| Martirul Sfântului Alexandru Romanul (13 mai 297-305)
Martiriul Sfântului Alexandru Romanul, se cuprinde în codicele grecesc Parisinus, redactat în sec. XII şi tipărit de D. Dimitrov. Martirizarea Sfântului a fost cunoscută de timpuriu şi în limba latină, dar textul a fost tradus după alt original grecesc. După cum reiese din textul Martiriului, interesează mai puţin originea mucenicului şi amănuntele chinuirii sale, în schimb de mare importanţă sunt prezenţa numeroşilor creştini care-l întâmpină prin toate oraşele şi satele. La fel de importante sunt datele topografice itinerariului, care interesează nu doar pe arheologi.
Martiriul Sfinţilor şi slăviţilor patruzeci de martiri ai lui Hristos care s-au săvârşit în Sevastia Armeniei (9 martie 320)
Aceşti mucenici au suferit martiriul în timpul persecuţiei împăratului roman Liciniu, la 9 martie 320. Ei erau soldaţi creştini din Legio XII Fulminata. Pentru că au refuzat să aducă sacrificii zeilor şi să venereze statuiele împăraţilor romani, au fost condamnaţi la moarte, fiind lăsaţi să îngheţe în noaptea geroasă din 9 martie 320, în locul Sevastia. S-a păstrat în limba greacă Testamentul lor, care forma un adaos la Actele lor martirice, fiind unul dintre cele mai impresionante şi emoţionante documente din epoca persecuţiilor creştinilor din primele patru secole, unic în felul său în literatura aghiografică.
Simplitatea textului, unele detalii locale, sinceritatea şi curajul martirilor în faţa morţii care-i aşteaptă, informaţiile lor despre părinţii şi rudele lor, menţiune unor oraşe din Armenia, constituie criterii interne care pledează în favoarea autenticităţii acestui important document istoric.
Dostları ilə paylaş: |
