| Raporturile cu iudaismul sunt una din cele mai importante probleme în istoria Bisericii primare. Greutăţile întâmpinate de Sfântul Apostol Pavel din partea iudeilor, sinodul apostolic, discuţia dintre Pavel şi Petru la Antiohia, caracterizează aceste raporturi şi ilustrează o stare de spirit vrednică de cunoscut.
Creştinismul era o religie spirituală, liberă şi universală, dar el fusese pregătit de Vechiul Testament, apăruse în Iudeea şi era predicat întâi iudeilor. În comunitatea de la Ierusalim, centrul religios al iudaismului, el era legat cu mozaismul, prin mergerea creştinilor la templu şi prin observarea prescripţiilor Legii. Iudaizanţii cereau ca şi creştinii recrutaţi dintre prozeliţi şi păgâni să respecte Legea mozaică. Această pretenţie îngreuia mult convertirea păgânilor şi denatura sensul creştinismului, aservindu-l iudaismului. Chiar şi după sinodul apostolic din 50, presiunea iudaizanţilor producea încă unele neînţelegeri şi nemulţumiri.
Evenimentele istorice au contribuit la lămurirea situaţiei, separând tot mai mult creştinismul de iudaism.
Dostları ilə paylaş: |
