Mitropolia Chişinăului şi a întregii Moldove Universitatea de Teologie Ortodoxă din Moldova

Sf. Paulin de Nola (353-431, prăznuit la 23 ianuarie şi 22 iunie). Originar din Bordeaux (Franţa), provenind dintr-o familie foarte bogată, a fost căsătorit, a avut un fiu (care a murit în copilărie) şi a trăit o vreme în Spania. Devenind creştin este hirotonit preot, în 394, apoi şi-a vândut averea şi s-a stabilit la Nola, în Campania (în sud-vestul Italiei, lângă Capua), unde a construit o casă pentru pelerinii săraci, o biserică şi un apeduct, între 409-431 conduce Eparhia de Nola şi moare la 22 iunie 431, fiind înmormântat în propria biserică.

A purtat corespondenţă cu Sf. Ambrozie, Fericitul leronim, Fericitul Augustin, episcopul daco-roman Niceta de Remesiana ş.a.

S-au păstrat de la el 51 de scrisori şi 35 de poeme, în Scrisoarea a 31-a aminteşte despre aflarea Sfintei Cruci de către Sfânta Elena.

Deşi nu este un scriitor de geniu, Sfântul Paulin dă mărturie despre viaţa creştină şi legăturile dintre ierarhi în prima jumătate a secolului al V-lea.

Boeţiu (480-524), originar din Roma, a studiat la Atena şi apoi a devenit sfetnic al regelui ostrogot Teodoric. Luând apărarea unui senator care fusese arestat sub acuzaţia ca a complotat împotriva regelui, Boeţiu este, la rându-i, închis şi executat în închisoare. Biserica Romano-Catolică îl consideră martir. A fost înmormântat într-o biserică din Pavia (Italia).

Dintre lucrările sale, sunt de menţionat: tratatele Contra iui Eutihie si Nestone şi Despre unitatea Sfintei Treimi diferite lucrări de logică, aritmetică şi filozofie. Cea mai valoroasă lucrare a sa este Mângâierile (sau Consolarea) filozofiei, scrisă în închisoare, în cinci cărţi (proză şi versuri), tradusă în numeroase limbi încă din vechime şi prin care şi-a înscris numele alături de iluştrii exponenţi ai literaturii filozofice creştine.

Casiodor (490-583) şi el fost sfetnic al lui Teodoric, după anul 540 se consacră monahismului şi întemeiază o mănăstire la Calabria (coasta de sud-est a Italiei), numită Vivarium (după heleşteiele pe care le construise pe când era prefect al pretoriului), precum şi o academie şi o mare bibliotecă.

Casiodor ne-a lăsat mai multe scrieri, între care cea mai importantă este Istoria bisericească tripartită, în 12 cărţi, care conţine faptele din anii 324-439, preluând ştiri de la istoricii de dinaintea sa (Socrate, Sozomen şi Teodorei).