Atanasie cel Mare (295-373, prăznuit la 18 ianuarie) se distinge ca teolog de seamă, personalitate exemplară şi ierarh strălucit, a cărui contribuţie teologică la menţinerea Ortodoxiei atacate de arianism a fost covârşitoare. S-a născut în Alexandria (Egipt) şi a primit aleasă educaţie clasică şi creştină. În calitate de diacon şi secretar al patriarhului Alexandru al Alexandriei, l-a însoţit pe acesta la Sinodul I Ecumenic (Niceea, 325), unde a combătut erezia ariană, distingându-se prin cunoştinţele sale profunde. Din anul 328 până la moartea sa (2 mai 373), a păstorit vreme de 45 de ani ca patriarh al Alexandriei. Datorită împăraţilor bizantini arieni sau semiarieni, Sfântul Atanasie a petrecut, cu intermitenţe, aproape 20 de ani din acest timp în exil, dar şi acolo a desfăşurat o rodnică lucrare misionară şi de apărare a Ortodoxiei.
Sf. Atanasie se numără printre primii ierarhi cărora li s-a acordat un cult public, fără să fie martirizaţi.
Opera scrisă a Sf. Atanasie cel Mare nu s-a păstrat în întregime. El a scris lucrări apologetice, dogmatico-polemice, istorice, exegetice, ascetice. Intre acestea se pot aminti: Cuvânt despre întruparea Logosului, Cuvinte contra arienilor (cea mai mare şi mai importantă operă dogmatică a sa), Apologie contra arienilor, Viaţa Sfântului Antonie (una din celebrele scrieri ale literaturii aghiografice universale).
Din scrierile epistolare, mai importantă este Scrisoarea a 39-a festală (pascală) alcătuită în anul 367, în care enumera cărţile canonice ale Sfintei Scripturi.
Dostları ilə paylaş: |
