Cruciada a II-a (1147-1149)
În timpul acestei cruciade, papă la Roma era Eugeniu al III-lea (1145-1153).
Motivul cruciadei a fost cucerirea Edesei de către Zenki şi Nureddin, emiri de Mosul. Papa a adresat regelui Franţei şi împăratului Germaniei rugămintea organizării unei cruciade. Cei doi monarhi au pornit separat, tot pe uscat. Konrad, împăratul Germaniei, a pornit pe Dunăre, armatele trecând prin Ungaria, Peninsula Balcanică, până la Constantinopol, de unde au trecut în Asia Mică. La Dorylaeum, în 1147, au suferit o înfrângere din partea turcilor. Expansiunea pe uscat a fost oprită, dar a continuat cea pe mare. Din Asia Mică au trecut în Akon, vrând să atace Damascul, însă n-au reuşit. Singurele acţiuni pozitive au fost că au acordat unele ajutoare noilor state latine din Răsărit. Văzându-şi insuccesul, s-au întors acasă.
La întoarcere s-a întâmplat alt fapt care trebuie menţionat. Konrad era înrudit cu Manuil I Comneanul, împăratul bizantin, prin soţia împăratului. Ludovic al VII-lea a fost însoţit de soţia sa, regina Franţei care a fost răpită. Crezând că răpitorii sunt bizantinii, Ludovic jignit, împreună cu normanzii, a vrut să pornească împotriva Constantinopolului. A vrut să-l atragă în complot şi pe Konrad, însă acesta i-a dejucat planurile. Răpirea fusese făcută de latini, nu de bizantini. A doua cruciadă a fost o adevărată catastrofă.
Dostları ilə paylaş: |